13,512 matches
-
și combaterii manifestărilor proletcultiste. Începe, astfel, o amplă analiză retrospectivă a poeziei din ultimii doi-trei ani și multe ofuri Înăbușite ies acum la iveală; din păcate și-n această direcție, critica literară face puțini pași Înainte, pescuind doar plevușcă, adevărații purtători de steag ai proletcultismului rămânând neatinși - ba, dimpotrivă dați ca exemple pozitive - continuând să publice volume an de an, continuând să fie distinși cu Înalte decorații. Precizăm că, În paginile următoare, nu vom face o cercetare exhaustivă a intervențiilor - destul de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
semnificative. Altminteri, romanul se desfășoară neted, urmărind firul autobiografic al vieții autorului pe o durată de timp determinată. Prezența lui se simte În paginile cărții sub masca străvezie, abia obiectivată, a eroului principal, studentul ieșean Petruț Voinescu, care devine astfel purtătorul de cuvânt fidel al sentimentelor, gândurilor și impulsurilor - mai ales a impulsurilor proprii temperamentului scriitorului. (Ă). În fine - clipa mult așteptată a eliberării. Ultimul capitol al romanului deschide o vastă perspectivă spre viitor, Înfățișând marele eveniment al descătușării forțelor progresiste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prohibire a literaturii susceptibile de colaboraționism nazist sau legionar din perioada "vânătorii de vrăjitoare" (Începută Îndată după aug. 1944), nu dau, totuși, imaginea completă a redimensionării și mutilării moștenirii literare. Ea va culmina, În 1948, cu procesele de presă intentate purtătorilor de steag ai modernității literare: T.Arghezi, L.Blaga, Ion Barbu, Al. Philippide, G.Călinescu ș.a. Ruptura tipic proletcultistă cu tradiția s-a Încheiat prin eliminarea zgomotoasă sau tacită din sfera percepției și influenței literare a tuturor scriitorilor interbelici trăitori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru a face această meserie. Aristocrații, miliardarii, savanții excentrici se pot, firește, implica într-un caz sau altul de urmărire a unui criminal, dar nu-și fac niciodată din asta o carieră. În orice caz, nu în viața reală. Ca purtător de cuvânt al autorului, Philip Marlowe detestă snobismul, pentru că doar din pur spirit demonstrativ ar putea cineva să renunțe la un castel pentru a se muta în apartamentul cu o singură cameră în care-și duce zilele aproape orice detectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Marlowe să fie un personaj real, de vreme ce autorul s-a străduit să facă din el unul plauzibil. Dacă romanele lui Chandler sunt și altceva decât piese din marele dosar al entertainment-ului prin lectură - și ele sunt, cu siguranță -, principalul său purtător de mesaj trebuie, cu necesitate, să fie și altceva decât o mașinărie de rezolvat mistere. Raymond Chandler a fost mereu atent la viața invizibilă a personajului și n-a obosit să prelungească, în scrisori, firele unor pulsiuni existențiale abia sugerate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
imprudente între lumi: nici suficient de adânc în spațiul literaturii, nici destul de departe de convențiile prozei polițiste. Într-adevăr, e greu să menții atenția unui cititor interesat de narațiunea presărată cu peripeții care să-i biciuiască necontenit simțurile când principalul purtător de mesaj, Philip Marlowe, trece printr-o compactă pasă negativă. Nesigur pe sine, nemulțumit de propria condiție existențială, el alternează momentele de amară meditație asupra lumii cu o crudă autoscopie. Un întreg capitol, 13, e construit pe dinamica precară a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
deșertului californian înspre adâncimile minții creatoare. Pentru prima oară, romancierul are curajul autoscrutării, vorbind despre obsesiile și dramele scriitorului, despre pierderea încrederii în sine și despre suferința produsă de precaritatea estetică a creației. Philip Marlowe se dovedise, în episoadele anterioare, purtătorul valorilor etice la care aspira scriitorul. De data aceasta, drama personală e folosită din abundență ca sursă de inspirație a cărții. Moartea iminentă a soției lasă asupra scrisului o amprentă pe care autorul nu doar că n-a ascuns-o
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lui Winnicott, ajută copilul să-și constituie niște bune imagini parentale. Pe măsură ce starea copilului se va îmbunătăți, vom asista la disiparea proiecțiilor acestor personaje fantasmatice înspăimântătoare rezultând din clivaj, care parazitau relația mamă - copil. Prin procesul clivajului, terapeutul poate deveni purtătorul unor aspecte negative ale obiectului, în scopul protejării părintelui „bun”, extern sau intern. Declarațiile Melaniei Klein (1932/1978), evocând experiența sa de terapeut cu micuța Ruth, sunt revelatoare în această privință: „Când era lăsată singură cu mine, i se părea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
scop prelucrarea „Scrisorii Închise” a CC al PMR din 17-18 martie 1952, Iosif Chișinevschi susținea că scopul „prelucrării” Scrisorii În toată țara era: „Apărarea liniei partidului, descoperirea elementelor dușmănoase care se ascund În partid, Înlăturarea din funcții de conducere a purtătorilor devierii, a celor care perseverează În această deviere, contra cărora nu trebuie să existe cruțare”. În cadrul Plenarei CC al PMR din 26-27 mai 1952, „gruparea Pauker-Luca-Georgescu” a fost desființată. Pe ordinea de zi a Plenarei s-au aflat: adoptarea Rezoluției
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
7 Înainte de 1989: decan al Catedrei de Sociologie a școlii de Partid După 1989: proprietar al unui magazin de alimentație, consilier imobiliar Ungaria Cazul 1 Înainte de 1989: vice prim-ministru După 1989: directorul unei bănci occidentale Cazul 2 Înainte de 1989: purtător de cuvânt al guvernelor Grosz și Nemeth După 1989: director de SRL Cazul 3 Înainte de 1989: vicepreședinte al unui oraș de provincie După 1989: antreprenor Cazul 4 Înainte de 1989: secretar la Interne al PSMU După 1989: președinte al unei societăți
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
transforme În state dependente - chiar dacă această dependență se va datora Fondului Monetar Internațional și Băncii sale! În acest context, partidul punea accentul pe menținerea proprietății de stat În domeniile industriale importante, precum și În toate domeniile strategice ale economiei. În 1991, purtătorul de cuvânt al partidului susținea că numai 30% din patrimoniul statului trebuia privatizat, pentru ca puterea statului să nu fie afectată. Protecția socială era o dominantă a programului PUNR. Ea trebuia asigurată de intervenția directă a statului, care avea obligația să
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
politic. Nu fusese membru al Partidului Comunist, iar din această cauză cariera sa academică a fost blocată la nivel de asistent universitar. Vasile a devenit membru al PNȚcd la Începutul anilor ’90 și a ocupat funcțiile de vicepreședinte și de purtător de cuvânt al partidului. Viitorul prim-ministru beneficia de o experiență parlamentară, fiind ales vicepreședinte al Senatului În două legislaturi consecutive (1993-1998), și condusese, de asemenea, ziarul Dreptatea (1992-1994). Date fiind aceste resurse, Radu Vasile considera că funcția de prim-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
prestarea multor unități de servire, dar nu asigură relaxarea și colaborarea între personal și client care să determine un înalt grad de satisfacție, condiție esențială de afirmare a calității. Relația strategie-personal. Strategia firmei trebuie să se bazeze pe prioritatea acordată purtătorilor cererii, iar conceptul de marketing să fie conștientizat de întregul personal. Enunțarea unor principii, fără o direcție clară de orientare și de selectare a priorităților, nu duce la aplicarea strategiilor propuse. Strategia calității presupune ca personalul să-și mențină permanent
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
dominantă în era informațională, își va baza serviciile de comunicare pe tehnologia multimedia. Instrumentele actuale ale marketingului electronic vor fi adaptate de diferiții ofertanți pentru utilizarea tehnologiei multimedia. Totuși, instrumente precum faxul, versiuni interactive de videotext și distribuția fizică a purtătorilor digitali de date, precum actualmente DVD-ROM, flash carduri, usb stick-uri, vor fi însă disponibile pentru o lungă perioadă de timp și își vor păstra importanța în unele segmente de piață, datorită preferințelor clienților. Societatea informațională Încă de la începutul anilor ’90
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Procesului de capitalizare a activelor intelectuale i se asociază conceptul de bază de cunoștințe, folosit aici într-o accepțiune extinsă față de cea din informatică. Pentru organizații, baza de cunoștințe se referă integrator atât la dimensiunea personalizată a cunoașterii, prezentă la purtători umani (indivizi și grupuri), cât și la dimensiunea ei artificială, prezentă în sistemele informatice inteligente. Structura conceptuală a bazei de cunoștințe a organizației este redată schematic în figura următoare. Astfel concepută, baza de cunoștințe prezintă atributele unei memorii organizaționale extinse
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și execuție devine, astfel, irelevantă; actul managerial se concentrează pe probleme de elaborare de viziune strategică și de facilitare a acțiunii coordonate a unor actori competenți și cooperanți, care se auto-responsabilizează, inclusiv sub aspect decizional. Managerul devine mai mult un purtător de responsabilitate conceptuală (proiectare de „arhitecturi” de sisteme și procese, validare de soluții, ratificare de propuneri), decât de putere administrativă; gama rolurilor lui se îmbogățește cu cele de facilitator, mentor, moderator sau promotor. Exercitarea unor asemenea roluri necesită înzestrarea actorilor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
putreziciunii capitaliste, proslăvindu-le și făcând apologia descompunerii și a morții ca lege universală (...). Că poezia noastră își atinge din acest punct de vedere ținta, nu rezultă numai din faptul că din cei 32 poeți publicați în antologie sunt mulți purtători de premii, laureați ai Premiului de Stat, cum sunt A. Toma, Maria Banuș, Dan Deșliu, Eugen Jebeleanu, Eugen Frunză etc. sau distinși ai premiilor internaționale cum e Veronica Porumbacu (...). Poeții noștri au înfățișat în versuri cu o mare putere demascatoare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oare sfiala atâtor poeți ori de câte ori e vorba să exprime situații sufletești de-o natură mai personală...?(...) Cum se explică împrejurarea că, manifestând pretenția de a pătrunde în conștiința și simțirea oamenilor timpului nostru, cei mai mulți dintre poeți nu simt nevoia - ei, purtători de cuvânt - de a vorbi despre tot ceea ce-i frământă pe ei înșiși ca oameni, și înainte de toate despre felul cum înțeleg ei înșiși fericirea, și cum izbutesc să-și făurească propria lor fericire - trup din trupul fericirii obștești?(...) Vrea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din adâncurile în care le-a îngropat burghezia, și să le redea poporului. Poate ar fi bine să dea o mână de ajutor la această muncă și scriitorii precum și Uniunea Scriitorilor!” Iar în finalul acestui demers să mai citim opiniile purtătorului de cuvânt al „mișcării noastre literare spre realismul socialist”, Petru Dumitriu 84, pledând pentru larga mobilizare în vederea întrupării „literaturii lui 1954”, expunând priorități, propunând reconsiderări, dar numai ale realismului, deci „sfertul de veac” dinainte de 1944, pomenind și de Tudor Arghezi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trebuia plantat cap de listă, mi se pare că la Constanța; a fost un motiv de ură nemascată Între PD și țărăniști, În principal. Pentru ca În momentul de față domnul Duvăz să se afle În cu totul altă parte, ca purtător de cuvânt al PSD! Ceea ce spune mult despre seriozitatea angajamentului celor care au pretins că guvernează țara În perioada 1997-2000. Vladimir Tismăneanu: Acest tip de viraj Îmi amintește de jocurile de mașini: din când În când se ciocnesc și o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
al cărei manifest Îl prezintă John Rawls În cele două cărți ale lui, A Theory of Justice și Political Liberalism, și cea a comunitarienilor (communitarians). S-a tradus la Polirom, cu o prefață de Sorin Antohi, cartea unuia dintre principalii purtători de cuvânt, John Gray, Cele două fețe ale liberalismului. Un alt cunoscut comunitarian, care a jucat un rol important În timpul administrației Clinton, este colegul meu de la Universitatea Maryland, William Galston. Cunoscut filosof politic, el este una dintre figurile importante ale
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În continuare, și cred că e bine să fie cunoscute În România, pozițiile legate de conceptul regretatei profesoare de la Harvard, Judith Shklar, „liberalismul fricii”. Citez două texte foarte importante, după părerea mea, primul fiind cel al lui Martin Palous, fost purtător de cuvânt al Cartei 77 și actual amabasador al Republicii Cehe la Washington. Articolul se intitulează „Suntem prea familiarizați cu dictatorii” („All Too Familiar With Dictators”) și afirmă: „Rațiunea pentru abordarea noastră nu este nevoia de a servi pe cineva
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ministru care a căzut probabil și din cauza acestei destul de imprudente acțiuni: Dan Matei Agathon. Vladimir Tismăneanu: În acest moment, el este o figură importantă a partidului. Mircea Mihăieș: Este o figură importantă, dar mai mult decorativă, pentru că atribuțiile sale de purtător de cuvânt sunt luate de un alt personaj, de asemenea foarte interesant, cu o biografie politică spectaculoasă - Bogdan Niculescu-Duvăz. Vladimir Tismăneanu: Acesta, dacă nu mă Înșel, a fost pe lista primului consiliu al FSN. Mircea Mihăieș: Este un personaj prezent
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
este, după părerea mea, și Împingerea În față a lui Ioan Rus la Cluj, cu atât mai mult cu cât aceste personaje erau percepute ca fiind oamenii mai „curați” ai partidului, pe de o parte, iar pe de altă parte, purtătorii unui mesaj al schimbării, dar nu suficient de bine conturat și de puternic pentru a convinge electoratul. Drept urmare, vedem chiar În aceste zile cum niște tentative de a reforma din interior partidul se lovesc de opoziție. Același personaj Cozmâncă a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lui. Vladimir Tismăneanu: Au apărut deja de acum ceea ce am putea numi vocile critice sau, În orice caz, vocile semidisidente. Mircea Mihăieș: Pentru prima oară În acest partid tot mai uninominal și tot mai uni-Năstase, Într-un talk-show cu principalul purtător de cuvânt al șefului, Victor Ponta, acesta a vorbit de un lider al Transilvaniei PSD-iste, care ar fi Ioan Rus. Un astfel de text era de neimaginat În urmă cu o lună, când totul era legat strict de persoana
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]