5,217 matches
-
prin ierarhia sintactică în care pronumele reprezintă agentul prototipic. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. Forma verbului nu conține nicio informație despre persoana și numărul nominalelor-argumente (nu există acord verbal). Pivoții sintactici, S și O, preferă topica la stânga, sunt omisibili. Pronumele în nominativ, nemarcat, preferă topica la stânga, e obligatoriu exprimat și nu poate fi pivot sintactic. Există antipasiv. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție, iar nominalul în ergativ poate fi omis. Topică liberă, unul dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate fi omis. Topică liberă, unul dintre cele două nominale fiind întotdeauna marcat; de obicei, obiectul precedă subiectul; nominalul în absolutiv preferă primul loc în propoziție (OA). Se constată existența următoarelor preferințe de topică: AOV, dacă A și O sunt pronume sau dacă A e pronume și O, nume; OAV, dacă O și A sunt nume sau dacă O e pronume și A, nume. ELAMITĂ Limbă moartă, aglutinantă, ergativă. Limba oficială a Imperiului Persan între secolele al VI-lea−al IV
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unul dintre cele două nominale fiind întotdeauna marcat; de obicei, obiectul precedă subiectul; nominalul în absolutiv preferă primul loc în propoziție (OA). Se constată existența următoarelor preferințe de topică: AOV, dacă A și O sunt pronume sau dacă A e pronume și O, nume; OAV, dacă O și A sunt nume sau dacă O e pronume și A, nume. ELAMITĂ Limbă moartă, aglutinantă, ergativă. Limba oficială a Imperiului Persan între secolele al VI-lea−al IV-lea î. Cr. Asemănări cu limbile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
absolutiv preferă primul loc în propoziție (OA). Se constată existența următoarelor preferințe de topică: AOV, dacă A și O sunt pronume sau dacă A e pronume și O, nume; OAV, dacă O și A sunt nume sau dacă O e pronume și A, nume. ELAMITĂ Limbă moartă, aglutinantă, ergativă. Limba oficială a Imperiului Persan între secolele al VI-lea−al IV-lea î. Cr. Asemănări cu limbile dravidiene. ENGA (CAGA, TSAGA, TCHAGA) Limbă papua, vorbită în estul Noii Guinee. 180 000 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tip ergativ la aorist/la aspectul perfectiv (surse diferite) și pentru prezentul verbului corespunzător sensului 'a ști'. La aorist și la perfect există o scindare a subiectului intranzitiv: marcarea ergativă funcționează numai pentru A și Sa, dacă sunt nume sau pronume de persoana 3, nu și dacă sunt pronume de persoanele 1 și 2. Morfologia acordului pronominal urmează tiparul nominativ la orice timp−aspect. Nu are decât prefixe pentru persoanele 1 și 2. La persoana 3 (grupuri nominale și pronume), acordul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferite) și pentru prezentul verbului corespunzător sensului 'a ști'. La aorist și la perfect există o scindare a subiectului intranzitiv: marcarea ergativă funcționează numai pentru A și Sa, dacă sunt nume sau pronume de persoana 3, nu și dacă sunt pronume de persoanele 1 și 2. Morfologia acordului pronominal urmează tiparul nominativ la orice timp−aspect. Nu are decât prefixe pentru persoanele 1 și 2. La persoana 3 (grupuri nominale și pronume), acordul se face sufixal, printr-un morfem sincretic conținând
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau pronume de persoana 3, nu și dacă sunt pronume de persoanele 1 și 2. Morfologia acordului pronominal urmează tiparul nominativ la orice timp−aspect. Nu are decât prefixe pentru persoanele 1 și 2. La persoana 3 (grupuri nominale și pronume), acordul se face sufixal, printr-un morfem sincretic conținând informațiile de timp și de număr. Mărcile de acord sufixal nu sunt strict personale, ci flexionar-temporale. Pronumele pline de persoanele 1 și 2 sunt diferite de toate celelalte nominale, pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
are decât prefixe pentru persoanele 1 și 2. La persoana 3 (grupuri nominale și pronume), acordul se face sufixal, printr-un morfem sincretic conținând informațiile de timp și de număr. Mărcile de acord sufixal nu sunt strict personale, ci flexionar-temporale. Pronumele pline de persoanele 1 și 2 sunt diferite de toate celelalte nominale, pentru că nu au mărci cazuale explicite. Cazurile morfologice nominativ și acuzativ sunt atribuite pronumelor de dialog, pentru că acestea, spre deosebire de grupurile nominale pline, sunt legitimate structural de o categorie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
timp și de număr. Mărcile de acord sufixal nu sunt strict personale, ci flexionar-temporale. Pronumele pline de persoanele 1 și 2 sunt diferite de toate celelalte nominale, pentru că nu au mărci cazuale explicite. Cazurile morfologice nominativ și acuzativ sunt atribuite pronumelor de dialog, pentru că acestea, spre deosebire de grupurile nominale pline, sunt legitimate structural de o categorie funcțională care le face independente și distincte morfologic în funcție de poziția de subiect sau de obiect pe care o ocupă. În vechea georgiană, sistemul ergativ apărea la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbită în nordul ținutului Queensland. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Limbă fără pivot sintactic, dar care are atât structuri pasive, cât și structuri antipasive. GUIPUZCOANO Dialect al BASCEI. GUMBAYNGGIR Limbă australiană, vorbită în sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și persoana 2 singular și pentru nume, S este marcat ca O, dar diferit de A; pronumele de persoana 1 singular și plural și cele de persoana 2 dual și plural au forme diferite pentru S
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pasive, cât și structuri antipasive. GUIPUZCOANO Dialect al BASCEI. GUMBAYNGGIR Limbă australiană, vorbită în sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și persoana 2 singular și pentru nume, S este marcat ca O, dar diferit de A; pronumele de persoana 1 singular și plural și cele de persoana 2 dual și plural au forme diferite pentru S, A și O. GUNYA Limbă australiană aproape stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. GURINDJI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care, în 2000, numai 12 nativi. Limbă cu ergativitate derivată, nu primitivă. Proprietățile ergative derivă din sintaxa tranzitivității și din distribuția morfemelor de acord. Verbul se acordă numai cu subiectul tranzitiv, nu și cu cel intranzitiv. Partiție determinată de persoană: pronumele de persoanele 1 și 2 urmează tiparul nominativ−acuzativ, adică verbul se acordă cu subiectul indiferent dacă este tranzitiv sau intranzitiv. La subjonctiv, chiar la persoana 3, verbul, fie tranzitiv, fie intranzitiv, se acordă cu subiectul. Cliticele subiectului provin din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a cădea', 'a strănuta'), dacă acțiunea nu poate fi controlată, S are aceeași marcare ca O; pentru altă clasă de verbe intranzitive (tipul 'a sta', 'a pleca'), dacă acțiunea este controlabilă, S are aceeași marcare ca A, cel puțin pentru pronume și pentru numele proprii; pentru o altă clasă de verbe intranzitive (tipul a aluneca), în funcție de posibilitatea exercitării controlului, S poate fi marcat fie ca O, fie ca A. HUA Limbă papua, vorbită în estul Noii Guinee. 3 000 de vorbitori
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
întinsă, de 75 000 de vorbitori, inegal repartizați în patru arii dialectale: INUPIAQ, Alaska, 3 000 de vorbitori; INUKTUN, vestul Canadei, 4 000 de vorbitori; INUKTITUT, estul Canadei, 21 000 de locuitori; KALAALLISUT, Groenlanda, 47 000 de vorbitori. Numele și pronumele au marcare de tip ergativ−absolutiv, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, plural și, acolo unde există, dual, au formă unică pentru S, A și O. La singular, ergativul și absolutivul diferă: primul este marcat cu sufix, al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în patru arii dialectale: INUPIAQ, Alaska, 3 000 de vorbitori; INUKTUN, vestul Canadei, 4 000 de vorbitori; INUKTITUT, estul Canadei, 21 000 de locuitori; KALAALLISUT, Groenlanda, 47 000 de vorbitori. Numele și pronumele au marcare de tip ergativ−absolutiv, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, plural și, acolo unde există, dual, au formă unică pentru S, A și O. La singular, ergativul și absolutivul diferă: primul este marcat cu sufix, al doilea este nemarcat. Absolutivul și ergativul, argumentele principale, se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în absolutiv al unui verb tranzitiv poate trece în cazul modalis (instrumental, comitativ, acuzativ, secundar) prin antipasivizare. Ergativul poate deveni ablativ prin pasivizare. Terminațiile de persoanele 3 și 4 disting tranzitivitatea verbului la infinitiv. Topică liberă. Nu există conjuncții subordonatoare, pronume relative, nici fenomenul deplasării particulelor interogative. INUKTITUT Una dintre cele patru varietăți ale limbii INUIT, varietate vorbită în estul Arcticii. Cazul absolutiv este atribuit obligatoriu, dar fiind o limbă pro-drop, restricția nu este întotdeauna vizibilă. Verbele tranzitive se acordă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
150 de vorbitori, indieni. Categoriile gramaticale: animare, gen, persoană, număr, caz. În general, animarea, genul, persoana și numărul unui grup nominal sunt impuse de centru. Cazul este o caracteristică a grupului în ansamblu. Două genuri: feminin (nemarcat) și masculin. Toate pronumele, indiferent de genul natural al referentului, impun verbului acord la feminin. Toate numele cu referent uman au genul natural. În anumite zone ale gramaticii există și distincția singular− dual−plural. Predicatul include referința pronominală la argumentele principale și poate constitui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Există o clasă închisă de 14 adjective care pot funcționa ca modificatori în grupul verbal sau ca nume predicative. Circa 20 de verbe au forme supletive, dependente de referința de număr a argumentelor S și O. La persoana 3 a pronumelor, distincția singular−nonsingular se aplică numai pentru numele animate sau pentru cele considerate ca fiind animate în consmologia tribului: soare, lună, stele. Două sisteme de acord: sistem preverbal de afixe care marchează persoana și numărul și sistem postverbal, care marchează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
000−4 000). Specificul acestei limbi constă în tipul diferit de marcare a argumentelor verbale (partiție ergativă), în funcție de natura lor semantico-gramaticală: numele proprii au marcare de tip acuzativ, numele comune la singular au marcare de tip ergativ, numele comune și pronumele personale la plural sunt marcate neutru (au aceeași formă pentru A, S și O), iar pronumele personale la singular sunt marcate diferit pentru A, S și O. KALAALLISUT − Vezi TUNUMIISUT. KALKATUNGU Limbă australiană aborigenă, de tip pama-nyungan, din regiunea Muntelui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativă), în funcție de natura lor semantico-gramaticală: numele proprii au marcare de tip acuzativ, numele comune la singular au marcare de tip ergativ, numele comune și pronumele personale la plural sunt marcate neutru (au aceeași formă pentru A, S și O), iar pronumele personale la singular sunt marcate diferit pentru A, S și O. KALAALLISUT − Vezi TUNUMIISUT. KALKATUNGU Limbă australiană aborigenă, de tip pama-nyungan, din regiunea Muntelui Isa, Queensland, stinsă. Numele și pronumele au paradigmă ergativă, iar pronumele clitice, paradigmă acuzativă. KALTUY − Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
neutru (au aceeași formă pentru A, S și O), iar pronumele personale la singular sunt marcate diferit pentru A, S și O. KALAALLISUT − Vezi TUNUMIISUT. KALKATUNGU Limbă australiană aborigenă, de tip pama-nyungan, din regiunea Muntelui Isa, Queensland, stinsă. Numele și pronumele au paradigmă ergativă, iar pronumele clitice, paradigmă acuzativă. KALTUY − Vezi REMBARRNGA. KALULI Limbă papua, vorbită în Papua Noua Guinee (în zona de podiș). 2 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. KANUM Limbă papua, vorbită în Indonezia, aproape stinsă. Forme superficiale de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A, S și O), iar pronumele personale la singular sunt marcate diferit pentru A, S și O. KALAALLISUT − Vezi TUNUMIISUT. KALKATUNGU Limbă australiană aborigenă, de tip pama-nyungan, din regiunea Muntelui Isa, Queensland, stinsă. Numele și pronumele au paradigmă ergativă, iar pronumele clitice, paradigmă acuzativă. KALTUY − Vezi REMBARRNGA. KALULI Limbă papua, vorbită în Papua Noua Guinee (în zona de podiș). 2 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. KANUM Limbă papua, vorbită în Indonezia, aproape stinsă. Forme superficiale de ergativitate. KARTVELIAN Familie de limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt greu de încadrat. În aceste limbi, relațiile gramaticale se realizează prin cazuri, postpoziții și acord. Subiectul primește cazul nominativ, obiectul direct, cazul ergativ/narativ, iar obiectul indirect, cazul dativ. Pe lângă acestea, mai există următoarele cazuri: instrumental, adverbial, genitiv, vocativ. Pronumele personale nu variază după caz. Terminațiile cazuale marchează: proprietăți sintactice ale numelui, clase de tranzitivitate, apartenența la unul dintre cele trei subsisteme temporale (perfect, prezent și aorist). Subiectul verbelor atelice intranzitive este marcat cazual diferit de subiectul celorlalte intranzitive. Sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prezent și aorist). Subiectul verbelor atelice intranzitive este marcat cazual diferit de subiectul celorlalte intranzitive. Sistemul acordului verbal este de tip acuzativ. Prefixul verbal se acordă în persoană și număr cu obiectul (direct sau indirect), dacă acesta este exprimat prin pronume pe persoana 1 sau 2, și cu subiectul, în celelalte situații. Modificatorii adjectivali și cei în genitiv copiază anumite trăsături ale centrului; dacă sunt postpuși sau discontinui, aceștia copiază toate trăsăturile de caz și de număr ale centrului. Sub aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din grupul formosan, vorbită în Taiwan. 24 de vorbitori în 2000. Ergativitate marcată cazual și prin acord. Anumite propoziții cu două argumente sunt ambigue în privința tranzitivității. KHAM (KHAMKURA, KAMKURA) Limbă din familia sino-tibetană, vorbită de tribul Magar, în vestul Nepalului. Pronumele de persoanele 1 și 2 funcționează după tiparul acuzativ, iar tiparul ergativ caracterizează numai numele nedefinite. Pronumele de persoana 3 și numele definite reprezintă o zonă de tranziție, în care sunt folosite ambele tipare. În această zonă de tranziție există
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]