7,856 matches
-
poet așa de mare!”. Pentru această agitație pe care o făcusem m-au luat. Am stat toată ziua la Securitate. Credeam că mă luaseră pentru o întâmplare din ziua precedentă. Țin minte că apăruse o cuvântare a lui Hrușciov în Scînteia, un discurs împănat cu citate din Biblie. A venit cineva la mine și m-a întrebat cum mi se pare, la care eu l-am înjurat pe Hrușciov și am comentat că ori știe Biblia, ori știe marxismul, dar oricum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
care ar respecta toate legile care există, mai ales Codul eticii și echității socialiste? Are 28 sau 29 de puncte. Cum ar apărea el față de lume? Cum ar fi privit de către ceilalți oameni un ins care se scoală dimineața, citește Scânteia, vrea să ajute oamenii să treacă strada, mai ales când ei nu vor, care se simte „ideologizat” la maximum, care respectă absolut toate „indicațiile”? Ar fi, cred, o bizarerie umană. Într-o lume cum este a noastră, dacă le respecți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
acești oameni despre mine?”, mă interesam. „Spun că sunt bun. Păi, asta cred și eu! Și atunci cum să-i înjur? Dați-mi voie să încep cu cei care n-au spus nici din greșeală o vorbă bună despre mine: Scînteia, România liberă, Săptămîna, Luceafărul etc. și după aia mai putem discuta.” C.Ș.: Întrebarea mea inițială se referea la șansele de regenerare morală. Tu te-ai referit mai ales la aspectul profesional, spunând că există oameni capabili din punct de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
în trădări - așa cum, din păcate, au fost dezvăluite după Revoluție - pentru că nu-mi conveneau, de aceea o singură întrebare își aștepta răspuns: au fost oare accidentați „ca din întâmplare” acei bieți mineri ale căror revendicări putea fi publicate chiar în Scînteia în condițiile de atunci? O unică și tragică certitudine: un om fusese omorât din motive politice în închisoare: Gheorghe Ursu. S-au aplicat, oare, tratamentele psihiatrice de care vorbea toată lumea? Cei internați nu erau oare bolnavi cu adevărat? Colegii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
în această perioadă, Puterile Garante erau avertizate asupra riscului ce și-l asumau prin continuarea tendinței de încălcare a autonomiei României, în condițiile respectării de către aceasta a suzeranității otomane. Mesajul transmis era unul foarte clar: prelungirea atitudinii reclamate putea deveni scânteia ce ar fi aprins "chestiunea arzătoare a Orientului"358. Cunoscând legătura dintre cercurile oficiale din Franța și jurnalele în care apăreau astfel de informații, oamenii politici români își dădeau seama că cel puțin statul condus de Napoloen al III-lea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și Învățătoare cu ultimul domiciliu la Aiud, Jilava, Canal, Bărăgan, apoi categorii mai neînsemnate care au fluierat În biserică, mâncăm o bucată de pâine sub pulpana Academiei, și a profesorului Andrei Oțetea. Ținem ședințe de sindicat și de partid, din Scânteia, totul cu seriozitate și deferență. Dar când ne Întoarcemla sculele noastre, operăm după pregătire și conștiință. Ai zice că este o regretabilă duplicitate - nu este adevărat. În toată țara, dar la noi În special, se desfășoară opere paralele. Una ce
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
El, nimic: te provoc, te provoc! Și bătea din picior. Portarii îngălbeniseră. Eu mi-am văzut de treabă, calm, sigur pe mine. Am plecat. Ajungem în anii '80. Eu stăteam în Militari. Aveam cenaclu. În acea vreme, în toată Casa Scânteii, se mai făcea cafea numai acolo, în chicineta lui tanti Luchi, femeia noastră de serviciu. Toate prizele erau sigilate. Nu mai era voie. Economie la curent. De la tipografi până la redactori veneau toți după o cafea la tanti Luchi. Făcea, biata
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Mircea Martin și participă la diferite festivaluri de poezie; 1988 debut, cu poezie, în revista Amfiteatru; 1987-1989 redactor la nou înființata revistă studențească (trimestrială) a Institutului de Petrol și Gaze, Ploiești; 1988-1989 publică poezie în revistele Suplimentul Literar Artistic al Scânteii Tineretului și Vatra; 1990 secretar de redacție la revista Luceafărul, editată de Uniunea Scriitorilor din România; 1990-1991 realizează, în cadrul unei echipe formate din colegi de generație literară, suplimentul de direcție literară al revistei Luceafărul Nouăzeci; 1990-1991 titularul unor rubrici permanente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
te iscălești cu deștu'. Și încă ceva: în 1990, "masele" au fost mânate la vot, în principal, de mașinăria de propagandă a presei din acele vremuri. Au excelat, în acest sens, Televiziunea națională (singura televiziune în epocă) și urmașul cotidianului "Scânteia", care s-a numit apoi (pentru trei ediții) "Scânteia poporului", apoi "Adevărul". Cu penetrare națională puternică, aceste două "instituții media" au prezentat/publicat atât de multe minciuni încât, prin repetare, minciunile și mistificările s-au substituit adevărului. Unii dintre "oamenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
masele" au fost mânate la vot, în principal, de mașinăria de propagandă a presei din acele vremuri. Au excelat, în acest sens, Televiziunea națională (singura televiziune în epocă) și urmașul cotidianului "Scânteia", care s-a numit apoi (pentru trei ediții) "Scânteia poporului", apoi "Adevărul". Cu penetrare națională puternică, aceste două "instituții media" au prezentat/publicat atât de multe minciuni încât, prin repetare, minciunile și mistificările s-au substituit adevărului. Unii dintre "oamenii de presă" ai acelor vremuri prestează și astăzi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
loc în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, voi enumera unele dintre ele: ─ actualele conflicte nu au un caracter antagonist și nu duc la lichidarea unei clase sociale în favoarea alteia; ─ actualele conflicte nu sunt violente și nu constituie "scânteia" care să declanșeze o revoluție socială; ─ conflictele sociale actuale nu au caracterul unor confruntări cu caracter general, la nivel național, politico-economic. Conflictele sociale ce au loc azi în țările dezvoltate din punct de vedere economic sunt, în majoritatea cazurilor, îndreptate
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
anul în care s-a sfârșit o perioadă de mare prosperitate economică și a izbucnit una dintre cele mai mari și mai dramatice crize economice, care s-a declanșat în Statele Unite și s-a răspândit în întreaga lume. A fost scânteia ce a declanșat cel de al Doilea Război Mondial. a. Opiniile economiștilor despre cauzele crizei: Prin profunzimea și extensia ei, această criză economică a constituit și continuă să fie subiectul unor largi dezbateri între specialiști și unul dintre cele mai
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Aruncarea pe fereastră de la Praga"211, petrecut în luna mai 1618, reamintește că prevederile păcii de la Augsburg nu au rezolvat problema libertății confesionale. Episod relativ anodin, acesta devine cauza imediată sau mai corect pretextul acestuia, pentru că disproporția este mare între scânteia inițială și gravitatea și durata conflictului, ce nu poate fi înțeles decât prin existența unor cauze profunde, care ating apogeul în această perioadă. Debutul acestuire puncte comune cu cel al Primului război ondial, înțeles decât prin existența unor cauze profunde
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
franceză nu s-a extins în Germania. Dacă s-au desfășurat mișcări sporadice, care au vizat reducerea discrepanței privilegiilor dintre nobilime și burghezie, dacă marile spirite ale epocii au văzut în Revoluția franceză zorii unei ere noi, a lipsit totuși scânteia care să pună "focul pe praful de pușcă". Atunci când centralismul francez s-a pregătit pentru reîntoarcerea la monarhie, structurile federaliste ale Imperiului german au împiedicat dezvoltarea ideilor revoluționare, fără a lua în calcul că Franța, țara natală a Revoluției, se
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cine știe... «Dacia» cu telemea La Primărie bate vântul, la Poliție - tot așa. Doctorii au dat o fugă «până jos» fiindcă satul a fost izolat de troiene peste o săptămână. Pleacă și Vasile. Rămân singur pe drumul Ponorului și prin scânteile zăpezii aud urlete de lupi prin râpi neguroase. Mai este puțin până la apus și nu știu ce voi face la noapte. Mi-au căzut ochii pe o clădire nouă și cochetă, singură în câmpul din vârful muntelui. Aici l-am descoperit pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mierle indiene, kakadu, cinteze, veverițe, a făcut cascade din bolovani de râu și a ridicat sculpturi din lemn și piatră pentru Parcul Central din Tecuci. Dar ca să ajungă aici, până și americanii au aflat că "năzbâtia" este "sportul național românesc"... "Scânteia răutății de a face bine" L-am găsit printre trandafirii lui, alături de cei vreo 70 de lucrători care trebăluiesc din noapte-n noapte. Dacă-l vezi pe Pazvante, sigur nu-l mai uiți: un amestec de Jean Valjean, și Socrate
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Când colo, erau măceși! Toți erau sălbatici. Creșteau numai spini. M-au înrăit. M-am dus prin piață să-i caut. Mi-au batjocorit ideea mea de frumos și m-au trimis în spini! În meschin! Acolo s-a produs scânteia răutății de a face bine! Deci răutatea de a face bine, nu răutatea de a face rău! Este un paradox, dar așa sunt eu. Trandafirul este o floare selectă, chiar dacă pare o floare simplă. Trebuie să-i dai ce-i
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
iarnă, ca să nu se afume catedrala. Cu barba albă, la cei 54 de ani, părintele Alexandru nu are timp pentru mine: sudează neobosit fiare, taie scânduri. Pleacă la Iași, unde face casă pentru una din fiice. Cu palmele bătucite, oprește scânteile care țâșnesc din electrozi spre ochi. Nici pe el nu-l mai ating diavolii. Îl ajută trei ucenici, dar el face cât toți. E supărat pe cei care vând icoane vechi. - Doctorul din Boroaia era finul meu și colecționase vreo
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
înalți ierarhi dau mărturie pentru seliștea Prăjeni pe Miletin, ținutul Hârlău: „Drept aceea,dar și noi...am făcut acestu zapis sfintei mănăstiri ce-i din nou zidită Bârnovii...” La 17 decembrie 1628 există o mărturie a mitropolitului Anăstase pentru satul Scânteia și poienile din jur, cumpărate de Mănăstirea Bârnova. Apoi, la 23 februarie 1629, Miron Barnovschi Moghila voievod spune că: „Am dat o pivniță din chervăsărie...unde a fost casa lui Ureche fost mare vornic, sfintei mănăstiri a domnii mele din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și sănătate până la adânci bătrânețe deoarece cât ești în treabă toți te întreabă. Ce bine e să trăiești, chiar la bătrânețe, dar să trăiești bine și sănătos, e și mai bine. Fiecare din noi primim la naștere o licărire, o scânteie dăruită de părinți, iar la sfârșitul vieții trebuie să o restituim copiilor urmașilor noștri la fel de luminoasă și strălucitoare. Cei optzeci și opt de ani pot să recunosc că i am avut frumoși, iam petrecut în bucurii, satisfacții, dar uneori și
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
știi la pensie, că o dungă lași, un nume, C-ai plasat în zidul vieții, c-ai venit s-arăți în lume Din a creierului zbucium, ca un diamant ideia, Urma-ți fi-va cunoscută, pe unde ți-ai purtat scânteia. Nu mi-am câștigat bunurile, existența și bucuriile la masa verde, am muncit din greu pentru ele în periclitate, în sudoare și-n întuneric, asemănător oarecum cu meseria de miner. Activitatea mea medicală complexă, diversificată și de mare răspundere, nu
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
să fie pus la locul său, într-un cuvînt să-l determine să abandoneze acele identități infranaționale multiple, universalizîndu-l la scara întregii țării. În sens mai larg, triumful parlamentarismului, care precede de-aproape era industrială în Marea Britanie, corespunde unei adevărate scîntei reacționare.148 Parlamentul ales nu reprezintă altceva față de maiestatea regală, devenită astfel decorativă, decît afirmarea hegemoniei cucerite de oligarhia burghezo-aristocratică a cărei primă preocupare constă tocmai în instituționalizarea stării de înapoiere a țărănimii și sărăcimii orașelor. În consecință, distanța ce
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
împăratul francezilor este primit peste tot ca un eliberator. În 1806, Hegel vede în el "sufletul lumii", în vreme ce Beethoven compune în onoarea sa, iar întreaga intelectualitate germană pare a fi de-venit francofilă. Însă totul n-a fost decît o scînteie care s-a stins repede. După 1770, literații germani suportă cu greu pretențiile hegemonice ale filozofiei luminilor și preferă mai curînd să promoveze specificul național în cadrul mișcării cunoscute sub numele de Sturm und Drang (Furtună și avînt). Prin aceasta ei
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fiind sacrificată în ultimele săp-tămîni ale înfrîngerii din 1945. Această preferință are bineînțeles un sens. Pe de o parte, în Mein Kampf, Hitler își manifestă disprețul față de masele oarbe care trebuie să se lase conduse de un "supraom" posesor al scînteii divine. Însă, pe de altă parte, exaltarea poporului îi folosește pentru a descalifica vechiul naționalism de stat, și odată cu acesta, însuși statul liberal. În 1919, primul program al Fasciei italiene își manifestase deja ostilitatea față de statul burghez și, în 1921
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în interiorul breslei, și campaniile postului de radio "Europa Liberă" pe fondul disputei cu Jacob Popper. Personaj incomod, directorul Luceafărului a reușit într-o perioadă scurtă de timp să-și atragă antipatia tuturor gazetelor literare ale vremii precum Contemporanul, Gazeta literară, Scânteia tineretului și Amfiteatru. Scandalul a fost în cele din urmă tranșat pe Nicolae Ceaușescu, informat periodic asupra evoluțiilor nedorite din presa literară, care a decis înlocuirea lui Eugen Barbu. Nu lipsită de importanță în desfășurarea evenimentelor a fost și coalizarea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]