6,619 matches
-
munți. Adăpostul creat de aceste lanțuri muntoase face din acest teritoriu cea mai aridă locație din America de Nord, cu medii pluviometrice de cca.50mm/an, așadar condiții deșertice tipice. Amplitudinile termice anuale sunt extrem de mari, de 50 55șC, numărul de zile senine se apropie de 300/an. Death Valley este în același timp locul cu altitudinea cea mai scăzută din America de Nord, cu cei - 86m înregistrați în bazinul Badwater. Interesant de reținut faptul că tot pe teritoriul Californiei, la cca 120km est de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
muncii. Și poate ne-a răsărit În gînd și pielea vreunui truditor, uscat și el, numai piele și os, sorindu-se pe banca de la poartă. LÎngă pielea calului Întinsă pe gard. E destulă ironie aici. Un pic cam tristă. Dar senină. Hippocren și haiku Hippocrenul este o specie a enigmisticii. Numele l-a primit Însă de la fîntîna sacră a muzelor de pe muntele Helicon, din Grecia, izvor ivit acolo unde Pegasul a lovit cu copita piatra seacă și cunoscut ca unul din
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu umilitate să trăiești din mila semenilor. Ordine de călugări cerșetori au fost destule și-n lumea creștină și vrednicia monahilor nu era În niciun fel diminuată de austeritatea În care trăiau. În cerșetorie nu mai vedem azi acea demnitate senină pe care ne-o poate transmite orbul din poemul de mai jos: zâmbetul orbuluiîn cutia cu monede câteva frunze Valentin Busuioc Trebuie să recunoaștem că orbul zîmbește mai curînd toamnei atît de blînde (Încă), În ciuda faptului că noi vedem cum
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
trăiește În spiritul zen, indiferent că se ocupă de poezie sau nu. Prin sabi, sensul inițial de izolare, singurătate, tristețe se Îmbogățește cu un fel de asumare a Însingurării ca modalitate de contemplare a adevărului lumii - un fel de melancolie senină, de compasiune pentru cele trecătoare, simultan cu resimțirea unei anume unități și stabilități esențiale a tuturor lucrurilor. Pentru Bashō, melancolia lirică ofilită a predecesorilor este recuperată și convertită În tonus existențial senin, cognitiv, plin de un blînd umor. Wabi este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
contemplare a adevărului lumii - un fel de melancolie senină, de compasiune pentru cele trecătoare, simultan cu resimțirea unei anume unități și stabilități esențiale a tuturor lucrurilor. Pentru Bashō, melancolia lirică ofilită a predecesorilor este recuperată și convertită În tonus existențial senin, cognitiv, plin de un blînd umor. Wabi este și ea o categorie estetică a cărei devenire implică o reașezare și o convertire pozitivă a conotațiilor sale. Starea de fapt - mîhnirea și Întristarea - este scoasă astfel din amorțire pentru a i
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
valoare valențele benefice, capacitatea de a fundamenta o viață de o demnitate mai profundă. Wabi pune accentul pe un simț funciar al tristeții calme (blînde, liniștite) și pe refuzul strălucirii (prețiozității, stridenței, excesului). În cele din urmă, ea adaugă Însingurării senine o asumare a precarității și gustul pentru viața austeră. Voi Încerca În continuare să găsesc care sînt modalitățile tehnice prin care singurătatea se face prezentă sau sugerată În poemele haiku scrise În limba română. Cu un pas Înaintea singurătății este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
asta bîțÎinduși picioarele, relaxat, aproape inconștient că se află mereu pe buza prăpastiei. cîte-o petală bîțÎind picioarele - buza hăului M-am străduit mult să concentrez totul În aceste puține cuvinte care trimit la sau sugerează măcar despuierea margaretei, o atitudine senin nepăsătoare și așezarea pe marginea prăpastiei. Nu știu dacă și altora li se par suficiente pentru a presimți sinuciderea. Margareta cu piedica trasă. Dacă am comis un poem valabil sau doar unul prăpăstios. Prezentul etern Oprește-te, clipă! Goethe VÎntul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
citi poemul punînd accentul tonic pe cuvîntul taifunul, arătînd astfel preponderența lui În situația evocată, dar transferînd delicat expresia tragică a fețelor celor care sînt de față imprimeului. Putem Însă să punem accentul pe doar și atunci chipurile rămîn relativ senine și chimonourile preiau toată gravitatea urgiei. Cuvîntul imprimat sugerează o pecete durabilă, urme Întipărite poate pe veci. Dar imprimarea pe chimonouri indică un transfer benefic al năpastei și o posibilă degajare a chipurilor, a sufletelor, a spiritului. Două poeme capătul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prefigurare a pulberii în care toate se întorc, și cele mai mândre cetăți, în frunte cu Troia. Strălucește, câmpia aceasta, până la cer de scânteierile coifurilor, armurilor, săbiilor, lăncilor și adesea pare bântuită de flăcări, care sunt flăcările forței, sub cerul senin, forța care trăiește și vrea să rămână sub soare. Când Zeus umple câmpul de luptă de o negură deasă, eroii se simt pierduți și Aias strigă: „Zeus, părinte, dă-ne un cer curat, să vedem; apoi, dacă așa vrei, nimicește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
care un copil, jucându-se lângă mare, răstoarnă cu piciorul clădirile de nisip pe care le înălțase. Cu o noapte înainte, troienii așezaseră tabără între Scamandru și tabăra ahee și aprinseseră focuri ce păreau astre arzând în cerul unei nopți senine și luminând întreaga lume. Imaginile morții sunt, aproape toate, trimiteri la lumea vegetală: un cap, sub casca grea, se pleacă întocmai ca o floare de mac sub povara ploilor primăverii; dar eroii cad mai ales ca niște arbori; un măslin
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
urii și le suspendă, eliberându-se de ele. Forța, ca agon, ca înfruntare ostilă, se transcende pe sine și transcende accidentul războiului (care e însuși subiectul poemului) și redevine, încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și de care se desprinde, clipe în care omul pătimitor se privește pe sine dintr-o zonă supraordonată pătimirii. În al treilea cânt, bătrânii sfetnici ai Troiei stau pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
se uită lung la el, uimit de frumusețea lui, așa cum pe Ahile îl uimește măreția bătrânului. Apoi, șezând unul în fața celuilalt, se cufundă fiecare în gândurile lui, care sunt gânduri de durere. O durere care, în vraja sumbră și totodată senină a acelei clipe, e descărcată de ură și, într-un sens, împărtășită, ca durere omenească. Plâng împreună, apoi mănâncă împreună, și Priam îi cere ucigașului fiilor lui să-l găzduiască peste noapte acolo. Iar, la despărțire, Ahile, nerugat, îi făgăduiește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Iliadei: ape care curg, negre, pe pieptul unei stânci. Lacrimi vărsate de durerea morților iubiți. Iar dinspre pământul acela însângerat și de pe înălțimile Ilionului se înalță spre cer, cu tânguirile, o atât de mare suferință omenească, încât în adâncul cerului senin și incandescent al Iliadei se vede întunericul. Hades Morților din epopee nu le e făgăduită o altă viață vrednică de numele acesta. E drept, se duc pentru totdeauna în Ereb, în tărâmul subpământean al lui Hades, principele nemuritor al morții
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de Poseidon, își dă seama că celălalt nu se lăudase în zadar cu protecția divină și își spune: „Nu se lăuda în vânt, așa cum credeam.“ Mai mult, Ahile, așa cum, desprinzându-se de clipa feroce, știe să vadă lumea ca spectacol senin, din înalt, știe să se vadă și pe sine ca forță distructivă. Îl întreabă pe Priam, admirându-l, cum de a cutezat să vină tocmai la el, omul care i-a ucis atâția fii viteji, și chiar pe Hector, tocmai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
prefigurare a pulberii în care toate se întorc, și cele mai mândre cetăți, în frunte cu Troia. Strălucește, câmpia aceasta, până la cer de scânteierile coifurilor, armurilor, săbiilor, lăncilor și adesea pare bântuită de flăcări, care sunt flăcările forței, sub cerul senin, forța care trăiește și vrea să rămână sub soare. Când Zeus umple câmpul de luptă de o negură deasă, eroii se simt pierduți și Aias strigă: „Zeus, părinte, dă-ne un cer curat, să vedem; apoi, dacă așa vrei, nimicește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
care un copil, jucându-se lângă mare, răstoarnă cu piciorul clădirile de nisip pe care le înălțase. Cu o noapte înainte, troienii așezaseră tabără între Scamandru și tabăra ahee și aprinseseră focuri ce păreau astre arzând în cerul unei nopți senine și luminând întreaga lume. Imaginile morții sunt, aproape toate, trimiteri la lumea vegetală: un cap, sub casca grea, se pleacă întocmai ca o floare de mac sub povara ploilor primăverii; dar eroii cad mai ales ca niște arbori; un măslin
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
urii și le suspendă, eliberându-se de ele. Forța, ca agon, ca înfruntare ostilă, se transcende pe sine și transcende accidentul războiului (care e însuși subiectul poemului) și redevine, încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și de care se desprinde, clipe în care omul pătimitor se privește pe sine dintr-o zonă supraordonată pătimirii. În al treilea cânt, bătrânii sfetnici ai Troiei stau pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
se uită lung la el, uimit de frumusețea lui, așa cum pe Ahile îl uimește măreția bătrânului. Apoi, șezând unul în fața celuilalt, se cufundă fiecare în gândurile lui, care sunt gânduri de durere. O durere care, în vraja sumbră și totodată senină a acelei clipe, e descărcată de ură și, într-un sens, împărtășită, ca durere omenească. Plâng împreună, apoi mănâncă împreună, și Priam îi cere ucigașului fiilor lui să-l găzduiască peste noapte acolo. Iar, la despărțire, Ahile, nerugat, îi făgăduiește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Iliadei: ape care curg, negre, pe pieptul unei stânci. Lacrimi vărsate de durerea morților iubiți. Iar dinspre pământul acela însângerat și de pe înălțimile Ilionului se înalță spre cer, cu tânguirile, o atât de mare suferință omenească, încât în adâncul cerului senin și incandescent al Iliadei se vede întunericul. Hades Morților din epopee nu le e făgăduită o altă viață vrednică de numele acesta. E drept, se duc pentru totdeauna în Ereb, în tărâmul subpământean al lui Hades, principele nemuritor al morții
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de Poseidon, își dă seama că celălalt nu se lăudase în zadar cu protecția divină și își spune: „Nu se lăuda în vânt, așa cum credeam.“ Mai mult, Ahile, așa cum, desprinzându-se de clipa feroce, știe să vadă lumea ca spectacol senin, din înalt, știe să se vadă și pe sine ca forță distructivă. Îl întreabă pe Priam, admirându-l, cum de a cutezat să vină tocmai la el, omul care i-a ucis atâția fii viteji, și chiar pe Hector, tocmai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
În memoria părinților mei, Sandu și Ruxanda „ În ochii mei acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tale frumuseți: Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind, Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind, În lanțuri de imagini duiosul vis să-l ferec, Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec...” M. Eminescu, 1886 INTRODUCERE Gândirea istorică tradițională împarte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
un anatomist până la detaliu. Fiind interesat de etiologia bolilor ca și de deontologia medicului, de psihologia bolnavului. Surâsul medicului, în relație cu pacientul, este curativ după părerea sa. Farmacologia sa e complexă: medicamente, diete, condiții exterioare, mișcare, igienă, viață interioară senină etc., etc. Metodologia sa se caracterizează prin completitudine, sistematizare și detalii. Mare este numărul medicilor romani și romanizați, dar dintre toți, personalitatea cea mai proeminentă este Galen. El este un Hippocrat al romanilor și al timpurilor mai noi. Pe frontispiciul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
inegale și impermeabile unele în raport cu altele, a cărui funcționare ne este ascunsă. Pentru ca să o povestim, să încercăm a-i face înțelese resorturile, preferăm să o recreăm prin mijloacele specifice teatrului. Vrem să arătăm farsa lumii noastre, să creăm o sărbătoare senină și violentă reinventând principiile teatrelor populare tradiționale. Dorim un teatru în priză directă asupra realității sociale, care să nu fie numai o constatare, ci o încurajare de schimbare a condițiilor în care trăim. Vrem să ne povestim Istoria pentru ca să o
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
trecute în revistă în această parte introductivă, este, indiscutabil I. L. Caragiale, despre care mai toate comentariile, în notă elogiatoare sau denigratoare, lasă să se înțeleagă că "râde și mușcă în același timp", că derutează și captivează prin ambivalența mesajului deopotrivă senin și grav, vesel și trist, indiferent și combativ, chiar și în cele mai neutre dintre texte. Deși nu foarte frecvent, atunci când gravitatea neregulilor perpetuate în mod absurd și urbanitatea ironiei sau a zeflemelei i se pare că sunt ireconciliabile, Caragiale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
neghiobi fără naivitate, răi fără bărbăție, urmând meritul și talentul deosebit ca pe niste vrăjmași de moarte.[...] Iată-l pe mititelul veninos și ridicol, care se sbătea ieri în noroi, cât e de mare acuma, cât e de arătos și senin. Iată-l cu ce bravură încalecă milionul! Privește emfaza desgustătoare a parvenitului! [...] Credință, talent, merit, onoare, sentiment? "le cumpăr pe toate am cu ce!" Fraternitate? gheșeft și chiverniseală! Egalitate? impertinență față cu distincțiunea, cu meritul și cu talentul! Libertate? bani
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]