5,519 matches
-
autoritatea este o relație, trebuie să aibă doi poli, un purtător al autorității și un subiect al ei, asupra căruia se exercită influența purtătorului 232. Este vorba deci de o acțiune de exercitare a autorității și o altă acțiune de receptare a autorității, care presupune atît recunoașterea acestei autorități, cît și acceptul social în a o urma. Dar, exercitarea autorității și receptarea ei se realizează în cadrele unui domeniu cognitiv, societatea în întregime, de altfel, nici nu se poate manifesta simultan
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
exercită influența purtătorului 232. Este vorba deci de o acțiune de exercitare a autorității și o altă acțiune de receptare a autorității, care presupune atît recunoașterea acestei autorități, cît și acceptul social în a o urma. Dar, exercitarea autorității și receptarea ei se realizează în cadrele unui domeniu cognitiv, societatea în întregime, de altfel, nici nu se poate manifesta simultan în toate domeniile și nici nu există posibilitatea ca cineva să dețină temeiul autorității pentru toate, specializarea indivizilor sociali ducînd inevitabil
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
maniera de a scrie textul tradus trebuie să corespundă celor din textul original și 3) traducerea-rezultat trebuie să aibă naturalețea unei compoziții originale. Din perspectiva teoriei generale a comunicării verbale, traducerea este unul dintre cazurile particulare prin care se realizează receptarea și transmiterea de informații. În cadrul acestei teorii, s-a stabilit, pe de o parte, că nu există redări identice pentru aceeași stare de lucruri și, pe de altă parte, că nu există receptări identice pentru același mesaj, pentru că atît cel
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintre cazurile particulare prin care se realizează receptarea și transmiterea de informații. În cadrul acestei teorii, s-a stabilit, pe de o parte, că nu există redări identice pentru aceeași stare de lucruri și, pe de altă parte, că nu există receptări identice pentru același mesaj, pentru că atît cel care emite un mesaj cît și cel care îl primește îl particularizează. Un aspect al comunicării este acela în care vorbitorul preia informația de la altcineva și o transmite altora, realizînd astfel o decodificare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
traducerea unor opere culturale, de obicei din domeniul literaturii 327. Traducerea textelor filozofice valoroase reprezintă un eveniment important în istoria culturală a comunităților, deoarece ilustrează, pe de o parte, circulația acestor texte și, pe de altă parte, atestă nivelul de receptare a valorilor mondiale de către cultura primitoare, precum și nivelul de cunoaștere și de apreciere a acestor valori. De aceea, difuzarea ideilor unui filozof de o excepțională însemnătate precum Immanuel Kant și, îndeosebi, traducerea operei lui principale au reprezentat pentru cultura română
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
timp, a unui discurs ce poartă în acest mod o succesiune ideatică și de imagini, în vreme ce celelalte arte, chiar dacă pot presupune uneori un discurs implicit, nu-l pot realiza ca atare, cele mai multe dintre ele manifestîndu-se prin construcții ce presupun o receptare simultană (precum artele figurative). Filozofia realizează și ea un discurs compus din secvențe verbale succesive, încît mijlocul de exprimare literară și mijlocul de exprimare filozofică este cel care furnizează permanent afinități de dialog. Discursul literar îmbracă forme foarte variate, atît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
altă parte, și sentimentele sînt general umane, nu numai rațiunea, ele manifestîndu-se într-un mod diferit de la un individ la altul numai ca intensitate și ca obiect. De aceea, efuziunea sentimentului, deși individuală, rezonează la nivel social, în alte circumstanțe receptarea poeziei fiind imposibilă. Poezia este lirism, adică sentiment, iar cel mai puternic sentiment este iubirea, fiindcă reprezintă tendința (inconștientă) a omului spre imortalitate și, ca atare, deși trăit singular, acest sentiment este general uman și etern. S-ar putea spune
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
relevant. Aceste situații antrenează atitudini și mobilizări ale spiritului în actul creativ, rezultatul fiind diferențiat, uneori destul de pregnant, dar, de fiecare dată, cu o latură de individualitate și cu o latură de socialitate, aceasta din urmă fiind o consecință a receptării individualității. De aceea, dacă alteritatea presupune în mod obișnuit adaptarea locutorului (emițătorului) la interlocutor (receptor), creația solicită receptorului adaptarea la emițător, în măsura în care efortul unei astfel de adaptări este considerat util. Aceasta înseamnă că suspendarea alterității de către creator (în favoarea comuniunii mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Dar, dacă interpretările sînt multiple sub aspectul detalierii, al profunzimii, al orientării sau al destinației, ele totuși nu pot fi, în principiu, fundamental deosebite sau opuse, în măsura în care textul interpretat este înțeles corect. În acest mod, creația este individualizatoare la nivelul receptării și nu produce, ca în cazul folosirii obișnuite a limbii, omogenizarea, decît numai parțial, întrucît socializarea creației este, pe de o parte, numai parțială și, pe de altă parte, generatoare de posibilități de interpretare individuală. Din perspectiva antropologiei culturale, creativitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de altă parte, comunicarea, chiar atunci cînd este destinată numai unui singur individ, este socială și comunitară prin trăsăturile de bază și îndeosebi prin mijlocul cu care se realizează, prin limbă, iar, însăși folosirea limbii în vorbire imprimă conștiinței matricea receptării universalu-lui prin individual, căci vorbirea este mereu alta, în funcție de împrejurări, de vorbitori, de informații etc., și, cu toate acestea, este omologată de destinatar sau de destinatari pe baza unor trăsături de esență generale, întotdeauna prezente în condiții de normalitate. În
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
întotdeauna prezente în condiții de normalitate. În consecință, oricare ar fi unghiul din care este privită o creație umană, ea este pe de o parte individuală prin realizatorul ei și, pe de altă parte, universală prin trăsăturile care îi asigură receptarea 359. Pe de altă parte, elementele lingvistice de bază, numele, funcționează ca nume atît pentru o întreagă clasă de realități cu trăsături comune, la nivelul limbii, cît și pentru fiecare dintre aceste realități, în vorbire. Din acest motiv, lecția limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de aceea, ele pot caracteriza creațiile puternic individualizate și le conferă anumite trăsături. Din acest motiv, și atunci cînd sînt receptate, sentimentele și gîndirile devin tributare aptitudinilor și efortului de primire al receptorului, precum și entropiei comunicării, și, în acest caz, receptarea devine la rîndul ei particularizată și diversificată. De data aceasta însă, nu mai este o consecință a caracterului de construcție marcată individual a filozofiei sau a poeziei, ci a manierei umane de recepționare a mesajului verbal. Nuanțe ale alterității Folosirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se observă și faptul că, chiar în interiorul aceleiași culturi, există deosebiri, uneori destul de pronunțate, de la un text la altul și de la un autor la altul (mai ales în domeniile beletristic, publicistic și filozofic). La acestea se adaugă și diferențele de receptare, încît intralingvisticul și, în general, intraculturalul este departe de a fi omogen. 323 Paul Ricoeur, op. cit., p. 69. 324 George Steiner, op. cit., p. 304. 325 Paul Ricoeur, op. cit., p. 90. 326 De altfel, mobilul retraducerii unui text este tocmai oferirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
analitică are în vedere scrieri de Fernán Caballero, José Maria de Pereda, Pedro Antonio de Alarcón, Juan Valera, Benito Pérez Galdós, Emilia Pardo Bazán, Clarín, Armando Palacio Valdés, Vicente Blasco Ibáñez. În Tentația Spaniei (1999) prezintă, într-un studiu comparatist, receptarea literaturii spaniole în spațiul românesc, la nivelul traducerilor, al interpretării critice, precum și al creației originale. A tradus în limba spaniolă din proza lui Ion Creangă (Povestea lui Harap-Alb ș.a.), creații populare (Poveștile lui Moș Trifan, Legende moldovenești), iar din spaniolă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]
-
spaniolă din proza lui Ion Creangă (Povestea lui Harap-Alb ș.a.), creații populare (Poveștile lui Moș Trifan, Legende moldovenești), iar din spaniolă a transpus nuvele de Rafael Felipe, eseuri de Ortega y Gasset ș.a. SCRIERI: Ca două gemene surori, Chișinău, 1990; Receptare și confluențe, Chișinău, 1990; Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea, Chișinău, 1990; Tentația Spaniei, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Dan Mănucă, Editorial basarabean, RL, 1991, 3; Ileana Mihăilă, „Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea”, RITL, 1992, 1-2; Eleonora Hotineanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]
-
I. este un poet excepțional. În schimb, aceleași „măști” (a descântecului, de joc, de dublu, de îndrăgostit, de tânăr, de jale, de împrumut, de amânare) îi păreau lui Mircea Iorgulescu create „dintr-o perspectivă convențională și livrescă”, criticul făcând responsabilă receptarea elogioasă pentru îndreptarea lui I. „către o declamație solemn găunoasă, abundentă în «mare», în «uriaș» și în «imens»”. Referire clară (dar nedreaptă) la versurile cuprinse în Pseudopatriarchalia (1974), unde dramatismul viziunii și puritatea imaginii câtorva dintre poezii (Ritual, bunăoară) contrazic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
lui ar putea fi comparată cu cea a unui gânditor ca Henri Bergson (!). Wittgenstein a rămas, la noi, până astăzi puțin cunoscut și discutat în afara unor grupuri restrânse de profesioniști ai filozofiei și a cercurilor culturale de orientare postmodernistă. În comparație cu receptarea gândirii sale în lumea largă, cu impulsul pe care îl oferă ea astăzi, atât cercetării filozofice, cât și dezbaterii de idei, faptul mi se pare a fi un semn al provincialismului. În ultimul timp, au fost traduse în limba română
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un mod cu totul impersonal, să se abțină să spună lucruri care ar putea să intereseze pe acei, mult mai puțini, care au investit deja în studiul operei filozofului. Nu îmi fac iluzii că există obstacole considerabile în calea unei receptări a gândirii lui Wittgenstein în cultura română care să se apropie de cea pe care o are opera lui în cultura de limbă engleză sau în cea a altor limbi de circulație universală. Căci scrierile lui Wittgenstein nu poartă pecetea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ale lui Kraus din Die Fackel, publicația pe care Gretl o urmărea cu susținută atenție. Se știe, de altfel, că în timpul șederii sale în Norvegia, în 1913, Wittgenstein a cerut să i se trimită numere noi ale revistei. Cât despre receptarea cărții lui Weininger, aceasta pare să fi fost inevitabilă. Ludwig trăise în plină adolescență într-un mediu impregnat de un cult al lui Weininger, acel cult care a fost declanșat prin sinuciderea lui la 23 de ani, 24 GÂNDITORUL SINGURATIC
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a științei pozitive de metafizica speculativă. Și vor considera că Tractatus-ul propune o teorie, una înrudită cu cea kantiană, în măsura în care este tot o teorie a experienței, diferită însă de aceasta prin orientarea ei empiristă. O formulare foarte clară a acestei receptări răspândite a Tractatus-ului a dat-o, cu câteva decenii în urmă, filozoful american Wilfrid Sellars. „Wittgensteinul Tractatus-ului - scria Sellars - este un caz deosebit de interesant deoarece deși se integrează, în anumite privințe, în mod clar în tradiția lui Hume, el concepe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Maniu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu în teatru, Mircea Eliade în proză ș.a.m.d.). În a treia etapă, postbelică, accentul valorizărilor s-ar muta de pe homo aestheticus pe homo constructivus (de exemplu, romanul Bietul Ioanide de G. Călinescu). Preocupat de receptarea lui Mihai Eminescu de-a lungul timpului, C. întocmește o amplă antologie critică. În primul volum, Poetul național (1983), textele sunt selectate pe tema reprezentativității operei eminesciene. Al doilea, Structurile operei (1985), are ca temă imaginarul eminescian, iar ultimul, Textul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
experiențelor și comportamentelor anterioare determinând o importantă opacitate cognitivă față de informația disonantă. Informația nouă este filtrată prin prisma obiceiurilor instituite, formate deopotrivă din elemente cognitive (cunoaștere), dar și afective (credințe). Cultura include nu numai informații culturale, ci și coduri de receptare, prelucrare și aplicare a informațiilor disponibile, coduri care acționează Într-o formă tacită sau implicită, adică fără a face conștient actorul social de exercițiul În care este implicat. Weick (1969) și apoi Pfeffer și Salancik (1978, 2003) vorbesc despre procesele
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
comunicare cu persoana respectivă. Bariere mecanice Comunicarea poate fi blocată sau filtrată de contextul fizic în care are loc. Zgomotul din jurul persoanei care vorbește poate crea un filtru în contextul comunicării. O problemă de deficiență fiziologică a auzului poate bloca receptarea comunicării. O defecțiune a echipamentului de comunicare poate fi adăugată la barierele mecanice ale comunicării. Bariere semantice Comunicarea poate fi filtrată de folosirea incorectă a cuvintelor. Semantica se referă la înțelesul cuvintelor. Atunci când cuvintele nu sunt folosite în mod potrivit
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
B., Leslie, Gerald R., Larson, Richard F., Horton, Robert L., 1997, pp. 20-21), termen folosit pentru a descrie tensiunea generată de schimbările culturale (credințe, norme, valori, comportamente etc.). Numai racordarea permanentă la noutățile culturii generale și profesionale asigură deschiderea necesară receptării înnoirilor în profesie și în viața socială. Polarizarea percepției Există o tendință obișnuită să identificăm calitățile persoanelor și mesajelor acestora în cuvinte care denotă extreme, de pildă: bun rău; interesant plictisitor; competent incompetent etc. Cu alte cuvinte, avem de-a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
difuzare, agenții de publicitate vorbesc de atingere numărul de oameni care văd reclama cel puțin o dată, și frecvență numărul mediu de câte ori ajunge ea la fiecare persoană vizată. Impactul total al unei reclame este indicat de numărul de impresii frecvența de receptare a mesajului. Un aspect al difuzării îl reprezintă costul la o mie de impresii, iar altul este atingerea țintei numărul de oameni dintr-un public specific care au văzut reclama. Adesea agențiile de publicitate doresc ca ținte grupuri sociale distincte
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]