5,495 matches
-
penală împotriva procurorului M.D.M. care condusese urmărirea penală împotriva sa, împotriva polițistului F.G. și a altor polițiști din Poliția București. Acesta îi acuza de abuz în serviciu, rele tratamente, arestare nelegală și cercetare abuzivă, tortură și furt. Procurorului M.D.M. îi reproșa că prezentase în rechizitoriu o situație de fapt care era defavorabilă lui și contrară dovezilor din dosar. Acesta a precizat că în timpul interogatoriilor sale din 25 februarie 2003, F.G. îl amenințase cu violențe fizice și îl considerase "trădător de țară
HOTĂRÂRE din 8 februarie 2011 în Cauza Micu împotriva României - definitivă la 8 mai 2011,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235052_a_236381]
-
excepției, susținând în esență că textele criticate sunt neconstituționale în cazul în care se interpretează în sensul că măsurile de asigurare a dovezilor ori de constatare a unei stări de fapt pot fi luate față de terții cărora reclamantul nu le reproșează nimic. Depune la dosar și note scrise în sprijinul celor afirmate oral. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că măsurile la care se referă textele de lege criticate au caracter vremelnic și
DECIZIE nr. 960 din 12 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 139 alin. (6) şi (11) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, precum şi a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235206_a_236535]
-
conform cărora ar fi fost arestat în absența unui avocat (§ 72). 79. Curtea trebuie să rețină faptul că reclamantul nu s-a plâns în fața autorităților naționale de o deficiență a reprezentării sale din oficiu; de fapt, reclamantul nu i-a reproșat avocatului numit din oficiu decât faptul că acesta ar fi asistat fără să intervină la violențele a căror victimă pretinde că a fost. Or, aceste acuzații nu au fost dovedite (supra, § 49). În plus, acestea nu fac referire la prestația
HOTĂRÂRE din 19 iulie 2011 în Cauza Rupa împotriva României (nr. 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237933_a_239262]
-
publicat de reclamantă, s-a adus atingere reputației judecătorului C.C. Tribunalul a confirmat totodată constatarea Judecătoriei Constanța, potrivit căreia articolul în cauză constituia o "atingere nu numai la adresa magistraților, ci și a încrederii cetățenilor în justiție". Instanțele interne i-au reproșat jurnalistei că "depășise limitele obligațiilor de informare" formulând "reproșuri la adresa judecătorului C.C. cu privire la nerespectarea legii și a obligațiilor profesionale". Prin urmare, Curtea trebuie să se convingă de faptul că autoritățile naționale au aplicat norme conforme principiilor consacrate de art. 10
HOTĂRÂRE din 29 martie 2011 în Cauza Cornelia Popa împotriva României - definitivă la 29 iunie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237969_a_239298]
-
informații comunicate de CNSAS. După ce a trăit o viață marcată de temeri și furie pentru că era urmărit de serviciile secrete ale fostului regim totalitar, acesta reclamă dreptul de acces la toate informațiile colectate de servicii în privința sa. În plus, reclamantul reproșează instanțelor faptul că nu a fost luat în considerare rolul SRI și al altor servicii de informații în gestionarea și predarea arhivelor fostei Securități CNSAS și refuzul de a examina răspunderea SRI, considerând că acesta nu putea fi pârât în
HOTĂRÂRE din 19 iulie 2011 în Cauza Jarnea împotriva României - definitivă la 19 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238227_a_239556]
-
proprietar și pe chiriaș, stabilind, pe de o parte, în ce măsură proprietarul poate refuza în mod justificat prelungirea contractului, iar, pe de altă parte, dând chiriașului posibilitatea de a-și apăra dreptul locativ în condițiile în care nu i se poate reproșa vreo conduită culpabilă. Referitor la susținerea autorului excepției privind încălcarea art. 53 din Constituție , prin aceeași decizie, făcând referire la jurisprudența anterioară, Curtea a constatat că nicio prevedere din această ordonanță nu pune în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau
DECIZIE nr. 466 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212873_a_214202]
-
prezenta o anumită complexitate, din cauza expertizelor ce trebuiau efectuate, precum și faptul că reclamantul a utilizat mai multe căi de atac, Curtea apreciază că atitudinea părților nu poate explica durata totală a procedurii. Mai precis, părții interesate nu i se poate reproșa că a folosit diferite căi de atac interne pentru a-și apăra drepturile, instanțele admițând de altfel mai multe dintre cererile sale de strămutare sau de recurs (vezi, mutatis mutandis, Simon împotriva Franței, nr. 66.053/01 § 31, 8 iunie
HOTĂRÂRE din 2 martie 2010 definitivă la 4 octombrie 2010, în Cauza Cenoiu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229899_a_231228]
-
se constituie într-un mijloc eficient de apărare, justificat de înseși exigențele unui proces echitabil. Cum în materia contenciosului administrativ celeritatea este esențială, termenele de soluționare ale excepției de nelegalitate nu pot fi decât foarte scurte, așa că nu se poate reproșa lungimea exagerată a procesului, cu consecința încălcării principiului soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție. Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de
DECIZIE nr. 416 din 7 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232972_a_234301]
-
acces la o nouă procedură de azil puteau sau nu să fie prezentate în cadrul procedurii anterioare, stabilind astfel dacă neprezentarea a fost făcută din motive imputabile solicitantului sau din alte motive, în raport de care acestuia nu i se poate reproșa niciun comportament culpabil. Așa fiind, Curtea nu poate reține nici critica referitoare la nesocotirea dreptului la un proces echitabil din perspectiva faptului că s-a conferit puterii administrative - reprezentată de Oficiul Român pentru Imigrări - competența de a decide, pe baza
DECIZIE nr. 483 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232975_a_234304]
-
101. Curtea poate admite că această cauză prezintă o anumită complexitate. Cu toate acestea, constată că, în pofida atitudinii cooperante a reclamanților, ancheta nu s-a finalizat încă. În opinia Curții, nu poate fi admis argumentul Guvernului prin care li se reproșează reclamanților faptul că au declanșat proceduri paralele care ar fi întârziat procedura penală referitoare la decesul rudelor lor. În această privință, Curtea reține nu numai că Guvernul nu explică în ce mod respectivele acțiuni ar fi întârziat procedura, dar și
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 în Cauza Larie şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
examenele radiologice descrise în certificatul medico-legal au pus în evidență urme suplimentare de focuri de armă și raportul medico-legal a sugerat o distanță și o traiectorie a glonțului destul de diferite față de cele reținute în concluziile reprezentanților parchetului. De asemenea, instanța reproșa organelor de anchetă faptul că au omis să verifice prezența urmelor de focuri de armă pe hainele persoanei decedate, probă esențială pentru a stabili distanța dintre ofițerul de poliție și Adrian Cobzaru în momentul în care s-a tras cu
HOTĂRÂRE din 25 iunie 2013 în Cauza Gheorghe Cobzaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255678_a_257007]
-
și să expună elemente solide care permit respingerea susținerilor reclamantului [Salman împotriva Turciei (MC), nr. 21.986/93, pct. 100, CEDO 2000-VII, și Mansuroglu împotriva Turciei, nr. 43.443/98, pct. 78, 26 februarie 2008]. 56. Reiese că, atunci când se reproșează agenților săi că au recurs la o forță potențial letală în circumstanțe aflate sub controlul lor, cu încălcarea art. 2 § 2 din Convenție, Guvernului pârât îi revine sarcina de a stabili că forța în cauză nu a depășit ceea ce era
HOTĂRÂRE din 25 iunie 2013 în Cauza Gheorghe Cobzaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255678_a_257007]
-
declarația polițistului a fost sancționată la 14 martie 2008 de Tribunalul București, care a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale la 11 octombrie 2007, printre altele, pe motiv de lipsă de obiectivitate a reprezentanților parchetului, cărora instanța le-a reproșat că au adoptat în întregime versiunea oferită de polițist, în lipsa unor probe în acest sens (supra, pct. 20). 62. Tot în privința legitimității actului polițistului, Curtea reține importanța acordată de instanțele interne distanței reale și traiectoriei glonțului - aceste elemente păreau mai
HOTĂRÂRE din 25 iunie 2013 în Cauza Gheorghe Cobzaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255678_a_257007]
-
foarte scurtă între notificare și ora ședinței de judecată, precum și de distanța dintre Bacău și București, Curtea consideră că posibilitatea ca avocatul să ajungă la ședință în timp util era practic nulă. În plus, ar fi excesiv să i se reproșeze unui avocat că nu a prevăzut că o decizie de punere în libertate favorabilă clientului său va fi contestată de parchet și că nu s-a deplasat preventiv la sediul instanței de recurs pentru a preîntâmpina o simplă eventualitate. 48
HOTĂRÂRE din 29 ianuarie 2013 în Cauza Catană împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251205_a_252534]
-
avea așadar autoritate de lucru judecat. Contestarea de către reclamant a procesului-verbal de constatare a contravenției 17. Între timp, la 30 mai 2003, reclamantul a contestat procesul-verbal de constatare a contravenției sus-menționat, în partea sa referitoare la confiscarea vehiculului. Reclamantul a reproșat faptul că procesul-verbal nu menționa circumstanțele (data, ora și locul) presupusei disimulări în timpul controlului vamal, interzisă de art. 386 lit. a) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal. De asemenea, a precizat că vehiculul nu a fost niciodată înmatriculat în
HOTĂRÂRE din 16 aprilie 2013 în Cauza Bernd împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253693_a_255022]
-
două terenuri, ci și de orice despăgubire sau măsură reparatorie în această privință. 40. În consecință, Curtea consideră că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1. II. Cu privire la pretinsele încălcări ale art. 6 § 1 din convenție 41. Reclamanții reproșează caracterul inechitabil al procedurii în anularea Deciziei comisiei municipiului din 12 august 1993 pe motiv că nu li s-a solicitat intervenția. Tot în cadrul aceluiași temei, aceștia reclamă caracterul inechitabil al procedurii care a condus la anularea parțială a titlurilor
HOTĂRÂRE din 25 noiembrie 2008 în Cauza Toşcuţă şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254975_a_256304]
-
dreptului de acces la o nouă procedură de azil puteau sau nu să fie prezentate în cadrul procedurii anterioare, stabilind astfel dacă neprezentarea a fost făcută din motive imputabile solicitantului sau din alte motive, în raport cu care acestuia nu i se poate reproșa niciun comportament culpabil. Așa fiind, Curtea nu poate reține nici critica referitoare la nesocotirea dreptului la un proces echitabil din perspectiva faptului că s-a conferit puterii administrative - reprezentată de Oficiul Român pentru Imigrări - competența de a decide, pe baza
DECIZIE nr. 1.518 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238214_a_239543]
-
1 din Convenție. 62. În consecință, Curtea apreciază că aceste elemente sunt suficiente pentru a constata că, în speță, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție. II. Cu privire la celelalte pretinse încălcări 63. Invocând art. 6 § 2 din Convenție, reclamantul reproșează Curții de Apel Timișoara faptul că a încălcat dreptul la prezumția de nevinovăție, pe motiv că a ales să adopte poziția parchetului, neluând în considerare motivele care atestau nevinovăția acestuia, și că sarcina de a dovedi vinovăția revenea acuzării. În
HOTĂRÂRE din 9 aprilie 2013 în Cauza Flueraş împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261186_a_262515]
-
Constituție, potrivit căruia "Autonomia universitară este garantată." Se poate lesne observa că motivarea Curții se bazează, în cea mai mare parte, pe faptul că la nivel constituțional nu a fost explicitat conceptul de autonomie universitară. Or, în acest context, Curtea reproșează legiuitorului constituant tocmai faptul că se dorește definirea exactă a conceptului de autonomie universitară prin "capacitatea instituțiilor de învățământ superior de a-și gestiona direct și nemijlocit patrimoniul, de a-și alege ori, după caz, desemna în mod independent structurile
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
s-a produs, având în vedere în special că documentele întocmite în cadrul anchetei efectuate de parchetul militar care au constatat nereguli comise de paznici la regulamentul interior al închisorii au fost depuse la dosarul cauzei (supra, pct. 29). Nu putem reproșa reclamanților că au așteptat rezultatul acestei proceduri înainte de a sesiza Curtea în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărârii definitive de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la 14 ianuarie 2005. 58. Mai mult, Curtea nu este convinsă că rezoluția
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
drepturilor și obligațiilor prin care se nasc, se modifică și se sting în legătură cu activitatea de administrare a impozitelor și taxelor. 20.9. În cazul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, contribuabilului, ca subiect pasiv al raportului juridic procedural fiscal, i se reproșează fie o acțiune, fie o inacțiune în privința obligațiilor ce îi revin în legătură cu administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor sau altor sume datorate bugetului general consolidat, în condițiile legii, iar statul, prin autoritatea fiscală, ca subiect activ al raportului juridic procedural fiscal, are
DECIZIE nr. 17 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind modul de soluţionare a laturii civile în cazul condamnării inculpaţilor pentru infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266652_a_267981]
-
prin obținerea avizului și nominalizarea unității în anexa legii, se poate solicita, în etapa de reevaluare, emiterea sau menținerea acestui aviz. 73. De asemenea se impune a analiza relevanța unei culpe a angajatorului (neglijență sau rea-credință), căruia reclamanții i-au reproșat că nu a inițiat sau nu a epuizat procedura de încadrare, în ceea ce privește posibilitatea salariatului de a promova, pe calea dreptului comun, o acțiune prin care să obțină recunoașterea individuală a dreptului pretins. 74. Deși sesizarea se limitează la etapa de
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]
-
faza executării silite. 9. Reiterând pozițiile exprimate în doctrină, Guvernul arată că sunt două termene diferite până la care pârâtul trebuie să depună întâmpinare, unul pentru întâmpinare la cererea inițială și altul pentru întâmpinarea la cererea modificatoare, iar reclamantul nu poate reproșa instanței prelungirea momentului la care este fixat primul termen de judecată, de vreme ce această situație este provocată chiar de el. Numai în măsura în care pârâtul este prezent și declară că nu dorește amânarea judecății pentru a lua la cunoștință de cererea modificată în
DECIZIE nr. 550 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278813_a_280142]
-
aprilie 2009 (supra, pct. 27), adică după pronunțarea hotărârii definitive a tribunalului din 28 noiembrie 2008 (supra, pct. 19). 41. Având în vedere informațiile furnizate oficial reclamantului de către parchet și practica internă divergentă, Curtea consideră că nu i se poate reproșa reclamantului că s-a bazat pe aceste informații și că a formulat plângerea adresată Judecătoriei Timișoara la 29 iulie 2008 (supra, pct. 16), adică înainte de expirarea termenului de 20 de zile de la comunicarea de către parchet a rezoluției. 42. Desigur, Curtea
HOTĂRÂRE din 4 octombrie 2016 în Cauza Martocian împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279138_a_280467]
-
enunțată la considerentul 20 din regulamentul provizoriu. D. DUMPINGUL 1. Statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață (20) Un producător-exportator căruia nu i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață a reproșat Comisiei că nu a luat în considerare observațiile pe care le-a formulat după publicarea concluziilor provizorii. Observațiile sale au fost, cu toate acestea, examinate și abordate explicit la considerentele 29-32 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, acest argument este respins
32004R1942-ro () [Corola-website/Law/293197_a_294526]