23,741 matches
-
deja „regizat” - sugestie a relațiilor imprevizibile dintre „artă” și „realitate”, și nuvela titulară a volumului, care, prin bovarismul personajelor, este o prefigurare a „căderii în lume”. Desprinderea lui Ț. din plutonul anilor ’60 se va realiza prin Galeria cu viță sălbatică (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei Române), unde prozatorul brevetează formula folosită de acum înainte în toate romanele sale. Alegându-și ca temă centrală istoria, el renunță din capul locului la iluzia că aceasta ar mai putea ipostazia vreun sens
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
raport literar: dramatizând funcționarea mecanismelor ideologice indiferent de aria lor de aplicație, ambiguitatea împiedică romanele să devină un simplu pamflet politic, permițându-le, grație reflecției asupra caracterului deopotrivă ciclic și haotic al istoriei, recontextualizări de durată. În Galeria cu viță sălbatică Chiril Merișor joacă rolul de agent dublu: erou fără voie al unui șir de întâmplări care debutează cu excluderea sa din partid și se va încheia cu întemnițarea urmată de sinucidere; martor al unui timp ieșit din țâțâni, însoțit de
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
cuprinde numeroase scene de efect, resimte consecințele arborescenței epice și ale căutării ostentative a senzaționalului. De altfel, mutând acțiunea în cadrul rural, romanul pare o revenire la atmosfera din Duminica muților. Cu toate acestea, cartea rămâne în siajul Galeriei cu viță sălbatică mai ales prin perpetuarea relației erou-martor, ipostaziată aici prin binomul Mega(clide) Pavelescu - Rânzei, iar titlul romanului se explică prin prezența revelatoare a ultimului, în aparență un stenograf umil și modest, în realitate gestionar, dacă nu chiar creator al memoriei
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
sunt deambulările prin spațiu și timp pe care Barto și J.T. le întreprind, reanimând un București interbelic în buna tradiție mateină. Căderea în lume (1987) reprezintă însă o revenire remarcabilă. Plasat de critică în imediata apropiere a Galeriei cu viță sălbatică, uneori chiar deasupra, romanul se distinge printr-o construcție mai strânsă, ca și prin eliminarea clișeelor ideologice. Se explorează, cu o îndrăzneală comparabilă cu aceea a lui Marin Preda în Delirul, istoria mișcării legionare. Pretextul îl constituie tocmai viața, faptele
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
mișcării legionare. Pretextul îl constituie tocmai viața, faptele și moartea lui Babis Vătășescu, aderent al grupării, căruia nepotul său omonim încearcă să îi recompună biografia pentru a-și înțelege propriul rost. Altfel, cartea se află, ca și Galeria cu viță sălbatică, sub semnul unei metafore tutelare, desfășurată de data aceasta în povestea căderii lui Lucifer, pe care Brenner cel tânăr i-o spune lui Babis cel tânăr. Mai mult, demonicul este omniprezent în spațiul narativ fie pe raftul metafizicii, fie pe
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
ideologice” și polemice. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: O noapte la arie (în colaborare cu Leonid Strașun), București, 1950; Moartea în pădure. Cronica unei zile, București, 1965; Duminica muților, București, 1967; Destinul cuvintelor, București, 1971; Pre texte, București, 1973; Galeria cu viță sălbatică, București, 1976; ed. 2, pref. Valeriu Râpeanu, postfața autorului, București, 1979; ed. București, 1999; Alte pre texte, București, 1977; L’Exclu, tr. Georges Barthouil și Ilinca Barthouil-Ionesco, Paris, 1980; Însoțitorul, București, 1981; ed. 2, București, 1989; Obligado, București, 1984; ed.
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
cu formele geometrice, să construiască. Tăblița magnetică sau jocul magnetic cu litere și cifre sunt înlocuitori ai creionului și hârtiei, dar nu pentru mult timp. Spre vârsta de trei ani, creioanele pentru colorat, cărțile cu diferite subiecte (animale domestice și sălbatice, fructe și legume, povești) nu pot lipsi din cutia cu jucării. Cel mic va învăța cum să tina corect creionul, să traseze linii drepte sau curbe, să coloreze, să răsfoiască. Camera copilului Amenajarea unei camere a copilului este, pe de
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
vieții câmpenești, o rapsodie a Bărăganului. Existențele omenești se consumă într-un cadru maiestuos, cu lanuri de grâu mișcătoare și cârduri de dropii, cu o baltă colcăind de pește, împrejmuită de perdele de trestii, peste care zboară gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de baltă, cucove și unde înoată lebede. Drumul străbătut într-o dimineață estivală de familiile Murguleț și Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește naratorului o memorabilă descriere a întinderilor campestre
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
-La mulți ani, mamă! 1. Reconstituie propoziția din norișori: 2. De unde a cules fetița floricelele? Elena frumos desenează 9 3. Scrie trei însușiri potrivite pentru flori: LA MARE 2. Alcătuiește două propozitii cu cuvăntul obținut pe verticală A-B: ANIMALELE SĂLBATICE a. Dezlegând ghicitorile vei reuși să completezi rebusul: A-B: 1. Roșioară și codată Dă târcoale la poiată. 2. Umblă moșul prin pădure . După zmeură și mure 3.Sprintenă și delicată 4. Nu-i tractor, dar e în stare Se
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
prezinte singură; 5. Să stabilească corelații între momentele zilei și activitățile specifice fiecărui moment; 6. Săși fixeze elementele de schemă corporală; 7. Să achiziționeze comportamente sociale pozitive. Strategii didactice: conversația, imitația, observația, descoperirea dirijată; Material didactic: păpușa Mona, 7 animale sălbatice de pluș 6. Proiect didactic Ortograme Deficiența: Dislexie-disgrafie Clasa: a-II-a Tipul activității: terapie de grup Etapa terapeutică: etapa textului Subiectul activității: Scrierea ortogramei sau/s-au Scopul activității: Perfecționarea deprinderilor lexicografice Obiective operaționale: Obiective cognitive: 1. să observe diferența de
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
sau pere. 7. Desparte în silabe următoarele cuvinte: Negustorul, Cumpere, Aceștia. 8. Alcătuiește un text cu titlul “În vacanță” TESTUL NR. 5 1. Citește cu atenție textul: Era toamnă târziu. Cei trei copaci erau goi. Numai în vârful unui măr sălbatic mai atârna un măr. Un iepure care alerga prin pădure, a văzut mărul. Într-un brad, stăteau două ciori și râdeau. Iepurele a rugat pe una dintre ele să-i rupă mărul. El a mulțumit și a vrut să ridice
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
sâsâie .... și a luat-o la fugă. 2. Subliniază și analizează numeralele din text: 3. Alcătuiește câte o propoziție cu două dintre acestea. 4. Analizează verbele date: a mulțumit, a vrut, să ridice. 5. Găsește cuvinte cu sens opus: târziu, sălbatic, goi, alerga, râdeau, stăteau. 6. Găsește un cuvânt care să înlocuiască următoarele expresii: Se uită cu băgare de seamă. A umbla pe drumuri. 7. Desparte în silabe următoarele cuvinte: moșneagului, meșteșug, trăsură, boierului. 8. Alcătuiește un text cu titlul “Vietățile
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
din cale-afară de nemilos, se ajunge la ronțăirea unor bucăți de pământ ars. În asemenea condiții, copiii mor ca muștele, iar mâinile multora dintre cei în viață, indiferent de vârstă, sunt jupuite de pelagră. Ca urmare, înfățișarea oamenilor pare sumbră, sălbatică. Chipurile apar uscate, „sulegete”, „lingave”, de culoare gălbui-pământie, numai ochii sunt câteodată „zbanghii”, sfredelitori, dar de obicei căutătura e mohorâtă, „împosocată”. Încruntați, închiși în ei, oamenii se exprimă sobru, adesea laconic, vorbirea lor caracterizându-se prin absența culorii, singura notă
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
război, când totul devine posibil, nimic nu mai ține de domeniul surprizei, situațiile teribile, senzaționalul intrând în ordinea faptelor zilnice. Pădurea nebună (1963) se vrea o apologie a vieții libere, fremătătoare, reală cândva pe întinderea șesului dunărean, acoperit de codri sălbatici. Deliormanul „nebun” este evocat pentru a contrasta cu lâncezeala unui orășel cu străzi prăfoase, pe care trec birje cu cai scheletici nețesălați, cu dughene și frizerii adormite, cu mizere birturi economice, firme decolorate, cerșetori infirmi, bragagii turci cu șalvari peticiți
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
plauzibilă, numele originar geto-dac al râului ar fi avut încă dinainte de Ptolemeu o formă apropiată de sanscritul jĭvas, cu același sens de "viu", "vioi"48. În acest caz, la Ptolemeu apare o traducere în latină care accentuează caracterul de râu sălbatic al Jiului (verbul latin rabo înseamnă "a fi furios", "a turba"); deci, rhabosus flumen - râu furios, râu turbat. Se știe că în regiunea de munte Jiul are un curs foarte sălbatic, în antichitate defileul nefiind utilizabil nici chiar pentru o
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o traducere în latină care accentuează caracterul de râu sălbatic al Jiului (verbul latin rabo înseamnă "a fi furios", "a turba"); deci, rhabosus flumen - râu furios, râu turbat. Se știe că în regiunea de munte Jiul are un curs foarte sălbatic, în antichitate defileul nefiind utilizabil nici chiar pentru o simplă cărare. Și în perioada romană, pentru a se trece din Oltenia peste munte, se părăsea valea și calea Jiului la castrul de la Bumbești, de la intrarea în defileu, se traversa apa
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nume va fi înlocuit în cele din urmă cu numele Apei care Dă Nori, adică Donaris - Danubiu - Dunăre. Adică un nume ce a coborât pe marele fluviu, atunci când acei oameni se vor fi învrednicit să îmblînzească cu priceperea lor cursul sălbatic al fluviului, unind și pentru corăbiile lor cele două Ape de la începuturi. Anexa 2 Din pământ și apă - pâinea primilor agricultori: Neoliticienii Băiatul, care s-a ferit de soare în umbra răcoroasă a malului de lut, nu are altă treabă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sunt la amândouă mâinile, ghemuite împrejurul casei mari a Mumelor Ocrotitoare. Sunt înconjurate cu un șanț și cu un gard des de arbuști spinoși, pe care le numesc gărdurariță, care îi apără pe ei și pe vitele lor de animale sălbatice, și mai potolește tăria crivățului, iarna. Pe lângă casă, fiecare familie are câte un adăpost pentru vite și câte un șopron care să apere de ploaie gropile de bucate, pentru semințele pentru grâne cu pereții bine întăriți prin ardere. Acest sătuc
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
până la el bubuiturile înfundate ale tunetelor. Pesemne că era în partea aceea, către izvoarele Obârșiei, o adevărată rupere de nori, o ploaie ca un potop. Tocmai se gândea cum să-și întărească coverga de adăpost, cu ceva tulpini de cânepă sălbatică, tare și plăcut mirositoare, când își dă seama că cerul se și luminează și norii cei bogați în ploaie se îndepărtează către miazăzi. Ploaia îi ocolește. Se vede că Muma Ploii e tare supărată pe ei și nu le vrea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
specii și habitate vulnerabile pe teritoriul lor natural, în întreaga Europă, fără să țină cont de granițele politice. Este o rețea ecologică realizată prin implementarea Directivelor HABITATE si PĂSĂRI (Directiva privind Conservarea habitatelor naturale și speciile de plante și animale sălbatice CE 92/43 și Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE 79/409). Este transpusă prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
întreaga Europă, fără să țină cont de granițele politice. Este o rețea ecologică realizată prin implementarea Directivelor HABITATE si PĂSĂRI (Directiva privind Conservarea habitatelor naturale și speciile de plante și animale sălbatice CE 92/43 și Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE 79/409). Este transpusă prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice IMPORTANT: Natura 2000 nu este un sistem
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
92/43 și Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE 79/409). Este transpusă prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice IMPORTANT: Natura 2000 nu este un sistem de rezervații strict protejate! Activitățile umane sunt permise în măsura în care permit menținerea speciei sau a habitatului. Rețeaua Natura 2000 este compusă din: SAC-uri (Special Areas for ConservationArii Speciale de Conservare) desemnate pentru: “*” habitatele
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
a fost alcătuită de Marius Skolka și Marian Traian Gomoiu (2004). În anul 2009 apare volumul „Neobiota din România”, care constituie o sinteză referitoare la speciile pătrunse în România cu ajutorul omului, direct sau indirect, devenind componente ale florei și faunei sălbatice. Volumul conține 26 de lucrări științifice susținute la simpozionul „Neobiota din România” din aprilie 2005, aducând o contribuție valoroasă la cunoașterea speciilor din principalele grupe de organisme terestre și dulcicole. Sunt semnalate specii din rândul algelor, plantelor vasculare, crustaceelor, păianjenilor
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
187/1990 de acceptare a Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 noiembrie 1972, Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna la 19.07.1979, Legea nr. 69/1994 de aderare a României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de floră și faună pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
16 noiembrie 1972, Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna la 19.07.1979, Legea nr. 69/1994 de aderare a României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de floră și faună pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973, Legea nr. 13/1998 pentru ratificarea Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979. Legislația europeană în vigoare cuprinde
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]