5,422 matches
-
societatea franceză și a avut impact în toate segmentele societății, în unele chiar foarte profund. Afacerea a revitalizat confruntarea între două mari tabere în viața politică franceză. Această opoziție a avut totuși, conform tuturor istoricilor, un efect benefic asupra ordinii republicane. S-a observat, într-adevăr, o întărire a democrației parlamentare și un eșec al forțelor monarhiste și reacționare. Violența excesivă a partidelor naționaliste i-a făcut pe republicani să se ralieze într-un front unit, care a dejucat tentativele de
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
opoziție a avut totuși, conform tuturor istoricilor, un efect benefic asupra ordinii republicane. S-a observat, într-adevăr, o întărire a democrației parlamentare și un eșec al forțelor monarhiste și reacționare. Violența excesivă a partidelor naționaliste i-a făcut pe republicani să se ralieze într-un front unit, care a dejucat tentativele de revenire la "vechea ordine". Pe termen scurt, forțele politice "progresiste", apărute la alegerile din 1893 și confirmate în 1898, în plină afacere Dreyfus, deja dispăruseră în 1899. Șocul
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
Pe termen scurt, forțele politice "progresiste", apărute la alegerile din 1893 și confirmate în 1898, în plină afacere Dreyfus, deja dispăruseră în 1899. Șocul proceselor Esterházy și Zola au dus la acțiuni politice al căror scop era dezvoltarea unei conștiințe republicane și lupta împotriva naționalismului autoritarist care s-a exprimat cu această ocazie. Progresul dezinhibat al unui naționalism populist a fost o altă mare consecință a evenimentului în lumea politică franceză, și deși acesta nu s-a născut odată cu afacerea Dreyfus
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
sub titulatura de , până la înfrângerea din 1940, când, după cincizeci de ani de luptă, a ajuns la putere și a putut să-și pună în aplicare marele vis al lui Drumont, cu urmările binecunoscute. Cu acea ocazie, ralierea a numeroși republicani regimului de la Vichy, care fără ei nu ar fi funcționat decât într-o manieră cel mult precară, a demonstrat însă și fragilitatea instituției republicane în condiții extreme. După eliberarea Franței, , colaboraționist condamnat la 25 ianuarie 1945, scria despre verdict că
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
în aplicare marele vis al lui Drumont, cu urmările binecunoscute. Cu acea ocazie, ralierea a numeroși republicani regimului de la Vichy, care fără ei nu ar fi funcționat decât într-o manieră cel mult precară, a demonstrat însă și fragilitatea instituției republicane în condiții extreme. După eliberarea Franței, , colaboraționist condamnat la 25 ianuarie 1945, scria despre verdict că „este răzbunarea lui Dreyfus!” Un alt efect indirect al afacerii a fost o mutație intelectuală a socialismului. Jaurès a fost un dreyfusard târziu (ianuarie
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
1899, sub influența lui . Anull 1902 a adus nașterea a două partide: , în care s-au adunat jaurésienii, și , sub influența lui Guesde și Vaillant. Cele două partide au fuzionat în 1905 într-o (SFIO). În 1901 a apărut Partidul Republican Radical-Socialist, primul partid politic modern conceput ca mașină politică a republicanilor uniți. El avea o structură permanentă și s-a bazat pe rețelele dreyfusarde. Crearea a fost contemporană cu afacerea și a devenit creuzetul unei stângi intelectuale extrem de active la
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
partide: , în care s-au adunat jaurésienii, și , sub influența lui Guesde și Vaillant. Cele două partide au fuzionat în 1905 într-o (SFIO). În 1901 a apărut Partidul Republican Radical-Socialist, primul partid politic modern conceput ca mașină politică a republicanilor uniți. El avea o structură permanentă și s-a bazat pe rețelele dreyfusarde. Crearea a fost contemporană cu afacerea și a devenit creuzetul unei stângi intelectuale extrem de active la începutul secolului al XX-lea, conștiință a stângii umaniste. Pe plan
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
creuzetul unei stângi intelectuale extrem de active la începutul secolului al XX-lea, conștiință a stângii umaniste. Pe plan politic, ultima consecință a fost o reînnoire profundă a figurilor politice la trecerea dintr-un secol în altul, cu dispariția marilor figuri republicane, începând cu Auguste Scheurer-Kestner. Cei care, la sfârșitul secolului cântăriseră greu asupra evenimentelor afacerii au dispărut, lăsând locul unor oameni noi, a căror ambiție era reformarea și corectare erorilor și nedreptăților comise înainte. Din punct de vedere social, s-a
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
1960 au avut loc la 8 noiembrie 1960, pentru mandatul început la 20 ianuarie 1961 și încheiat la 20 ianuarie 1965. Președintele în funcție, Dwight D. Eisenhower, nu a mai avut dreptul să candideze pentru un nou mandat. Astfel, Partidul Republican l-a nominalizat pe Richard M. Nixon, vicepreședintele lui Eisenhower, în timp ce Democrații l-au nominalizat pe John F. Kennedy, Senator din partea statului Massachusetts. Alegerile au fost câștigate de Kennedy care a avut un avantaj de doar 112.827 de voturi
Alegeri prezidențiale în Statele Unite ale Americii, 1960 () [Corola-website/Science/322344_a_323673]
-
1942 s-a căsătorit cu Elinor Judefind, cu care a avut patru copii. În anii 1944 - 1945 a fost militar american staționat în Franța și Germania. Până în 1946 era simpatizant al partidului democrat. Mai târziu a devenit membru al Partidului Republican. În 1947 făcea parte din conducerea unei companii americane din industria produselor alimentare. În calitate de combatant în războiul din Coreea, Agnew a fost decorat de mai multe ori. La reîntoarcere în țară a activat ca avocat și a intrat în viața
Spiro Agnew () [Corola-website/Science/322346_a_323675]
-
Collins și Ernest Blythe, au fost atrași în politică și inspirați de ideile independenței irlandeze prin implicarea lor în Conradh na Gaedhilge (Liga Gaelică). Hyde însă nu era mulțumit de politizarea crescândă a mișcării sale (care fusese infiltrată de Frăția Republicană Irlandeză, ca și Voluntarii Irlandezi și Asociația Sportivă Gaelică) și a demisionat din funcția de președinte al ei în 1915; a fost înlocuit de cofondatorul Eoin MacNeill. Hyde nu era în niciun fel asociat grupării Sinn Féin și mișcării pentru
Douglas Hyde () [Corola-website/Science/322495_a_323824]
-
mai fost implicată într-o serie de controverse. În anul 2004, Simpson și-a declarat sprijinul față de George W. Bush, candidatul la președinția Statelor Unite ale Americii pentru alegerile din același an. Ulterior, prin anularea participării sale la un eveniment susținut de Partidul Republican din S.U.A., ce avea ca scop o strângere de fonduri, a fost insinuată ideea conform căreia interpreta nu îl simpatiza pe respectivul candidat. Ulterior, tatăl și managerul Jessicăi a declarat faptul că deși "„sunt mari suporteri ai președintelui”", care i-
Jessica Simpson () [Corola-website/Science/316895_a_318224]
-
porturile controlate de naționaliști și pe cele portugheze pentru debarcarea și aprovizionarea trupelor naționaliste spaniole. Submarinele au început să atace și să scufunde vasele de transnport spaniole, sovietice și ale altor națiuni, care transportau diferite mărfuri către porturile controlare de republicani. Liga Națiunilor a clasificat aceste atacuri drept „piraterie” și italienii au trebuit să întrerupă torpilările în Mediterana sub amenințarea intervenției în conflict a flotelor militare franceze și britanice. 3 septembrie: forțele republicane din Catalonia de sub comanda căpitanului Alberto Bayo au
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
care transportau diferite mărfuri către porturile controlare de republicani. Liga Națiunilor a clasificat aceste atacuri drept „piraterie” și italienii au trebuit să întrerupă torpilările în Mediterana sub amenințarea intervenției în conflict a flotelor militare franceze și britanice. 3 septembrie: forțele republicane din Catalonia de sub comanda căpitanului Alberto Bayo au debarcat la Majorca. Această formațiune militară avea să fie atacată de forțele aeriene italiene pe 24 octombrie. În aceeași dată, bombardierele italiene, susținute de avioane de vânătoare, au executat primul raid aerian
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
debarcat la Majorca. Această formațiune militară avea să fie atacată de forțele aeriene italiene pe 24 octombrie. În aceeași dată, bombardierele italiene, susținute de avioane de vânătoare, au executat primul raid aerian asupra Madridului. Atacul a fost menit să demonstreze republicanilor puterea de luptă a aliaților lui Franco. După acest prim atac, au urmat mai multe serii de raiduri de bombardament asupra capitalei Spaniei. 2 noiembrie: bombardierele germane și italiene și avioanele de escortă au fost atacate de avioane de vânătoare
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
erau motorizate parțial. CTV avea în rândurile sale grupuri de automobile blindate și tancuri, corpuri de artilerie și patru baterii de artilerie antiaeriană. 3 - 8 februarie: Divizia I "Dio lo Vuole", acționând în sprijinul naționaliștilor, a lansat o ofensivă împotriva republicanilor din regiunea Málaga. Orașul a fost cucerit de italieni și naționaliști pe 8 februarie. Peste 70 de italieni au fost uciși, 211 au fost uciși, iar 2 au fost declarați dispăruți în misiune. Martie: CTV a ajuns să aibă efective
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
de soldați. 8 - 23 martie: Benito Mussolini a decis ca forțele italiene fasciste trebuie să declanșeze a patra ofensivă împotriva Madridului. Atacul italian a dus la declanșarea bătăliei de la Guadalajara. Bătălia s-a încheiat cu o victorie zdrobitoare a forțelor republicane. Italienii au suferit pierderi grele în timpul acestor lupte. Blindatele italiene, cele mai multe tanchete L3/35, s-au dovedit net inferioare tancurilor care fusesră livrate republicanilor de către Uniunea Sovietică. Ofensiva italiană a fost zbrobită de o puternică contraofensivă republicană. Dintre cele patru
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
dus la declanșarea bătăliei de la Guadalajara. Bătălia s-a încheiat cu o victorie zdrobitoare a forțelor republicane. Italienii au suferit pierderi grele în timpul acestor lupte. Blindatele italiene, cele mai multe tanchete L3/35, s-au dovedit net inferioare tancurilor care fusesră livrate republicanilor de către Uniunea Sovietică. Ofensiva italiană a fost zbrobită de o puternică contraofensivă republicană. Dintre cele patru divizii italiene antrenate în atac, numai divizia Littorio a suferit pierderi moderate. Restul de divizii italiene au suferit pierderi atât de grele, încât au
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
zdrobitoare a forțelor republicane. Italienii au suferit pierderi grele în timpul acestor lupte. Blindatele italiene, cele mai multe tanchete L3/35, s-au dovedit net inferioare tancurilor care fusesră livrate republicanilor de către Uniunea Sovietică. Ofensiva italiană a fost zbrobită de o puternică contraofensivă republicană. Dintre cele patru divizii italiene antrenate în atac, numai divizia Littorio a suferit pierderi moderate. Restul de divizii italiene au suferit pierderi atât de grele, încât au trebui să fie reorganizate în două divizii noi și un grup de arme
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
și „Săgețile negre”), care au funcționat în Extremadura respectiv în Viscaya în perioada aprilie - august 1937. În Viscaya mai era dislocată Grupul XI de artilerie al CTV. august - septembrie: generalul Ettore Bastico, (înlocuitorul lui Rotta), a declanșat atacul împotriva liniilor republicane de lângă Soncillo, a ocupat pasul montan Puerto del Escudo și a pătruns adânc în teritoriul republicanilor. În timpul bătăliei de la Santander naționaliștii și italienii au repurtat o victorie decisivă împotriva republicanilor. După această victorie, forțele italiene au fost transferate pe frontul
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
În Viscaya mai era dislocată Grupul XI de artilerie al CTV. august - septembrie: generalul Ettore Bastico, (înlocuitorul lui Rotta), a declanșat atacul împotriva liniilor republicane de lângă Soncillo, a ocupat pasul montan Puerto del Escudo și a pătruns adânc în teritoriul republicanilor. În timpul bătăliei de la Santander naționaliștii și italienii au repurtat o victorie decisivă împotriva republicanilor. După această victorie, forțele italiene au fost transferate pe frontul din Aragón. octombrie: Diviziile I, a II-a și a XXIII-a au fost unificate pentru
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
Ettore Bastico, (înlocuitorul lui Rotta), a declanșat atacul împotriva liniilor republicane de lângă Soncillo, a ocupat pasul montan Puerto del Escudo și a pătruns adânc în teritoriul republicanilor. În timpul bătăliei de la Santander naționaliștii și italienii au repurtat o victorie decisivă împotriva republicanilor. După această victorie, forțele italiene au fost transferate pe frontul din Aragón. octombrie: Diviziile I, a II-a și a XXIII-a au fost unificate pentru a forma Divizia a XXIII-a „Llamas Negras” (Flăcările Negre”). martie: Brigada „Flechas Negras
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
raiduri de bombardament aerian executate de italieni. Bombardierele italiene au lansat bombe incendiare și cu gaze. Aproximativ 2.500 de civili au fost uciși în timpul raidurilor. noiembrie: trupele italiene de sub conducerea lui Gastone Gambara au participat la ofensiva finală împotriva republicanilor (Ofensiva Catalonia). februarie: ca urmare a victoriei naționaliștilor lui Franco, trupele italiene au fost retrase din Spania. După victoria naționaliștilor de pe 1 aprilie 1939, Italia avea un guvern prieten în Mediterana occidentală. Dar această realizare a fost reușită cu un
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
Mohammad-Javad Bahonar (محمدجواد باهنر în persană) (n. 1930 — d. 30 august, 1981) a fost al doilea prim-ministru al Iranului de după revoluția din 1979 și secretar general al Partidului Republican Islamic. Bahonar s-a născut în Kerman, Iran. Deși cleric, a fost închis în anii '60 pentru activități antiguvernamentale. Cu toate că a fost inactiv politic pentru o lungă perioadă de timp înainte de revoluție, el a fost coautorul unor cărți conținând texte
Mohammad Javad () [Corola-website/Science/316946_a_318275]
-
a fost închis în anii '60 pentru activități antiguvernamentale. Cu toate că a fost inactiv politic pentru o lungă perioadă de timp înainte de revoluție, el a fost coautorul unor cărți conținând texte islamice. Abia după revoluție a devenit membru fondator al Partidului Republican Islamic, precum și membru în Consiliul Revoluționar Iranian. A fost ales Ministrul Educației în guvernul lui Mohammad Ali Rajai și și-a intensificat eforturile de a scoate universitățile iraniene de sub influența seculară, în ceea ce a devenit cunoscut drept Revoluția Culturală Islamică
Mohammad Javad () [Corola-website/Science/316946_a_318275]