5,252 matches
-
CELE MAI VECHI ȘTIRI DESPRE PATOLOGIA MINTALĂ DIN MOLDOVA 9 Introducere 9 Elemente de etnoiatrie. Boala și bolnavul psihic 18 în folclorul Moldovei 18 Evoluția vocabularului psihiatric popular 31 II. ASISTENȚA ALIENAȚILOR ÎN MĂNĂSTIRILE MOLDOVEI. OSPICII DE MĂNĂSTIRE 40 Asistența psihiatrică de mănăstire 40 Aziluri și ospicii de mănăstire 42 Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamț 47 Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam 86 Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca 88 Asistența bolnavilor mintali la mănăstirile Văratec și Agapia 89 Biserica
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
confirmate și de Gavril Ilieș, învățătorul și folcloristul din Pojorâta. Notăm că redactarea acestui studiu a fost făcută în 1970-1971. * Credința este raportată și de Artur Gorovei, op. cit., fiind în circulație în Bucovina (Rădăuți și Suceava). * Bolnavii internați în Clinica psihiatrică Socola Iași. 19 D. Furtună, op. cit., și S. M. Florian, Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893. 20 Credința se respectă încă în satele de pe malul Prutului, în zona Răducăneni. 21 Cf. I. A. Candrea, op. cit. 22 Ibidem. 23 Farmacia, București, 1966
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
à l'étude des troubles mentaux de la maladie de Basedow, București, 1906. 148 Glandele cu secreție internă în raporturile lor cu psihologia și patologia mintală, Raport, Gand, 1913, p. 3. 149 Biologia vârstelor, op. cit. 150 P. Brânzei, Considerații asupra asistenței psihiatrice în Moldova în decursul ultimilor 50 de ani, în Rev. Med. Chir. Iași, an LXIV, nr. 3, pp. 607-613. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
D. (2001). Œuvre de justice et victimes. Paris: L’Harmattan. Eibl-Eibesfeld, J. (1995). Agresivitatea umană. București: Editura Trei. Ferréol, G. și Neculau, A. (2003). Violența. Aspecte psihosociale. Iași: Editura Polirom. Goffman, E. (2004). Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate. Iași: Editura Polirom. Kellers, G. (2000). Pénologie et droit des sanctions pénales. Liège: Edition juridiques de l’Université de Liège. Mitrofan, N., Zdrenghea, V. și Butoi, T. (1992). Psihologie judiciară. București: Editura Șansa
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Beck s-a dezvoltat inițial pornind de la studiile sale asupra depresiei. Acesta a fost apoi generalizat la alte teme psihoterapeutice. Teoria lui Beck asupra depresiei O tulburare a gândirii este unul dintre factorii de bază în marea majoritate a sindromurilor psihiatrice. Schemele depresiei ”Schemele care sunt active în cadrul depresiei sunt structuri cognitive anterioare latente. Ele sunt reactivate atunci când pacientul este confruntat cu unii stimuli interni sau externi. Odată reactivate, schemele depresogene înlocuiesc gradat modalitățile mai potrivite de a organiza și de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de supraveghere de douăsprezece luni. Dezvoltarea competențelor sociale Mai multe metode specifice ale TCC au fost propuse pentru a dezvolta competențele sociale la pacienții care prezentau o psihoză, în special o schizofrenie. Aceste metode acoperă toate domeniile reabilitării, de la spitalul psihiatric până la viața independentă, incluzând și structurile intermediare. Există module practice ce acoperă următoarele domenii: managementul simptomelor, educația pentru tratamentul neuroleptic, muncă și căutarea unui loc de muncă, activități în timpul liber. Mai multe meta-analize au confirmat importanța programelor de dezvoltare a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai ales pe termen scurt, fără a le departaja net altfel decât cu ajutorul uneia sau alteia dintre considerentele prezentate la punctul 10. De fapt, toate aceste studii sunt construite pe modelul medical al bolii, deci se sprijină pe un diagnostic psihiatric al tulburării mentale. Acest diagnostic, reluat de la CIM-10 sau din DSM-IV-TR, se bazează pe unele instrumente de măsură în legătură cu care teoria implicită a cercetătorului influențează chiar tipul de măsurare. De exemplu, un instrument structurat construit pentru a măsura anxietatea va
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
parametri diferiți în funcție de teoriile pe care se bazează autorul său: teorii biologice, analitice, cognitive sau comportamentale. Pornind de la această metodologie medicală, terapiile de tip TCC sunt prescrise în experimentele clinice ca medicamente, noțiunea de situație problemă fiind redusă la diagnosticul psihiatric. Ori modelul medical, fiind vorba despre probleme psihopatologice, se lovește de realitatea schimbătoare a tulburărilor, de marea variabilitate a tablourilor clinice, de maniera în care se dezvoltă variabilele psihologice individuale și de mediu, și de schimbările de orice nivel atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
treizeci în 2006. Ea este reprezentată în diferite instanțe publice cum ar fi consiliile de administrație ale spitalelor. Această federație este cea care a contribuit la apariția legii din 4 martie 2002, care oferă oricărui pacient, și celor cu probleme psihiatrice, dreptul de a avea acces la dosarul său medical și de a apela la legea „compensării handicapului”. Federația este cofondatoarea expoziției Citș de la santș din cadrul pavilionului expozițional Citș des sciences de la Villette din Paris. Ea este, de asemenea, inițiatoarea „caselor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la Paris, Rouen, Lyon, Rennes și Toulouse. Toate sunt organizate pe baza aceluiași document și a unei etici comune, dar fiecare este independentă atât din punct de vedere financiar cât și în privința alegerii activităților. Aceste asociații ale pacienților cu probleme psihiatrice au căpătat în câțiva ani experiență și competență. Ele au rezistat în timp și au devenit partenere - unele dintre ele imposibil de evitat - ale profesioniștilor din domeniul sănătății. Cunoștințele lor se bazează pe experiența empirică a bolii împărtășită între membrii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
niveluri de 3,5%. Dacă nivelurile de prevalență pentru un an sunt cuprinse între 0,5% la populația generală, tulburarea de panică este diagnosticată la aproximativ 10% dintre subiecții tratați în cadrul serviciilor de sănătate mentală. In cadrul populației clinice non psihiatrice, nivelul prevalenței se situează între 10 și 30% pentru patologiile vestibulare, respiratorii și neurologice, și ating 60% în cazul patologiei cardiologice. Agorafobia De cele mai multe ori, agorafobia se declanșează ca urmare a unui atac de panică. Intr-adevăr, persoana care trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și eventuala observare a acesteia de către ceilalți reduce capacitatea sa de a percepe situația: pacientul nu se mai vede decât ca un „purtător de simptome” și nu mai vede în ceilalți decât judecătorii implacabili sau disprețuitori. Alte informații obținute Comorbiditate psihiatrică și somatică Isabelle a prezentat un episod depresiv autentificat în perioada de post-partum după nașterea primului său copil. Ea prezintă criteriile diagnostice ale unei distimii, cât și o anxietate generalizată subsindromică dar nu și stres post-traumatic (în ciuda abuzurilor sexuale din
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapiilor comportamentale și cognitive este reconfortantă pentru pacienți: nu datorită existenței unor perturbații biologice sunt condamnați aceștia să nu schimbe nimic sau să fie nevoiți să ia medicamente toată viața. Există în acest domeniu al conexiunii între neuroștiințe și clinica psihiatrică numeroase perspective de cercetare. Problema medicametelor Trei medicamente disponibile în prezent în Franța acoperă tratamentul „fobiei sociale”: paroxetine, escitalopram și venlafaxine. Aceste medicamente, comercializate la început ca antidepresive, au beneficiat de o extindere a utilizării datorită capacității lor de a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în fața problemelor vieții Intoleranța la incertitudine Eficiența tratamentelor cognitiv-comportamentale 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Evaluarea cognitiv-comportamentală Ipoteze cognitiv-comportamentale Obiectivul tratamentului Descrierea terapiei Concluzii 3. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiție Evoluția conceptului Tulburarea denumită anxietate generalizată (TAG) este diagnosticul psihiatric care a evoluat cel mai mult în ultimele două decenii. Acesta a fost multă vreme conceptualizat pentru a denumi psihopatologia persoanelor cu temperament anxios fără a manifesta, în același timp, simptomele unei alte tulburări cum ar fi tulburarea de panică
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tulburare de anxietate generalizată pe parcursul vieții lor și că un procent de două ori mai mare de femei decât de bărbați are astfel de probleme. Există mai multe indicii care confirmă faptul că tulburarea de anxietate generalizată este o problemă psihiatrică severă și cronică. Doar un procent de 20 până la 25% dintre pacienți beneficiază de o remisie a bolii lor. Majoritatea dintre aceștia trăiesc cu simptomele o perioadă mai mare de zece ani înainte de a fi diagnosticați. Este posibil ca timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
generalizată determină majoritatea pacienților să le utilizeze timp de mai mulți ani, și chiar decenii întregi, ceea ce provoacă consecințe asupra sănătății lor (dependență, agravarea anxietății, deficite cognitive...). Tulburarea de anxietate generalizată are un nivel ridicat de comorbiditate cu alte probleme psihiatrice: mai mult de 66,3% dintre pacienți prezintă cel puțin o psihopatologie concomitentă. Prezența unei depresii majore sau a unei alte tulburări anxioase este observată în aproximativ 60% dintre cazuri. Diagnosticul de tulburare de anxietate generalizată se stabilește rareori ca
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al neliniștilor sale. Identificarea tulburărilor concomitente Identificarea tulburărilor concomitente și excluderea altor cauze care ar putea explica neliniștile sunt elemente necesare. Această etapă este uneori dificilă datorită simptomelor generate atât de tulburarea de anxietate generalizată cât și de alte situații psihiatrice. Marie prezintă, în special, temeri în legătură cu aprecierea celorlalți și cu posibilitatea de a spune sau de a face lucruri care ar putea să o pună într-o situație neplăcută. In cazul său, este vorba mai degrabă despre neliniști care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o comorbiditate frecventă cu tulburările anxioase, schizofrenia și depresia. Etiologie Principalii factori de risc, înainte de producerea traumei, sunt traumele sexuale precoce, existența unei prime traume care a pus în pericol viața subiectului sau a unei persoane apropiate, problemele psihologice și psihiatrice, separarea și utilizarea drogurilor. Subiecții care suferă de tulburări anterioare cum ar fi depresia și anxietatea și de tulburări de personalitate sunt mai vulnerabili. Subiecții care au prezentat în prealabil sensibilitate la anxietate, sau care au avut înainte iluzia unei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Desfășurarea terapiei 4. Terapia centrată pe scheme Diagnosticul schemelor și informarea pacientului Strategii terapeutice 5. Studiu de caz (modelul lui Young) Prezentarea cazului Diagnosticul schemelor și informarea pacientului Schimbarea Evoluția cazului Concluzii Bibliografie 1. Contribuții teoretice Epidemiologie Dintre toate patologiile psihiatrice, depresia rămâne printre cele mai frecvente și mai invalidante, manifestându-se ca sindrom primar sau co-morbid al altor tulburări pe axa I sau axa II așa cum sunt definite de DSM-IV TR. Studiile descriu o prevalență asupra vieții de 11% pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
restrictivă, personalitate fragilă - slabă stimă de sine, funcționare după principiul „totul sau nimic”, impulsivitate -, dificultate de a-și regla emoțiile...), cât și unii factori socioculturali (cultul pentru siluete filiforme, competitivitate, multiplicarea rolurilor sociale...) și familiali (comportamente alimentare perturbate și tulburări psihiatrice în cadrul familiei, conflicte, părinți mai mult absenți...). Factori declanșatori Unele evenimente de viață precipită apariția bulimiei la subiecții predispuși să dezvolte această tulburare: debutul unui regim de slăbire - de una singură sau sub impulsul unui model (o prietenă, o soră
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și-a povestit viața de zi cu zi și i s-au prescris antidepresive. Ea și-a minimalizat suferința și a ascuns bulimia. A decis apoi să ceară medicului său de familie să-i prescrie medicamentele și a abandonat supravegherea psihiatrică. Gwen și-a petrecut restul anului stând acasă, în pat atunci când era singură. Atunci când mama sa era prezentă, ea învăța limba engleză. Trăia repliată în sine însăși. In anul academic următor, Gwen a început cursurile de infirmieră, „o a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
farmacologice cum ar cele pe bază de disulfirame, naltrexone și acamprosate. In schimb, combinația cu un antidepresiv nu este întotdeauna eficientă: după unii autori, această asociere ar putea antrena o creștere a consumului de alcool. Alcoolo-dependență, terapii cognitiv-comportamentale și comorbiditate psihiatrică Terapiile cognitiv-comportamentale permit realizarea menținerii abstinenței dar și controlul problemelor de comorbiditate, situație care ar explica, în parte, persistența efectului terapeutic după întreruperea tratamentului. Se observă, astfel, efecte pozitive asupra depresiei, asupra atacurilor de panică, a tulburărilor de somn, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
oferă acesta sunt invalidante: trei sferturi dintre persoanele care suferă de TPEL mărturisesc că au suferit de abuzuri sexuale sau fizice în timpul copilăriei, adică de patru până la cinci ori mai mult decât în cazul persoanelor care suferă de alte patologii psihiatrice. In acest context, însușirea de cunoștințe necesare unei gestionări competente a emoțiilor nu s-a putut realiza, generând astfel comportamente caracteristice tulburării de personalitate de limită. Terapia comportamentală dialectică (TCD) Dezvoltată de către Marsha Linehan, TCD este un program de terapie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tristețe, de angoasă, de rușine și de mânie care o copleșesc. Sunt mulți ani de când ea își controlează aceste emoții dureroase provocându-și arsuri cu ajutorul țigărilor. Ea s-a internat de mai multe ori în clinici de boli somatice și psihiatrice ca urmare a douăsprezece tentative de suicid începând de la vârsta de cincisprezece ani. Faza de angajare în terapie Trei ședințe sunt consacrate evaluării prezenței și intensității tulburării de personalitate de limită și comorbidității psihiatrice. Terapeutul prezintă modelul de organizare a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în clinici de boli somatice și psihiatrice ca urmare a douăsprezece tentative de suicid începând de la vârsta de cincisprezece ani. Faza de angajare în terapie Trei ședințe sunt consacrate evaluării prezenței și intensității tulburării de personalitate de limită și comorbidității psihiatrice. Terapeutul prezintă modelul de organizare a TPEL Doamnei B. și expune modalitățile de desfășurare a tratamentului. La sfârșitul acestei faze de angajare în terapie, cei doi semnează un contract în care sunt precizate așteptările terapeutului față de Doamna B. și cele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]