5,850 matches
-
de valoare, dar și prieten al familiei Inoguchi (Shinya și Cristina), ne-a cântat multe piese frumoase, printre care și una în românește. După aceea, Papito ne-a îmbrățișat pe toți, dăruind fiecăruia câte un cadou neprețuit pentru valoarea lui sentimentală. După ce ne-a îmbrățișat a plâns, spunând că îi place familia noastră, admirându-mi copiii și respectându-mă pe mine. M-a impresionat mult această dragoste venită de la un om ce trăiește pe „planeta” numită Japonia. Am adormit cu greu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Am avut mai degrabă motive sentimentale. Atunci când soarta m-a adus tocmai aici, am fost mirată de asemănările dintre orașul meu natal, Sibiu, bogat și În tradiții germane, pe care nu l-am putut uita niciodată, și aceste locuri. De la fereas tră văd munții care-mi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
model care l-a atins cu fâlfâirea lui amplă și înaltă. N-am făcut nici eu excepție. Până am terminat colegiul eram poetul liceului. Nimic din ce am scris atunci n-am păstrat și nu are vreo importanță, afară de cea sentimentală. Conștiința că a scrie este ceea ce pot să fac mai important în viață a venit mult mai târziu. În facultatea de filologie de la Constanța, la vreo 20 de ani, scriam eseuri și cronici de teatru în revista facultății, Ex Ponto
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mă bucur să vă revăd aici, Nichita a reușit întotdeauna să-și adune prietenii în jurul lui. A.B.Doresc să vă felicit pentru premiul pe care tocmai l-ați primit, ce reprezintă el pentru Dumneavoastră? Premiile au valoare mai mult sentimentală, uneori chiar materială, dar nu pentru ele scrie poetul, nici prozatorul și nici criticul. A.B.În ce moment vine acest premiu? Premiul vine după... 20 de ani de bătălie critică în ideea cunoașterii operei lui Nichita Stănescu, începând de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aproape toate teatrele naționale din țară., demonstrând unise că Victor Ion Popa e și un gingaș poet, cu versuri vioaie, de o plasticitate rară, cu ritm și rimă bogată și cu o fină nuanță de ironie”, publicând două poezii: „Caricatură sentimentală” și „Schiță de toamnă”, reproducându-vi-o pe ultima: O comoară de aramă Și de aur în văpăi Arde-n galbena năframă De pe dealuri și pe văi. Tata-și doarme somnișorul Sub căruță lângă boi Numai piciul stă-n răzorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mișu Fotino la 7 februarie 1932 din cursivul „Ticăloșia de la Teatrul Național”: „Incultul Fotino. Un privilegiat al fustei, un actor bâlbâit, un analfabet, un șmecher în mânuirea fondurilor bănești. Acest pește al favoritismului de la București. Lingușitor, valet de casă, traficant sentimental... El ia adus la Cernăuți pe regizorii Dan de la Craiova, Maican și Sică Alexandrescu de la București, iar Bucevschi al nostru nu are ce lucra”... Din cele de mai sus rezultă că Const. Cehan Racoviță nu era de acord cu aducerea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
3-4, 1994 cuprinde poezie, proză, traduceri din literatura italiană, evocări și amintiri din istoria Bucovinei. Au lucrări și scriitorii suceveni Iuri Lucan și Ilie Cojocaru. Iuri Lucan semnează „Noapte fermecată”, fragment din romanul „Duelul neterminat”, iar Ilie Cojocaru eseul „Poezia sentimentală și cititorul contemporan” prezentat ca omagiu adus scriitorului clasic ucrainian Silvestru Aricevski. Periodicul, bogat ilustrat, cuprinde de pagini. * Bucovina literară, supliment al săptămânalului Bucovina, ziar de afirmare românească, la Cernăuți, apare în perioada 19411944 și a fost tipărit cu sprijinul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noaptea totalitară. Omul acesta... rămîne un Român integral, unul dintre acei intelectuali autentici care nu s-au lepădat de România, rușinîndu-se de ea ca de o rudă săracă, de îndată ce nu le-a mai putut oferi o situație sau un confort sentimental... Este, în acest itinerar intelectual, o destoinicie etică ce trebuie subliniată deoarece ea situează o vocație și definește un caracter". Parafrazîndu-l pe Michelet, pentru care "Franța e o persoană", pentru Virgil Ierunca "România e o persoană". Și aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ori satirice la adresa oamenilor care dețineau puterea. I-am spus că acest gen a fost și este în mare vogă și la noi și că avem repre- zentanți iluștri ca Millo, Ionescu sau Tănase. Mi-a amintit apoi de genul sentimental și galant, pe care l-ar fi reprezentat cu strălucire un cântăreț pe nume Harry Fragson, apoi de un gen așa-zis fantezist, de altul al fobur- gurilor și încă de vreo câteva genuri de care nici noi nu suntem
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să-l îndrăgească pentru ceea ce este el cu adevărat, de cineva care să-i aline și sufletul, nu doar să-l mulțumească sexual, de cele mai multe ori pentru a căuta o ascensiune rapidă datorită statutului său și a banilor. Viața lui sentimentală devine o înlănțuire nesfârșită de eșecuri. Are parte doar de începuturi frumoase, de îndrăgos- teli de câteva zile, care nu se termină decât în deziluzii. Cu femeile frumoase pe care le redescoperă dimineața în patul său își dă seama că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sau nebună a ființei mele raționale dacă nu simte, atunci presimte cu siguranță ceva „dincolo”! Dar nu un „dincolo” de existență, ci aici, hic et nunc, odată cu milioanele de gesturi, reflexe, stări și așa-zise sentimente, dincolo de tot acest „moloz sentimental, moral și fizic” ce curge ca o morenă alpină de sus, din vârfuri - care vârfuri?! - spre vale - care vale, care șes?! - numit viață, dincolo - de fapt sub ea, În spatele ei, dar ce, „ea” are spate?! - „sub” sau „deasupra” ei - pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
este acuza de paricid, pe poziții juste, de ne-atacat din punctul de vedere al procedurii penale, dar și al celei umane, ca să zicem așa. Întreaga, ampla și „interminabila” scenă de la Mokroe, compusă din două distincte articulații epice: cheful, orgia sentimentală și bahică și, a doua, ancheta judiciară, constituie și azi - sau, poate, mai ales azi, când arta romanului suferă un declin În toată Europa literelor! -, o mostră de creație genială absolută și, mai ales - da, există și un „mai ales
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
invitat la mine Împreună cu prietenii de atunci, Nichita, Doinaș și Manolescu, Întinzându-le o mână prietenească și colegială, Încrezător nu numai În forțele lor intelectuale, dar și În viitorul lor și al cărților lor. Nu insist aici asupra „evoluției lor sentimentale ulterioare” după Revoluție față de subsemnatul, ci mă interesează, mai mult decât carierelor lor sociale spectaculoase, vocația lor afirmată În acei ani dificili, În care maestrul lor, Noica, credea, dar și eu și Încă câțiva. De fapt, această „clătinare” a vocației
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unii, ci acestea, așa-zisele mari și grave probleme nu fuseseră ab initio decât false, o falsă, greșită, otrăvită sau superficială perspectivă asupra evenimentului sau asupra celui ori acelora care păreau a-l provoca. Totul, totul În viața socială sau sentimentală, e parcă făcut pentru a ne Închide sau falsifica orizontul asupra acesteia, poate cheia Întregii noastre existențe, În sensul că, oricât de paradoxală ar părea uneori, ea, ideea morții și a propriei noastre extincții, realitatea ei indestructibilă și, aș zice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
premiilor Uniunii, am izbutit a-i acorda premiul Uniunii pentru remarcabila monografie despre Rebreanu, neegalată până azi. Raicu cu soția sa, Sonia, au fost printre ultimii care s-au expatriat și știu că au făcut-o cu o mare deșirare sentimentală și profesională. A publicat, cu ajutorul prietenului nostru Virgil Tănase, o altă splendidă monografie despre Gogol la mica și prestigioasa editură elvețiană, condusă de Sârbul Dimitrievici, L’âge d’homme. Nu s-a Întors după Revoluție, cum am făcut eu, și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
țineau la zi, și-l dădeam ca exemplu pe contele rus Tolstoi. Toutes proportions gardées, mi se Întâmplă același lucru și prezentele volume de memorii atestă aceasta, spre dezamăgirea multora care se așteptau probabil la un plus de detalii biografice, sentimentale, la o mai vivace luare de poziții - nu numai sociale! -, la o mai radicală dezgolire a persoanei autorului, indiscreții și portrete În vitriol, dezvăluiri infamante, reglări de conturi, văicăreli personale, reproșuri făcute societății, secolului și zeilor! Eul meu, dacă vreți
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Închisori sau au coborât pe scara socială, alții, În sfârșit, s-au amestecat și s-au pierdut În „noua societate“). țărănimea, pe de altă parte, aproape a dispărut ca țărănime, dacă Îl definim pe țăran În raportul lui — material și sentimental — cu pământul. Colectivizarea l-a transformat În proletar agricol. În plus, industrializarea forțată a absorbit o masă rurală importantă, revărsând-o În orașe. S-a creat o largă categorie de „orășeni“, rupți de sat, dar Încă neintegrați cu adevărat În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sau cel puțin de rezervă, față de valorile occidentale. A trecut vremea când dădea tonul În România o elită Întru totul prooccidentală (firește, ortodoxă, dar neamestecând ortodoxia cu proiectele politice și culturale). Acum, apropierea de Occident este mai curând pragmatică decât sentimentală. Occidentul Îi atrage pe cei mai mulți români prin reușita și bogăția lui. Intrarea În N.A.T.O. și Uniunea Europeană a fost dorită de o mare majoritate. Dar când s-a declanșat conflictul din Kosovo și au Început bombardamentele asupra Iugoslaviei, N.A.T.O.
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a prăbușit În sondaje, pierzând câteva zeci de procente din simpatiile românilor. Guvernul, care și-a respectat ferm opțiunile prooccidentale (România fiind membră a „Parteneriatului pentru Pace“ și candidată la N.A.T.O.), a fost aspru criticat pentru „exces de zel“. Sentimental, românii păreau mai aproape de vecinii lor decât de occidentali; acum o sută de ani, lucrurile stăteau invers. Mulți dintre ei au preferat Serbia ortodoxă, naționalistă și autoritară Occidentului democratic și cosmopolit. Dar și În această privință atitudinile au evoluat În favoarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
strânse cu spațiul german decât cu Îndepărtata Franță. După unificarea Germaniei În jurul Prusiei, proiectul expansiunii germane spre est (tradiționalul Drang nach Osten) a fost reluat cu deosebită energie; În preajma Primului Război Mondial, Imperiul Otoman Însuși a intrat În sfera de influență germană. Sentimental, Franța dispunea de poziții mai bune În România, dar geopolitica și economia Îi favorizau pe germani. În plus, germanii erau beneficiarii celui de-al doilea model invocat de români după cel francez. Românii din Austro-Ungaria (Transilvania, Banat, Bucovina) aveau o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
solidaritate. Dar, spre deosebire de panslavism și de pangermanism, doctrine care s-au Întâlnit la un moment dat cu proiectele celor două mari puteri: Rusia și Germania, și au căpătat astfel un sens politic bine definit, „panlatinismul“ a rămas o simplă atitudine sentimentală. Franța (cea mai puțin latină dintre țările latine) nu și-a orientat politica după un asemenea criteriu; Italia, frustrată În raporturile cu Franța, s-a Întors spre adversarele acesteia: Germania și Austro-Ungaria; Spania a stat tot timpul la o parte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se pot exprima În engleză, nu mai știu deloc franțuzește. Unii studiază totuși În Franța, după cum destui intelectuali „nostalgici“ Încă privesc spre Paris. Și prezența economică a Franței este foarte bună (devenind la un moment dat primul investitor străin). Dar, sentimental, nu mai e ceea ce era: Franța a redevenit pentru români o țară „normală“. Vechea Franță, iubită cu pasiune, aparține României care a fost. Sentimentul românilor față de Franța rămâne totuși foarte favorabil, apreciat Într-o anchetă internațională din 2006 cu 78
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
acolo, toate erau de făcut și se putea Întâmpla orice. Maria, pentru a-i Înșira doar calitățile (fiindcă, desigur, a avut și defecte; chiar o calitate poate deveni În anume situații defect), a fost o femeie frumoasă, elegantă, inteligentă, voluntară, sentimentală, cu simț al umorului și, mai presus de toate, dornică de libertate. Marea luptă a vieții ei a fost aceea de a fi liberă. Or, pentru o prințesă sau o regină nimic nu e mai greu de dobândit decât libertatea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
într-un cimitir de câini/ Nu vreau să-mi retrăiesc viața“ și când m-am împleticit în mijlocul unui grup de studenți care dansau și când am văzut că tipul costumat în Patrick Bateman încă mai era acolo, am avut subit sentimental că petrecerea era pe punctual de a scăpa de sub control. Ceva în mine s-a prăbușit, explodând - un moment de disperare pură, aproape viscerală - aveam nevoie de încă o linie. Am scrutat din nou mulțimea. Jay alunecase în sfera celebrităților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
margarita și să mă relaxez de unul singur. Ăsta era planul. Eram inundat de un sentiment de ușurare și am continuat să râd de mine - la modul în care combinația dintre coca și pasăre declanșaseră ceva oribil în mine, iar sentimental acela s-a disipat complet când m-am aplecat și am ridicat păpușa. Am întors-o și am văzut becul roșu pâlpâind în ceafă, semn că fusese activată. Am închis întrerupătorul minuscul de sub luminița roșie și l-am închis pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]