5,553 matches
-
n-aș mai avea curaj să mă plimb pe-nserate”. Suferința personală are, cum se vede, altă portanță decât la introvertit. La fel, și cea colectivă sau globală. Unul se retrage, resemnat și solitar, În „casa melcului” rătăcitor; solidaritatea sa cu semenii este mai curând implicită și transcendentă. Celălalt perseverează În dialogul direct cu „imperfecțiunea” lumii. Exaltare și mânie, speranțe și disperare, o intensitate (și o crispare!) greu de găsit În jur. Deși avea mult mai multe de Împărțit și Împărtășit cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fi fost o fetiță cu ochii negri? Sau un băiețel Încăpățânat, cu ochii adânci și veseli, ca niște pietricele albastre-cenușii?”, Își Întreabă, ca un refren, naratorul, copilul nenăscut. Noaptea când debutează acuta introși retrospecție este bezna acelui răspicat „Nu!” adresat semenilor avizi de acomodări. Un Nu care Înseamnă refuzul paternității, sigiliul existenței naratorului În suferință și solitudine, luciditate și integritate. Încercând să restabilească o logică a evenimentelor care i-au marcat traumaticul traseu existențial, eroul lui Kertész Începe, firește, cu iudaitatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În roman o autodefinire prin povestirile celorlalți.” Studenta considera ultimele rânduri ale cărții deconcertante. Prin dispariția din scenă a poetului mort, ideală identitate strămutată, cititorul rămâne doar cu solitudinea naratorului. Autorul este deposedat de caracterele sale și de raportarea la semenul ideal. „Senzație de gol”, spunea Lucy. „O somație de a te Întoarce la paginile cărții și a Încerca să alături din nou fragmentele de oglindă pentru alcătuirea unui eu coerent.” Și, după o pauză, adresându-se clasei: „Ne-am putea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și cele mai împietrite inimi românești și au impus stilul luptei legionare aprecierii oricărui om corect. Aceste suferințe s-au abătut asupra unor luptători care, în tot zbuciumul vieții lor, n-au fost preocupați decât de grija și de binele semenilor și al neamului lor. Țelul final și permanent al acțiunii noastre a constat în înfăptuirea unei revoluții morale, pentru a crea dintr-un individ izolat și indiferent de soarta altora și uneori, chiar față de a lui proprie, o forță omenească
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fașă orice eventuală intenție encomiastică. Pentru că Nicolae Petrașcu era sensibil la multe, foarte multe aspecte ale vieții, ale datelor existenței, în afară de laudă, pe care o repudia instinctiv cu bunul simț de țăran român, cultivat și conștient de poziția lui în raport cu semenii săi oamenii, cu lumea și cu Dumnezeu. De altfel, un coleg al său de lot în „justiția” comunistă cu care a împărtășit și o bună perioadă de suferință în penitenciar, intelectualul distins și omul politic sobru, neatins de demagogia politicianistă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
tranzitorii a arterelor coronare și reperfuziei (Shiang Suo et al., 2005693; Walker et al., 1988694; Shiang-Suo Huang et al., 2005695), 685 Yousef, M.I., El-Demerdash, F.M., Al Salhen, K.S., 2003a. Protective role of isoflavones against the toxic effect of cypermethrin on semen quality and testosterone levels of rabbits. J. Environ. Sci. Health Part B 38, 463-478. 686 Yousef, M.I., El-Demerdash, F.M., Kamel, K.I., Al-Salhen, K.S., 2003b. Changes in some haematological and biochemical indices of rabbits induced by isoflavones and cypermethrin. Toxicology 189
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
deoparte pentru socoteala de la sfârșit este cum mergi. Nici unde mergi, nici de ce mergi, nici chiar dacă mergi. Este felul cum îți întorci foile vieții, de la un ceas la altul, de la un loc la altul, cum privești la cer și la semenii tăi, cum ții pumnul strâns sau mâna deschisă, cum știi să zâmbești, să râzi, să ierți sau să batjocorești”. Ideea care guvernează demersul editorial al lui V. Posteucă și N. Petra este susținerea rezistenței spirituale a românilor: „În tot ce
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
zonei de banlieue pariziană (autorul a fost acuzat aici de discurs “securitar”), cursuri de turism internațional, politică și religie, panseuri-pusee Împinse În interstițiile narațiunii, de un sartrianism abia mascat: “Tot n-aveam chef să mănînc cu ceilalți. În relațiile cu semenii devii; e ceea ce le face greu de suportat”. Uneori Însă formulele sînt fericite, ca atunci cînd, vorbind despre viața tihnită a miliardarilor cu yacht, Houellebecq o găsește “În același timp monotonă și romanescă.” Personajele feminine sînt În romanele lui Houellebecq
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
apare frecvent la prozatorii francezi de origine africană, Ahmadou Kourouma (Allah n’est pas obligé) sau Farid Tali (Prosopopée), chiar și la celebrul Tahar Ben Jelloun, și În poezie. Să fie această afinitate definitorie pentru esența vitală a unora dintre semenii noștri, pentru un anumit firesc al lor mai bun conducător de energie decît acela cartezian al “falogocentrisumului alb”? Nimeni altcineva, În afara celor cu pricina, n-ar putea răspunde acestei Întrebări. Pentru Lorette Nobécourt; Revoluția este o idee revolută: “Trebuie să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în legătură cu acest „idealist” este concretizată în statuia („momâia”) pe care satul i-a înălțat-o în fața școlii. Ajuns aproape cerșetor la bătrânețe, personajul este strivit, simbolic, de propria-i statuie. O idee deficitară despre viața individuală, neșansa, ingratitudinea și uitarea semenilor, căderea în deriziune par să anuleze sensul unei existențe aproape exemplare, sfârșitul fiind mai degrabă un simbol al tragismului destinului celor ce trăiesc pentru alții. Acțiunea romanului este redusă, ponderea deținând-o convorbirile, lecțiile, pledoariile și istorisirile pilduitoare. Scriitura este
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
a alege în atingerea scopurilor cele mai eficace și eficiente mijloace, raționalitatea implicând aici sensul weberian de adecvare a mijloacelor la scopuri; - nevoia firească de obținere a recunoașterii, identității și securității sociale și personale, de a nu ne izola de semenii noștri, acționând și comparându-ne în asemenea mod, încât să evităm conflictele și neînțelegerile, să ne putem racorda la acțiunile și conduitele celorlalți; - dirijarea sociabilității umane în sensul dorit de societate și asigurarea predictibilității acțiunilor și conduitelor de așa manieră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cea a lui Levinas (1999Ă. Deși autorul are pretenții de abordare filosofică generală, chiar ontologică - cu trimiteri la Platon și Heidegger - gândirea sa se concentrează într-o zonă de etică personalistă, în care omul e înțeles ca raportându-se la semenul care îndepărtează „față în față”, adică „persoană către persoană”. În comentariile lui Levinas se întrezărește limbajul creștin și metaforic, care îndepărtează punctul său de vedere de orice aplicare sociologică și istorică. Limbajul său vag și neprecizat a făcut poate ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
moral pe altul, îl putem caracteriza iar dacă e psihopat îl putem inventaria defectele, deficiențele morale. Dar e necesar și să păstrăm punți de legătură - cognitive sau de altă natură - celălalt trebuie să rămână abordabil, pentru a ne rupe de semenii noștri, pentru a nu sancționa întreruperea oricărei legături. Nu în ultimă instanță trebuie relevată ținuta morală a psihiatrului, stresat să diagnosticheze și să evaleze tulburările de personalitate cu deficiențe morale și să-și întrețeasă destinul cu al acestora. În același
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unele ecouri bacoviene, poezia lui I. se depărtează de paradigma inițială prin cultivarea unei confesiuni melancolice, amplificată artistic prin detalii simbolice pregnante. Gândul la o maladie apăsătoare reclamă, în poeziile sale, o permanentă convorbire, la modul liric, cu cititorul, cu semenul aflat în suferință, într-un limbaj familiar, dar grav deopotrivă. Astfel se configurează un autentic modernist ce nu renunță definitiv la nota meditativă clasică. Folosind un instrumentar imagistic similar celui din pictura impresioniștilor, I. descinde într-o zonă de neliniște
ILIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287516_a_288845]
-
Mansfield, București, 1983; Edgar Quinet, Opere alese, București, 1983; Edgar Thomé, Misiune specială. 1940-1945. Epopeea unui parașutist în Franța ocupată, București, 1986; Marguerite Yourcenar, Labirintul lumii, I-III, București, 1986-1993; Michel del Castillo, Noaptea verdictului, București, 1987; Martin Grey, În numele semenilor mei, București, 1988; Julien Green, Tărâmuri de departe, București, 1990; Alexandre Jardin, Fanfan, București, 1991; Hubert Nyssen, Ruinele Romei, București, 1991; Michel Droit, Întâlnirea de la Elchingen. Singur la părinți, București, 1992; Patrick Mondiano, Scutit de pedeapsă, pref. trad., București, 1994
CISMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286279_a_287608]
-
Din subcapitolele anterioare s-a putut deduce că el a realizat o teorie psihologică a cunoașterii și învățării, fundamentând-o pe realități ale afectivității umane. Formulările sale voit pozitiviste nu pot estompa această credință nemărturisită după care raporturile omului cu semenii și cu lucrurile au o componentă emoțională și pulsională „inextricabilă”. În 1957 a formulat două ipoteze centrale (de fapt, teze!) ale disonanței cognitive: I. Prezența disonanței produce o creștere a presiunii de a reduce această disonanță 1. II. Forța presiunii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu ușurință pledoaria pentru consonanță. Dar cuvântul englezesc consonancy poate fi tradus și prin „armonie”. Festinger a evitat metodic expresia harmoniosly datorită conotațiilor poetice. Și totuși, preocuparea sa profundă a fost găsirea căilor de armonizare a omului cu sine, cu semenii și cu lumea. A recunoscut aceasta în 1987, cu câțiva ani înainte de a muri, la o întâlnire cu psihologii americani specializați în studiul fenomenelor și problemelor socioeducaționale. Aceștia valorificau intens teoria disonanței cognitive în studiul psihologiei grupurilor și comunităților. „Dodecalogul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mediatizată, spre deosebire de cazul unei românce aruncate in fața metroului de către o italiancă, care a trezit o atenție mult mai mică. Este limpede solidaritatea etnică puternică în țările din Europa Occidentală față de străini. Nu ființa umană, ca atare, este prețuită ci semenul din aceeași comunitate etnică. În contexte de primejdie a unui grupul etnic, fie el dintr-o țară europeană, se acționează nu atât legal și rațional, în spirit european, cât etnicist. O parte dintre români nu înțeleg că odată ajunși într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că animalele vorbesc, dar noi nu le înțelegem graiul. Căci, dacă acest lucru ar fi adevărat, de vreme ce sunt dăruite cu organe ce există analog și în noi, ele ar putea să ne dezvăluie propria lor gândire atât nouă cât și semenilor lor. De asemenea, trebuie observat în mod deosebit că, deși există numeroase ființe însuflețite care demonstrează o mai mare strădanie în unele acțiuni proprii decât noi, totuși în multele altele se remarcă faptul că nu o dovedesc deloc. Astfel încât și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cel care distruge natură se distruge pe sine. Tot mai conștientă de acest risc, omenirea creează strategii ecologice de protecție a planetei. Răspunsul oamenilor la catastrofele naturale este unul amplu, dar cu respect pentru planeta, încercând să vină în ajutorul semenilor afectați. Catastrofele naturale care au lovit locuitorii anumitor zone ale globului au condus la manifestări complexe de solidaritate umană cu victimele. Solidaritatea umană este un important factor de reziliență atât pentru individul victimă, cât și pentru grupuri și comunități afectate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai slabi. Consecutiv sporirii provocărilor, mecanismele de apărare, defensive, ale ființei umane față de factorii agresivi devin tot mai sofisticate, mergând de la mecanisme care țin de civilizația societății până la cele psihologice, care apără față de factorii externi, în relație cu mediul sau semenii, dar și față de sine însuși. Omul se poate manifesta violent, distructiv, față de natură, față de sine însuși, față de cei apropiați: părinți, copii, prieteni sau, în grupuri mai mari sau mai mici, față de un individ sau față de un alt grup. Violențele între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
patru mecanisme prin care se construiesc legăturile noastre cu ceilalți și care nu ne îngăduie să ne manifestăm deviant: atașamentul față de persoanele apropiate și semnificative din viața noastră; devotamentul sau aderarea la scopuri convenționale, recunoscute ca fiind importante în viața semenilor; implicarea, adică dezvoltarea unei „vieți pline de virtuți”care să nu mai lase timp și energie pentru manifestări deviante și credințele ce reflectă valorile comune ale societății, respectul pentru aceste valori comune și credința că devianța este pedepsită exclud aderarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aversiunea camuflată a unuia dintre cei doi criminali față de propria sa mamă evreică, prin adeziunea necondiționată la politica nazistă și idolatrizarea lui Hitler. în final, tendința lor avortivă a culminat cu asasinatul în serie pe care l-au comis (avortul semenilor) și propria sinucidere (autoavortul). Chiar dacă silogismul pe care își întemeiază Sonne (2000) demonstrația are unele zone lacunare, fragile și, ca urmare nu putem încadra, cu inflexibilă siguranță acest caz particular al ucigașilor de la Columbine în categoria supraviețuitorilor unui avort, problema
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui. Timp de 25 de ani, torționarii din închisorile comuniste au stat nederanjați juridic și moral, îmbătrânind în prosperitate și respect din partea societății. Cimitirele militare sunt pline de astfel de indivizi care și-au servit patria prin torturarea și uciderea semenilor lor, care s-au bucurat pentru aceste servicii de recompense materiale și alte forme de recunoaștere a meritelor, sfârșindu-și odioasa existență sub semnul onorurilor militare. A trebuit să treacă un sfert de secol pentru a apărea primele trimiteri în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru a putea să meargă mai departe, referindu-se la conflictele pe care diferite comunități din cadrul unui stat națiune le-au avut. Dar ce se întâmplă când este vorba de trecutul sângeros pe care membrii aceleiași națiuni l-au făcut semenilor lor? Nu erau militari ai vreunei națiuni dușmane, ci concetățeni civili, aflați în imposibilitatea de a se apăra de violența propriului stat, pe care îl plăteau prin impozite pentru a le garanta viața și libertatea. Trebuie uitat acest trecut? Trebuie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]