7,557 matches
-
apă cu ajutorul unor palancuri rezistente. Ciocul etravei și pupa erau bogat decorate cu stucaturi și colorate viu, ca semn al statutului și puterii proprietarului. Cabinele de la pupa puteau avea balcoane și balustrade fin lucrate, iar sub bompres se plasa o sculptură ce reprezenta numele vasului. Galionul de luptă era mai suplu (deși păstra curbura mare a santinei, pierdea din lățime și câștiga în lungime), folosea tunurile ca armă principală, dispuse pe puntea principală, dar și dedesubt, uneori pe mai multe rânduri
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
oferă fiecăruia o treaptă la care oricine e dator să adaoge altele alcătuite din muncă, răbdare, foarte multă muncă și răbdare, perseverență, chibzuială. Având o concepție cel puțin ciudată, care se rezuma la lene, afară de un uriaș talent în arta sculpturii, lui Nicolau natura nu i-a mai hărăzit nimic. Toți care suferă de această boală își scuză defectul fie nerecunoscându-l, fie dând vina pe altceva. Chiar nefiind un placid, Nicolau era probabil singurul om din lume care credea în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a atmosferei morale din societate. S-a deschis de asemenea la Cernăuți, în incinta Mitropoliei, o școală, un atelier de pictură bisericească, și un mare muzeu arhidiecezan. La Putna, în 1927, s-a deschis un atelier de strungărie și de sculptură în lemn. S-a aplicat, de asemenea, la mănăstirile din provincie, albinăritul, pomicultura și piscicultura, numind în scopul acesta un consilier special. Din grija părintească pentru preoțime, mitropolitul Nectarie, dorind să le ușureze greul vieții, a zidit între anii 1921
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
refuză să capete patina timpului. Parlamentarii, venindu-i în ajutor, au solicitat pentru protejații lor, comenzi de basoreliefuri și de mozaicuri neașteptate, ce și-au găsit locul sub colonadă sau la baza ei, într-un amestec, neplăcut la privit, de sculpturi ce semănau a conopidă și a linoleum pentru odaia de baie. Imediat ce ieșeai de pe Corso 30, rămas de secole neschimbat la dreapta și la stînga, cu excepția Viei Condotti care se voia, prin calitatea vitrinelor, un fel de Rue de la Paix31
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
imparțialitate. Lîngă el, subțire și delicată, regina Elisabeta vorbea și ea pe același ton măsurat. După anii petrecuți la Panne alături de soldați, prin tranșee și spitale, suverana gusta, în sfîrșit, destinderea prilejuită de zile de liniște în atelierul său de sculptură din pădurea seculară de la Laeken sau cea a concertelor pe care le frecventa cu asiduitate și pasiune. Cuplul regal era înconjurat de copii și nepoți, iar populația din Bruxelles saluta cu simpatie pe tînăra soție a prințului Léopold, prințesa Astrid
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și versatilitatea acesteia: Dalí a înzestrat Suprarealismul cu un instrument de primă importanță, anume metoda paranoico-critică, care s-a arătat imediat capabilă să fie aplicată cu același succes în pictură, poezie, cinematografie, la construcția de obiecte suprarealiste tipice, în modă, sculptură și chiar, dacă e necesar, în orice fel de exegeză (apud Ades 1995: 119). Din acel moment, metoda paranoico-critică, chiar dacă nu este recunoscută, ajunge să domine demersurile suprarealiste din acei ani, chiar să genereze o sciziune în cadrul mișcării. Totuși, Dalí
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
al extazurilor mistice cărora le corespunde postura femeii din Angélus, veți fi de acord cu mine că poziția mâinilor împreunate sub bărbie, care lasă expuse în special picioarele și stomacul, este o postură comună, chiar stereotipă în pozele isterice ale sculpturilor și, în particular, ale "obiectelor de artă" vândute prin bazare. Nostalgia pe care o exprimă ele corespunde sentimentelor crepusculare abundent ilustrate de cărți poștale în care apar nuduri în aceeași postură, stând în plin soare. Postura implică, în opinia mea
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
călugărițe) îmbrăcate în negru și alb, în stilul Spaniei din secolul al XVII-lea. Împreună cu arcul ce se deschide din clădirea în ruină, din spatele lor, ele formează bustul lui Voltaire (Dalí a folosit un desen în alb și negru, după sculptura bine-cunoscută a lui Jean-Antoine Houdon), fețele lor devin ochii lui, mâinile și brațele lor înmănușate și gulerele dantelate devin bărbia lui, iar cerul, fruntea lui înaltă. După cel de-al Doilea Război Mondial, Dalí s-a îndepărtat de suprarealism și
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
imagini multiple, un tablou de mari dimensiuni, Toreadorul halucinogenic (finalizat în 1970), un sinopsis complex al operei sale, un exemplu suprem al metodei paranoico-critice de creație, dar și o autobiografie vizuală, a cărei elaborare a fost inspirată de reproducerea celebrei sculpturi antice, Venus din Milo, pe capacul unei cutii de creioane colorate cumpărate în timpul unei vizite la New York. Artistul combină simbolismul, motivele vizuale și culoarea pentru a exprima emoțiile trăite față de subiect, folosește spațiile negative ale tabloului pentru a produce o
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
asemănare cu modelul, care este substanțială și îi conferă un caracter realist (Boulogne 46). Acest lucru se întâmplă atunci când, spre exemplu, dematerializată, imaginea favorizează înțelegerea prin apropierea de adevăr. Este însă și cazul în care ea face obiectul artei reprezentaționale (sculptura), mai apropiate de modelul real (memorat astfel) și astfel de domeniul rațiunii decât arta figurativă (care produce forme noi bidimensionale, exclusiv imaginare). Ceea ce se poate urmări mai târziu în practica romană este, consider, exact linia de interpretare deschisă de Platon
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
statuia, relieful sculptat sau efigia păgână, prin trecerea reprezentării materiale în registrul bidimensional. Ulterior, în spațiul catolic această formulă se generalizează, se depolitizează, astfel încât orice donator nobil sau chiar figuri ignobile, inclusiv artistul, vor putea fi reprezentați în frescă, în sculptură sau în pictura de șevalet, alături de personaje sacre sau chiar susținându-le trupurile martirizate. Dintre numeroasele exemple: includerea de către Giotto în imaginea Judecății de Apoi a figurii donatorilor penitenți, cămătari condamnați de comunitatea locală creștină (în celebra Capela Scrovegni, Padova
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
doi co-domnitori ai lumii creștine apar alăturate, reprezentare ce va deveni canonică). Iconografia puterii va renunța cu timpul − mai ales după epoca lui Iustinian I - la realismul expresiei umane și la exaltarea frumuseții fizice, cult moștenit de creștinismul timpuriu din sculptura greacă și din cea romană imperială. Dacă mozaicurile din basilicile Sant'Appollinare Nuovo, San Vitale și Sant'Appollinare in Classe de la Ravenna (realizate în secolul VI) sunt încă tributare artei portretistice romane, ulterior, cele din spațiul oriental al lumii creștine
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
asumată individuală, reprezintă demersul de circumscriere a unei regiuni ce găzduiește zorii raportului dintre eul adorator și cel care este adorat întru invocare. Survin aici tendințele unei re-poziționări delirice în intimitate cu prezența indusă a celui reprezentat în pictură sau sculptură. Conștiința ce venerează își abandonează centrul de greutate ontic spre dimensiunea ființială a entității adulate, se dăruiește, pierzându-și controlul asupra sinelui, re-postulează balanța de forțe a situației date astfel încât aceasta înclină cu totul spre imperiul celui adorat. Prin urmare
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
funcționalizează, activează un culoar real spre prezența invocată adorator. Prin această insulă-perforare, o astfel de prezență nu dobândește doar un acces pentru influențarea directă a adoratorului, ci primește un teritoriu de stabilizare al unui asemenea primejdios acces. Așezând portretul sau sculptura celui idolatrizat în fața sa, adoratorul postulează un perimetru sacru-operațional. Apoi, pe măsura înaintării în demersul său de închinare și venerare ritualică, își proiectează atomul conștiinței pe acea fereastră-acces către entitatea idolatrizată, urmând ca, în final, să o piardă cu totul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în vârful unui asemenea aisberg transformă acest pisc în loc cu valențe sacerdotale, preschimbă în templu locul de suprafață al adorării, acel teritoriu de stabilizare în care cel care adoră se înclină și îngenunchiază. Adoratorul își așează în față portretul sau sculptura evocatoare, fundamentând un cadru ritualic dinspre care își proiectează ulterior esența conștiinței în imperiul celui chemat adorator. La rândul său, această entitate adorată găsește, în cadrul ritualic, zona spre care își poate trimite influența copleșitoare. Această fluctuație dialectică este posibilă datorită
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sarcina de rezolvat, structura (compoziția grupului), aspecte psiho-sociale, organizarea și funcționarea grupului, personalitatea conducătorului de grup; 2) Creativitatea științifică și tehnică; 3) Creativitatea artistică, secțiune care comportă, la rândul său, alte diviziuni: creativitatea muzicală, cea din artele plastice (grafică, pictură, sculptură), creativitatea scenică (actoricească) și creativitatea literară. O calitate frecvent invocată în cazul creativității colective se referă la posibilitatea psihologiei de a interveni, cu mai multă eficacitate, în regizarea condițiilor ei de funcționare, comparativ cu a celor ce caracterizează creativitatea individuală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
bune țesătoare și cos prosoape, fețe de masă etc. Asavei Carmen, Costandache Maria practică, în plus, croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în lemn. între fierari sunt semnalați Butnaru Ionel și Gache Mihai. La Râșnița sunt bune țesătoare Duduman Maria, Spiridon Maria, Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de diferite forme, elemente ornamentale; Curuleț Petru - sculptor; statui de personalități, cruci, porți ornamentale; Miron Gheorghe - draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu - butoaie, căzi, roți de lemn; Rusu Romică - sculptură în lemn, uși, reproduceri de obiecte. Artizanatul este practicat de Olăreanu Anișoara și Lica Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
boierești și bisericile au fost construite exclusiv din lemn. Ioan Antonovici (1) descrie casele vechi din bârne (durate) cu cheotori pe la colțuri, peste care se așternea un strat superficial de lut. Astfel de construcții s-au mai păstrat până astăzi. Sculptura în lemn a avut inițial rosturi exclusiv magice, invocarea soarelui fiind în centrul acestor reprezentări. Varietatea simbolurilor solare implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât și forme abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce etc. Simbolurile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cele în care nu se intervine în masa lemnoasă, ci se obțin forme și chiar elemente decorative, cum ar fi încovoierea, împletirea sau înfășurarea; cele caracterizate prin intervenția directă în masa lemnoasă. Specialistul în arta populară, Tancred Bănățeanu (2), afirmă: Sculptura, modelarea volumelor este specifică detaliilor arhitecturale: stâlpi de casă (deregi), de poartă, mici obiecte de uz, ceea ce se numește de regulă „plastica mică”. Crestătura, ornament realizat cu multă migală, se aplică obiectelor mărunte, pe spații nu prea mari și conturează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Lucht (Henry Burgum), Ulrich Hüls (George Catcott), Gustav Burmester (John Lambert), Helmut Stange (Richard Phillips), etc.; prod. Bühnen der Hansestadt Lübeck, Norddeutscher Rundfunk, Germania Federală. În avatarurile sale victoriene, Chatterton a fost frumosul "prototip androginic al romanticului damnat", reamintind de sculptura memorială a lui E. Onslow Ford din 1894 închipuindu-l pe Percy Shelley înecat, zăcînd întins, lipsit de vlagă (Holmes 1999: 254). Atașamentul lui Chatterton față de medievalism și primitivism au devenit pietre de hotar romantice, poezia lui a devenit un
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
domeniu atrag atenția profesorului D. Gusti, conducătorul școlii sociologice din București. Cu școala lui Gusti satul românesc este cercetat în mod judicios, pe baza unei analize concrete și complexe, urmărindu-se pe lângă aspectele economico-sociale, port, obiceiuri și viață artistică: arhitectură, sculptură, artă decorativă, literatură populară, viață muzicală. Este momentul când elevi ai lui D. Gusti elaborează interesante lucrări de sociologie rurală, în timp ce contribuțiile din domeniul cercetării folclorului se diversifică, prin lucrările unor specialiști ca D. Caracostea (balada), G. Breazul (poezia de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
1974 profesor de arte vizuale la Școala Generală din comuna Viișoara. Din anul 1974 până în prezent sunt salariat la Muzeul “Ștefan cel Mare” Vaslui unde sunt antrenat în muzeotehnie știintifică și secondat de o variată activitate pe tărâmul artelor plastice, sculptura. M. A. Care a fost primul contact cu localitatea Dodești și care a fost prima informare despre legătura lui V. I. Popa cu Dodeștiul ? C. P. Legătura mea cu Dodeștiul a fost prilejuită de întâlnirile în cadrul lecțiilor deschise și a
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
cu semnificații deosebite, legate de activitatea mea entuziastă, consumată în cei trei ani din viața de la țară. Profesor fiind, am susținut o variată activitate culturală atât în cadrul școlii cât și la nivelul comunității. Am organizat un cerc de pictură și sculptură cu rezultate notabile care au depășit arealul comunal și județean. Am a spune o nostimadă trăită de mine la Viișoara. Aveam tacit o relație de spirit și prietenie cu preotul din sat, care m-a întrebat dacă mă pricep să
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
ne puteți spune despre bustul la care lucrați (bustul lui V. I. Popa ) și care au fost factorii care au susținut acest proiect? C. P. După cum am mai amintit în cadrul orelor de arte vizuale, am avut și un cerc de sculptură la școala din Viișoara unde am modelat în lut un bust a lui V. I. Popa, un bust de 100 cm. Nu l-am finalizat din lipsă de fonduri. Dar iată că după 37 de ani am prilejul să-l
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]