5,479 matches
-
contrarii, este evident împotriva oricărei discriminări rasiale. Toată această parte a eseisticii sale, trecând peste latura doctrinară ce poate forma obiect de violente discuții, se remarcă printr-un spirit polemic viu, amestecat cu elemente de grandomanie mai curând inocente și simpatice, acordând paginilor sale mișcări de umoare care încîntă. S. MEHEDINȚI (SOVEJA) Și S. Mehedinți salută din partea Convorbirilor "primăvara literară", aducătoare de "adevărată răcorire sufletească". Punctul de vedere era însă tot etic, în direcția semănătoristă, întrucît se cerea scriitorului să-și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a prins soțul la nevastă, De păr eu l-am luat pe el. Morală: Avantajul d-a fi chel! Genul e destul de trist. Dar madrigalurile, epitalamurile, liedurile sale nu sunt lipsite de grație și chiar de o undă de poezie simpatic infatuată. Gestul teatral (era atunci la modă Edmond Rostand) e sprijinit pe o bună declamație și pe imagini: Îți mai aduci aminte, Doamnă? Era târziu și era toamnă Și frunzele se-nfiorau Și tremurau în vântul serei Ca niște fluturi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înjură tribunalul și, deși mort, e osândit la închisoare, după care întîmplare rămâne puțin scrântit, cu obiceiul inofensiv de a vîrî capul pe ușa tribunalului și a striga: "Huideo! ho! chioaro!" cu privirile la imaginea Justiției legate la ochi. Europolis, simpatic roman maritim, adoptă un zolism în modul mai emoționat și mai artist al fraților de Goncourt, fiindcă urmărește cauzele sociale prin care o femeie se prăbușește. Romanul e alcătuit din scene de comedie și din momente patetice, îmbinate cu înlesnire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căilor bătute. Numai pe el îl poate tenta Diavolul, fără izbândă deplină și finală, fiindcă și experiența binelui atrage pe voievod. Nenorocul e un Faust parțial, înfățișînd numai pe solitari, pe investigativi. Adevărata vină a dramaturgului este că a făcut simpatică platitudinea lui Voie-Bună și odioasă anxietatea lui Nenoroc. Dealtfel meditația e umflată de vorbe și de colori, pierdută în fantastic, goală pe dinăuntru. Piesa se pierde în episoade de fantezie, cum e mascarada cu pretenții adânci din grădina lui Epicur
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cazon, Gh. Brăescu e șovăitor în alte domenii. Mijloacele artistice (cînd nu e vorba de justeța transcrierii dialogului) îi lipsesc. De asemeni romanul nu-i izbutește. Autorul înțelege să-l compună din aceleași stenograme. Gh. Brăescu a scris și foarte simpatice Amintiri în care reexaminează cu bonomie ștrengăriile copilăriei sale. I. I. MIRONESCU Sforțîndu-se a copia fonetic limbajul eroilor, I. I. Mironescu (1883-1939) surprinde prin relativa vulgaritate a prozei lui, fenomen rar la moldoveni. Scriitorul umflă după maniera Pătrășcanu peripețiile, transformîndu-le
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acestui studiu, dacă aș analiza mai amănunțit temperamentul acestui scriitor, pentru a arăta că tonul său, când atacă curentele adverse, mai ales literatura care nu-i place, e perfect acel ton "junimist", rece, sarcastic, că umorul său n-are notă simpatică, altruistă, bună, ca de pildă al lui A. Russo. Repet: zeflemismul a putut să iasă dintr-un umor ca al lui C. Negruzzi, și nu din unul ca al lui A. Russo. Am voit să arăt în acest capitol că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
A! Slavă Domnului că am găsit, în sfârșit, un suflet botezat care să mă înțeleagă! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gahița Ah! quel bonheur! mă iubește! (tare) Piudoarea sexului meu nu mă iartă ca să răspund îndată dorințelor d-tale..." Așadar, pe de o parte, omul simpatic Enache Damian; pe de alta, Iorgu și Gahița, tipurile ridicole. Vom arăta că Alecsandri se ridiculizează și se caricaturizează pe sine, generația sa, năzuințele sale; că aci, în Iorgu de la Sadagura, junimistul Alecsandri persiflează pe patruzecioptistul Alecsandri. Cum s-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
după Unire? După triumful bonjurismului? O știm. Alecsandri ni-l arată în 1862, numai cât sub alt nume: Sandu Napoilă, Ultra-retro-gradul1. Sandu Napoilă e Enache Damian, din Iorgu de la Sadagura, după triumful liberalismului. Și dacă Enache Damian i-a fost simpatic lui Alecsandri în 1844, trebuia să-i fie simpatic și acum, după 1859, căci nu e nimic mai firesc, mai logic decât ca Enache Damian de atunci să fie Sandu Napoilă de acum. Dar tendința patruzecioptistă din Alecsandri vrea să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-l arată în 1862, numai cât sub alt nume: Sandu Napoilă, Ultra-retro-gradul1. Sandu Napoilă e Enache Damian, din Iorgu de la Sadagura, după triumful liberalismului. Și dacă Enache Damian i-a fost simpatic lui Alecsandri în 1844, trebuia să-i fie simpatic și acum, după 1859, căci nu e nimic mai firesc, mai logic decât ca Enache Damian de atunci să fie Sandu Napoilă de acum. Dar tendința patruzecioptistă din Alecsandri vrea să se manifeste persiflând pe Napoilă, pe "Ultra-retrogradul", vrea să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să scrie o bucată contra reacționarismului. Instinctiv, izbutește să facă o bucată antiliberală, o caricaturizare, nu a "ultra-retrogradismului", cum voia, ci a liberalismului 2. 1 Teatru, I, p. 35. 2 În altă piesă, Zgârcitul risipitor, Sandu Napoilă este un om simpatic și serios, personajul din piesă care reprezintă cumințenia, bunul-simț. Așadar, ar fi o contradicție în privința lui Sandu în două piese. În realitate, nu e. În Sandu Napoilă, e o ușoară exagerare a unor sentimente ale lui Sandu făcută cu umor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sociatatea românească prin prisma unui ideal, așa încît și opera sa e părtinitoare. Am văzut că pe Clevetici reușește să-l ridiculizeze cu cruzime, pe când pe Sandu Napoilă, deși vrea să-l ridiculizeze, îl face să apară aproape un om simpatic și de bun-simț. Dar Alecsandri, în orice caz, voind să ridiculizeze pe Sandu Napoilă, a căutat cu tot dinadinsul să se comporte cu societatea românească ca o conștiință-oglindă. Caragiale, însă, n-are un Sandu Napoilă. El n-a fost afectat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că e așa, că un satiric nu aude în scenă decât defectele, decât ceea ce merită disprețuit. Caragiale însă a scris și bucăți de altă natură, nu nu-mai satire. A scris nuvele, o dramă etc. Există în el un singur personaj simpatic luat din clasele noi, ori, în general, din clasele de sus? Afară de femeia din Păcat, care se îndrăgostește de seminarist și care trebuia numaidecât să fie simpatică, pentru economia nuvelei, și care încă face parte din aristocrație, din clasa de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
satire. A scris nuvele, o dramă etc. Există în el un singur personaj simpatic luat din clasele noi, ori, în general, din clasele de sus? Afară de femeia din Păcat, care se îndrăgostește de seminarist și care trebuia numaidecât să fie simpatică, pentru economia nuvelei, și care încă face parte din aristocrație, din clasa de care Caragiale nu și-a bătut joc? Nu! nu! Caragiale urăște ori disprețuiește prea mult clasa burgheză, clasele noi, ca să poată vedea în reprezentanții ei acel "grăunte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
niciodată de țără-nime; iar când a scris tragedii, niciodată n-a crezut că clasele noi merită onoarea de a servi ca material pentru tragedie - pentru sentimentele puternice, serioase, grave. Această onoare a făcut-o numai clasei țărănești, nici măcar celeilalte clase simpatice, boierimii. Acest lucru, singur, ar fi poate de ajuns ca să ne arate încotro a fost îndreptată simpatia lui Caragiale, în numele cui, al căror oameni adevărați a făcut el procesul claselor noi. Dar nu e numai atât. Acest om care, cum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de intensificare a interjecției: efectul pe care îl produce e nu de atenuare, ci de accentuare energică a îndemnului la despărțire (care, în varianta cea mai nepoliticoasă, devine act de alungare; în cea mai amicală, rămâne doar expresia unei energii simpatice). Motorul de căutare Google oferă câteva sute de exemple de folosire a formulei de salut, majoritatea din mesaje informale, de pe forumuri de discuții de pe internet: te sun eu în 10 minute și-ți spun timpii de la boxe... hai pa...; mai
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
din portretul lui Shri Mataji Nirmala Devi. * Eliberarea se poate obține în timpul vieții practicantului. Există în interiorul nostru un mecanism subtil, iar cu ajutorul lui sesizăm starea celor trei canale și a celor șapte chakre. * „canalul stâng, ida nadi, corespunde sistemului nervos simpatic stâng și reprezintă emoțiile, dorințele, trecutul, aspectul feminin al personalității.” * „cel drept, pingala nadi, corespunde sistemului nervos simpatic drept și susține activitatea fizică și intelectuală, planificarea, aspectul masculin al personalității.” * „canalul central, sushumna nadi, corespunde sistemului nervos parasimpatic și guvernează
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mecanism subtil, iar cu ajutorul lui sesizăm starea celor trei canale și a celor șapte chakre. * „canalul stâng, ida nadi, corespunde sistemului nervos simpatic stâng și reprezintă emoțiile, dorințele, trecutul, aspectul feminin al personalității.” * „cel drept, pingala nadi, corespunde sistemului nervos simpatic drept și susține activitatea fizică și intelectuală, planificarea, aspectul masculin al personalității.” * „canalul central, sushumna nadi, corespunde sistemului nervos parasimpatic și guvernează echilibrul fizic, mental, emoțional și evoluția spirituală.” Acest tip de armonie este echivalentă cu dao sau tao, respectiv
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Însăși terminațiile nervoase contribuie la reacția locală, prin eliberarea unor substanțe ce se găsesc În aceste terminații., sub influența unor agenți iritanți - mecanici, chimici, termici etc. Nociceptorii sunt influențați și de „microanturajul” din jurul terminațiilor nervoase, care cuprinde complexe biochimice, filete simpatice, capilare, mușchi netezi etc. În reacțiile secundare, un rol deosebit se pare că l-ar juca nocisenzorii care răspund la agenți sensibilizanți, chiar În absența lezării țesuturilor. 1.4.4 Durerea somatică Durerea de la nivelul membrelor, de la peretele toracic, abdominal
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Nu este Însă singurul mecanism prin care apare sensibilizarea. Alte mecanisme posibile mai sunt: Apariția de colaterale nervoase; Creșterea activității neuronilor lezați; Iritarea și activitatea anormală a celulelor din ganglionul de pe rădăcina dorsală; Invadarea ganglionului de pe rădăcina dorsală de fibre simpatice postganglionare care formează o rețea conectată la acesta. Terminațiile dendritice C reprezintă forma cea mai simplificată morfologică a exteroceptorilor. Dispersia lor topografică este foarte variabilă, În funcție de organul inervat: pentru piele, unde au fost mai bine studiate, terminațiile libere provin din
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
s, difuză, caracter de arsură, profundă (fibre C) (Zimmerman, 1984; Badiu, 1986). Cercetările [122, 123] au evidențiat că și fibrele de tip A beta pot prelua informații nociceptive. Separat de fibrele aferente, grupul C ar conține de asemenea fibre aferente simpatice conducând informații la organele efectoare simpatice periferice. Deși fibrele C simpatice nu pot conduce informații senzoriale, ele par a fi esențiale cîteodată În mecanismul durerii cronice. În ceea ce privește proprietățile funcționale ale nociceptorilor s-a constatat că stimuli puternici mecanici, termici și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fibre C) (Zimmerman, 1984; Badiu, 1986). Cercetările [122, 123] au evidențiat că și fibrele de tip A beta pot prelua informații nociceptive. Separat de fibrele aferente, grupul C ar conține de asemenea fibre aferente simpatice conducând informații la organele efectoare simpatice periferice. Deși fibrele C simpatice nu pot conduce informații senzoriale, ele par a fi esențiale cîteodată În mecanismul durerii cronice. În ceea ce privește proprietățile funcționale ale nociceptorilor s-a constatat că stimuli puternici mecanici, termici și chimici cresc descărcările din nociceptori. Micromediul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
1986). Cercetările [122, 123] au evidențiat că și fibrele de tip A beta pot prelua informații nociceptive. Separat de fibrele aferente, grupul C ar conține de asemenea fibre aferente simpatice conducând informații la organele efectoare simpatice periferice. Deși fibrele C simpatice nu pot conduce informații senzoriale, ele par a fi esențiale cîteodată În mecanismul durerii cronice. În ceea ce privește proprietățile funcționale ale nociceptorilor s-a constatat că stimuli puternici mecanici, termici și chimici cresc descărcările din nociceptori. Micromediul Înconjurător al nociceptorului este În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
esențiale cîteodată În mecanismul durerii cronice. În ceea ce privește proprietățile funcționale ale nociceptorilor s-a constatat că stimuli puternici mecanici, termici și chimici cresc descărcările din nociceptori. Micromediul Înconjurător al nociceptorului este În general format de fibrele musculare netede, sângele capilar, fibre simpatice eferente și un adevărat complex biochimic (care poate cunoaște modificări patologice). Acest "microclimat" poate influența excitabilitatea nociceptorului prin o mare diversitate de posibile mecanisme. Un fapt important În cercetările privind nociceptorii cutanați (larg răspîndiți) a fost descoperirea creșterii descărcărilor din
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Fibrele nervoase SP-ergice care sunt predominant nociceptive eliberează substanța P din terminațiile periferice În excitațiile de tip ortodromic și antidromic care determină vasodilatație și edem local prin creșterea permeabilității capilare. Reacțiile locale la stimulii periculoși, care nu depind de reflexele simpatice se explică tocmai prin eliberarea SP din terminațiile nervoase senzitive periferice (Chahl, 1983). Burgess și Perl au determinat pragul de activare al nociceptorilor monomodali, mecanoceptorilor, demonstrând că el depinde de calitatea stimulului mecanic. Excitațiile care nu produceau durere erau percepute
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
subțiri cu diametrul 0,4 — l,2 µ (grupa C) care conduc informația cu o viteză foarte scăzută 0,4 2 m/sec, pentru durerea intensă și difuză, secundară (delayed pain), epicritică. Acest grup ar conține fibre algoconductoare și fibre simpatice post ganglionare. Teoria existenței a două tipuri de durere generate de receptori diferiți și vehiculate de fibre conductoare diferite are 100 ani (Alrutz, Thunberg 1901). Blocajul (mecanic, chimic) fibrelor mielinizate poate conserva conductibilitatea În fibrele mielinice de tip C. De
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]