11,435 matches
-
interesată în ce măsură acesta poate spune ceva despre modul cum se construiește discursul personajului la nivel tematico-motivațional, la nivel stilistic, sintactic și intonațional. Cu alte cuvinte, în locul inventarierii lexicale, autoarea cărții a ales să investigheze ceea ce Bahtin numește "vocea", căreia îi relevă specificul de emisie, conținutul ideatic și afectiv, dar și strategia de a se raporta la alte voci și de a se articula cu acestea într-un dialog deschis sau ascuns, textual, extratextual și supratextual. O reușită certă a autoarei este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Soljenițîn, ca și a altor autori de literatură concentraționară, constă în restituirea adevărului istoric, din perspectiva unei victime, care este, în același timp, un om preocupat de mersul istoriei. Falsificarea adevărului atinsese cote aberante chiar și în afara URSS-ului, după cum relevă mărturiile celor care l-au calomniat pe V.A. Kravcenko, în anul 1949, în chiar inima Europei, pentru cartea sa Am ales libertatea. La procesul provocat de mărturiile lui și desfășurat în Franța, au existat martori care au declarat, în pofida
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de adevăr"8. Angajamentul etic garantează legătura acestui tip de literatură cu realul, întrucât acești autori se referă la fapte verificabile istoric. Motivația morală unește, așadar, texte diferite ca valoare literară. Observațiile generale despre "documentul trăit", făcute de Philippe Lejeune, relevă într-o mare măsură latura etică a textelor care vorbesc despre universul concentraționar: Povestirile denunțatoare sunt cărți morale care-i produc cititorului reacții de indignare în fața nedreptății, a răutății și a prostiei legate de o instituție. Ceea ce presupune că martorul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
raportează ficțiunea la teoria mai generală a existenței și adevărului, o abordare internă a ficțiunii se dovedește mai adecvată specificului acesteia. Din perspectivă externă, se constată că numele ficționale nu au denotații, iar afirmațiile ficționale sunt false, însă perspectiva internă relevă lumea ficțiunii în toată bogăția și complexitatea ei. Având în vedere lumea textului, se poate spune că povestirile referențiale sunt verificabile și incomplete, în timp ce povestirile non-referențiale sunt neverificabile și complete 55. Din punct de vedere naratologic, se observă mai întâi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
omenirii, imprescriptibilă și independentă de orice evaluare"75. În esență, însă, specificul literaturii este dificil de tranșat. Literatura se caracterizează prin variabilitate istorică și culturală, neputând fi definită pornind de la o singură trăsătură ontologică distinctivă. Trăsătura distinctivă a literarității se relevă din punct de vedere empirico-descriptiv, aceasta fiind coexistența caracterului ficțional și a limbajului specific. Definirea literaturii poate fi analizată numai în evoluție, deoarece literatura se dovedește o construcție lingvistică dinamică. Această idee a fost repetată de majoritatea teoreticienilor, începând cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
etapă, și prietenia scriitorului cu medicul Nikolai Ivanovici Zubov și soția acestuia, Elena Aleksandrovna, prietenie importantă pentru rolul ei de așezare în firesc, în normalitate a vieții lui Soljenițîn. Prin comparație cu perioada anterioară, a detenției, cea a deportării se relevă a fi o etapă numită, fără exagerare, "fericită", prin libertatea (alcătuită din libertăți mărunte) pe care o aduce cu sine în viața scriitorului. Numai că mulțumirea pe care Soljenițîn o trăiește în această etapă este umbrită la un moment dat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
după care se simte ușurat: Acum n-aveți decât să mă împușcați!"125. În astfel de împrejurări, dispare orice sens metaforic dintr-o afirmație precum aceea că viața scriitorului este legată de viața operei sale, care, în acest caz, se relevă în concretețea ei dureroasă. Salvarea operei devine țelul suprem al scriitorului. Pentru Soljenițîn, pericolul apărut în aceste condiții politice se însoțește, în mod paradoxal, cu eliberarea de temerea că ar trebui să arate recunoștință pentru sprijinul acordat. În situația aceasta
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este bine aprovizionată cu alimente. În afară de metafora puternică a arhipelagului, Soljenițîn adoptă, pentru desemnarea lumilor detenției, și metafora infernului, cu sursa în Divina comedie a lui Dante. Reprezentarea dată de Soljenițîn pentru ceea ce comentatorii săi au numit "infern concentraționar"133 relevă mai multe cercuri. Scriitorul indică lămurit doar "primul cerc", lăsând cititorului posibilitatea de a înțelege diferențele în atrocitate dintre aceste lumi. Lumea închisorii reprezintă un nivel superior al recluziunii, în raport cu spațiul lagărului. Oamenii suferă din cauza privării de libertate, a hranei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
coordonate spațio-temporale din viața personajului, care, înainte de a ajunge în lagărul Ekibastuz, fusese deținut la Ust-Ijma, un lagăr mult mai dur. Acest obiect, pe care Ivan Denisovici îl poartă cu sine peste tot, este legat de însăși soarta lui. Se relevă astfel importanța sa nu atât din considerente practice, cât din motive superioare, conferindu-i personajului o necesară identitate. 3.2. O povestire despre tragedia Rusiei: Gospodăria Matrionei La numai un an de la apariția nuvelei O zi din viața lui Ivan
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o exclamație ce păcat, că tânărul entuziast n-a trăit până la triumful ideilor sale strălucite, că nu poate vedea transformarea văii!"208. (trad. a.) Furioasă, Anna Modestovna smulge ziarul din vitrină, dar este văzută de un milițian. Discuția cu acesta relevă pericolul în care se află fata. Tensiunea scenei crește în momentul în care milițianul presupune că Anna Modestovna a rupt ziarul pentru ca oamenii să nu-l citească. Cea mai inofensivă pedeapsă ar fi amenda. Conștientă de pericol, fata cere iertare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pe care ofițerii MGB nu o avuseseră în fața ministrului. Deținutul Nerjin, la rândul lui, va fi convocat de către Iakonov, prilej cu care va refuza propunerea acestuia de a se implica într-un alt proiect. Complexitatea structurii artistice a romanului se relevă și în felul în care este pregătită apariția lui Stalin ca personaj. De la începutul romanului și până la intrarea acestui temut personaj, oficialii din partid sunt prezentați în ordine ierarhică. Mai precis, prezentarea trece de la Volodin la deținuții din închisoarea Marfino
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
drept pedeapsă pentru refuzul de a colabora cu autoritățile. Putem vedea în asta o coborâre în Infern, într-un cerc inferior, ca urmare a "păcatului" nesupunerii. 3.6. Istorie, rememorare și literatură în Arhipelagul GULAG Problematica detenției în lagăre își relevă cu adevărat complexitatea în lucrarea soljenițiană Arhipelagul GULAG. Titlul conține deja sugestia privind natura acestei lucrări, simultan istorică ("GULag" este abrevierea pentru "Glavnoe Upravlenie Lagherei" Direcția Generală a Lagărelor)229 și artistică (prin metafora "arhipelag"). Metoda scriitorului se dezvăluie în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
calitatea de martor, cu datoria morală. Paratextul foarte elaborat și bogat susține acest edificiu imens, prin clarificările necesare. Fiecare dintre cele trei volume are câte o prefață. Precizările scriitorului, care însoțesc textul propriu-zis, stabilesc pactul de lectură. Arhipelagul GULAG se relevă drept povestire factuală, deci registrul în care trebuie citită este cel referențial. Dacă avem în vedere distincția făcută de Aristotel între menirea istoricului (de a prezenta fapte care s-au întâmplat cu adevărat) și menirea poetului (de a prezenta fapte
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
încovoiate"295. La fel, prin alte explicații naratorul se grăbește să o dezvinovățească pe Matriona în ce privește hrana modestă pe care i-o servea. Altă dată, discursul explicativ ia forma unei traduceri a bocetelor la moartea Matrionei. Naratorul este îndreptățit să releve semnificația cuvintelor, pe care o poate înțelege, pentru că a trăit în acel mediu și i-a cunoscut pe oamenii respectivi: Astfel, plânsul surorilor era un plâns acuzator la adresa rudelor din partea soțului: nu trebuiau s-o pună pe Matriona să dărâme
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
GULAG, iar semnul componentei morale este atitudinea sa de implicare sufletească. 4.2. Jocul perspectivelor 4.2.1. Centri de orientare O încercare de analiză a operei lui A. Soljenițîn cu scopul de a scoate în evidență tipurile narative 314 relevă complexitatea ei, care, altfel, dă impresia unei simplități remarcabile. În majoritatea textelor literare soljenițiene este de găsit o combinație între tipul narativ auctorial (în care centrul de orientare este naratorul), cu tipul actorial (ce are actorul drept centru de orientare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
toți. Tocmai esența negativă a percepției sale subminează imaginea favorabilă pe care încearcă să și-o construiască prin discursul direct. El acordă atenție tuturor celor care intră în raza lui vizuală (colegii de salon și medicii), iar această atenție se relevă ca un indiciu al "îndeletnicirii" sale de o viață supravegherea oamenilor și, de multe ori, denunțarea lor. Rusanov este atent în mod deosebit la Kostoglotov, din cauză că descoperă la acesta o libertate a conștiinței pe care el însuși nu o are
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sunt, după definiția formulată de Șulubin, "cele îndreptate spre luminarea reciprocă a sufletelor omenești". În relația cu cei din salon, dar și cu medicii, Rusanov adoptă o mască și recurge la dedublarea în limbaj, deci și în comportament. Masca se relevă ca atare prin diferențele care apar între discursul direct, care ascunde adevăratele gânduri și intenții ale sale, și discursul indirect, care arată adevărata față a personajului. Rusanov vorbește cu ceilalți politicos, îngrijit, dar în discursul interior apar termeni dintre cei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
vedea și Anne Applebaum, Gulagul. O istorie, traducere din engleză de Simona-Gabriela Vărzan și Vlad Octavian Palcu, Humanitas, București, 2011, pp. 29-30. 4 Lagăre au existat în Rusia încă din perioada țaristă, dar literatura concentraționară din secolul al XX-lea relevă, de fiecare dată, superioritatea în atrocitate a lagărelor din URSS. În Arhipelagul GULAG Soljenițîn nu ezită să instituie o polemică deschisă cu două cărți importante care ilustrează situația lagărelor în perioada țaristă, Amintiri din casa morților de F.M. Dostoievski și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
francez, Dorrit Cohn în spațiul englez sunt doar câțiva teoreticieni care, observând că studiile naratologice au privilegiat întotdeauna povestirile ficționale, pe punctul de a face din ele modelul oricărei povestiri, încearcă să corecteze această disproporție. 42 În cazul textelor ce relevă un pact de referențialitate, se pune problema terminologiei, așa cum se întâmplă în cazul oricărei chestiuni aflate la începutul abordării sistematice. Pentru acest ansamblu de texte, G. Genette a propus termenul "povestire factuală" ("récit factuel"), chiar dacă adjectivul "factual" nu este ireproșabil
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
militară. Asistăm la o contrapoziție dintre promisiunile de la botez (sacramentum divinum) și jurământul militar (sacramen-tum humanum), crucea (signum Christi) și însemnele militare (signum diaboli), oștirea luminii (castra lucis) și cea a tenebrelor (castra tenebrarum), Dumnezeu și cezarul. Spre deosebire de De corona relevăm o anumită radicalizare: dacă în acel tratat putea să pară acceptabilă profesiunea militară, cu condiția ca să rămână intactă etica evanghelică, aici nu doar că este interzis bellare ci chiar și militare, adică serviciul în armată indiferent de manieră, inclusiv în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să-l asuprească pe cel slab. El interzicea prestarea serviciului militar doar celor consacrați Domnului, întrucât, așa cum se țineau departe de onorurile pământești, tot astfel trebuiau să fie și de cele militare, contrare stării religioase. Consimțământul și aprobarea vieții militare relevate de elogiul episcopului milanez, este însoțit de admirația acesteia, pe care o considera, din unele aspecte, vrednică de a fi imitată de creștini. Dacă pentru legile umane soldații, însemnați cu numele împăratului, erau excluși din orice activitate a forului și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de vârstă școlară sunt În prezent afectați de ADHD, În România nu există un studiu comprehensiv pe un eșantion reprezentativ la nivel național. În 2006 a fost realizat un studiu statistic la nivelul unor școli pilot din municipiul București care relevă că, la nivelul Întregului eșantion investigat, ponderea elevilor cu potențial ADHD În totalul populației de elevi investigați este de 6,2%, un procent foarte apropiat de situația din alte țări. Identificarea/diagnosticarea și metodele de intervenție optime pentru ADHD sunt
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
d. Secția Contrainformații; e. Echipa de Filaj; f. Secția Radio; g. Birouri Tehnice. 2. aparatul teritorial, incluzând: a. centre informative și contrainformative; b. agenturi secrete; c. rezidențe informative; d. echipe volante; e. structurile tehnice aferente acestora. D-l Cezar Mâță relevă că, în cursul Războiului din Est (1941-1944), Eugen Cristescu a urmărit o serie de reformări a activităților informative/contrainformative (1942-1943), în scopul perfecționării și obținerii unor rezultate eficiente pe toate fronturile, astfel că SSI-ul a ajuns să posede nu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
desfășurate de serviciile secrete ale Bucureștilor în confruntarea cu organismele de profil ale Marilor Puteri beligerante (Germania, Italia, URSS, Marea Britanie și SUA), ca și acelea ale Ungariei și Bulgariei, „aliate” ale României în cadrul Axei Berlin-Roma-Tokio. În cuprinsul capitolului IV se relevă Dilemele „Frontului Secret” pe plan intern: Inamicul principal - comuniștii. Se relevă că, atât în perioada de legalitate, ante 1924, cât și în noua situație de ilegalitate, derulată până la 23 August 1944, Partidul Comunist din România a acționat stăruitor pentru a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
profil ale Marilor Puteri beligerante (Germania, Italia, URSS, Marea Britanie și SUA), ca și acelea ale Ungariei și Bulgariei, „aliate” ale României în cadrul Axei Berlin-Roma-Tokio. În cuprinsul capitolului IV se relevă Dilemele „Frontului Secret” pe plan intern: Inamicul principal - comuniștii. Se relevă că, atât în perioada de legalitate, ante 1924, cât și în noua situație de ilegalitate, derulată până la 23 August 1944, Partidul Comunist din România a acționat stăruitor pentru a satisface jocurile și interesele Moscovei. Autoritățile românești, prin Direcția Poliției și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]