6,626 matches
-
țară, fostul rocker cu plete, susținut de ”junețea atractivă”, care vrea mai mult decât poate duce deoarece i s-a indus ideea că discursul bine ticluit, ceva mai bun decât cel al corifeilor limbajului de lemn, poate agonisi adeziune și simpatii. Veșnic absent de la ore, de aceea ”chiulangiu”, mizează pe trecerea pe care o au ”băieții buni, săraci și frumușei”, dar și pe impactul discursurilor rotunde, netede, rostite într-o limbă română alertă, curată, care place auditoriului. Până la un punct. Tipul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
interiorul mulțimilor adunate fără eforturi. A venit de la gară cu un ARO decapotabil, mereu făcând semnul său specific de salut; era îmbrăcat într-un costum gri, cu părul ușor grizonat, cu un tricou pe gât, fără șapcă; a stârnit multă simpatie dar nu i s-a organizat primire triumfală (raportul gărzii, doar). Eram la București (studiam în Biblioteca Academiei), când se aștepta vizita lui Nixon. Cu această ocazie am văzut cum în cel mult 3 luni, în loc de câțiva ani, s-a
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
poziția avântată a unui discurs, pumnul drept strâns, plutind deasupra steagurilor roșii proletare. M-am oprit circa 3 secunde după care am fost împins de valul excursioniștilor. În secunda de oprire l-am ,,văzut” pe Ceaușescu, atunci pe valul de simpatie populară în România. Era mai puternic decât Lenin pentru că era viu, pentru că era conducătorul statului român, pentru că ideologia oficială începuse să nu mai fie cea maxist leninistă ci a socialismului multilateral dezvoltat de culoare românească. Am trăit sentimentul acesta: Ceaușescu
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
aprilie 1990 ca Președinte al Sovietului Suprem al R.S.S.M. În momentul critic din august 1989, a acceptat să susțină proiectul de lege care conferea limbii române dreptul de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor, fapt care i-a atras simpatia universală a moldovenilor. La 3 septembrie 1990, Mircea Snegur este numit președinte al R.S.S. Moldova de către Sovietul Suprem al acestei republici. De la 3 septembrie 1990 deține funcția de 30 aug. 1991, Rep. Moldova -Chișinău, Interviu cu preș. Mircea Snegur Î
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
urmărit dezbaterile din Parlamentul Moldovei. Mi s-a părut cam neașteptată alegerea sa ca interimar... și apoi mi-am lipit sufletul de al lui ca marca de plic...mai ales că-mi arăta destule dovezi de prețuire. Afectiv îi port simpatia nelimitată îmbinată cu regretul că n-a(u) reușit unificarea, n-au putut, nici n-au vrut-o cred, nu numai datorită diktatului de la Moscova ci și pentru omeneasca apărare a privilegiilor! Se înțelegea bine cu Ion Iliescu și în
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
putut, nici n-au vrut-o cred, nu numai datorită diktatului de la Moscova ci și pentru omeneasca apărare a privilegiilor! Se înțelegea bine cu Ion Iliescu și în caz de UNIRE ar fi ajuns președintele României datorită uriașului val de simpatie de care se bucura și a sprijinului Moscovei. N-au fost prea încurcate căile Domnului în acest caz: nimeni nu ne voia țară mai mare și mai puternică, el a pierdut Transnistria, Iliescu putea pierde Ardealul. După alegerile din Parlamentul
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
reprezinte o întreagă generație. Și nu pentru că Adrian are bani ci pentru că el, Cornel, are talent și neastâmpăr creator. Să nu credeți că spun asta pentru că m-a făcut, astfel, nemuritor. Să nu credeți că regizorul sau actorul au investit simpatie în personajul Marin-Jderescu sau Jderescu-Marin. Când Corneliu a avut scânteia care a ,,mișcat” totul, era în biroul meu de pe Frunzelor 2, și se mișca neastâmpărat, cât discutam despre emisiunea de 10 ani de la revoluție. S-a oprit ca lovit, aproape
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
și Humor 15. Satira 16. Ironia 17. Ironia artistică 18. Ironia ca formă a humorului Capitolul al IV-lea: Principalele forme ale humorului 19. Marele humor ca sentiment total concluziv 20. Superioritate și noblețe sufletească 21. Melancolie și nostalgie 22. Simpatie 23. Premisele intelectuale ale marelui humor Capitolul al V-lea: Tragic și humor 24. Comedie și tragedie 25. Humorul ca tip vital 26. Ipohondria (Acedia) 27. Humorul lui Shakespeare 28. Există tragic absolut? 29. Tragicul ca limită a humorului 30
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a tot ceeea ce ne prezintă fantezia sau arta. Există, indubilabil, stări în care deosebirile dintre aceste trei genuri de sentiment au dispărut, prin faptul că eul nostru central sau real poate ființa tocmai pentru că poate fi plin de o simpatie vie pentru niște ființe reale sau reprezentate și de abia după aceea se întoarce la existența sa izolată, așa încît, prin uitare de sine, va fi suferit totuși o schimbare. Eul nostru real poate oscila între uitarea de sine și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Velasquez reprezentînd piticii pe care i-a întîlnit la curtea spaniolă. Piticii acestia au un efect comic prin trufia lor fără echivoc, în contrast cu micimea lor, însă comicul se complică printr-o expresie melancolică a ochilor; aceasta introduce un sentiment de simpatie în dispoziția privitorului, ceea ce poate deveni astfel atitudinea de care ne vom ocupa în cele ce urmează adică humor, întocmai așa cum, poate, humorul i-a stat la bază artistului, cînd s-a apucat de opera sa. Julius Lange observă în legătură cu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
individual. Caracterul dezinteresat al unui sentiment nu depinde de sentimentul însuși, zice el (pp. 43-50), ci de cauza care îl provoacă sau de sistemul căruia îi aparține; mînia și teama pot fi tot atît de dezinteresate cît și compătimirea și simpatia, dacă acea cauză care le stîrnește nu face parte din propriul instinct de conservare al individului și din sistematizarea provocată de predominarea acestui impuls. Părerea aceasta nu e cu totul clară, dar pare să conducă la ideea că sentimentul însuși
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
iluziilor. Elementele indicate aici din ceea ce vreau să numesc aici marele humor vor trebui lămurite mai de aproape în capitolele următoare, în variatele lor nuanțe și în diversele lor relații reciproce. Seriozitatea ce se ascunde în spatele glumei poate izvorî din simpatie și înțelegere sau din mîhnire și nostalgie, ori dintr-o superioritate generoasă. Vom lua în considerare aceste tipuri mai tîrziu, ceva mai de aproape. Există și un mic humor, forma cea mai populară, care este tot una cu gluma mai
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
trece în ironie, în satiră sau în batjocură. Adeseori, cînd folosim cuvintele humor sau humorist, ne gîndim la micul humor. El este o trăire aparte, tratată într-o formă ușoară, glumeață, de obicei cu un curent subteran de înțelegere și simpatie și anume așa fel încît cel ce glumește poate foarte bine să-și includă propria persoană și propriul comportament printre obiectele sale. Limbajul uzual permite totuși să se vorbească despre humor și ca de o capacitate de a stîrni rîsul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
îl înalță și strigă: "Gustav vă spune bună ziua, bună ziua, bună ziua!" Un val de rîsete jubilante, de eliberare înlocuiește tensiunea și spaima. Sînt cuprinse în el, în același timp, un anumit triumf asupra purtării mamei nesocotite și o bucurie plină de simpatie pentru salvarea unei vieți omenești. Prin astfel de date, exemplul acesta aparține totodată și următoarelor două tipuri. c) Obiectul rîsului joacă un rol și mai mare decît în rîsul de eliberare în cazul în care rîsul este expresia batjocurii. Obiectul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
d) În humor, în cel de al patrulea tip de sentiment al ridicolului, obiectul joacă un rol esențial, ca și în cazul batjocurii, numai că raportul față de el nu este unul de anticipație, ci mai mult sau mai puțin de simpatie. Se pot distinge și aici diverse forme, diverse forme, diferite feluri de humor, a căror varietate se întemeiază pe importanța ce-i revine obiectului. α) În cazul în care superioritatea față de adversar este mare și profund întemeiată, efortul de învingere
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a simți dispreț și a le da expresie este tocmai un semn că depindem de obiectul exterior și că nu ne putem simți cu totul noi înșine decît în opoziție cu el. Chiar cînd nu în cercăm pentru el vreo simpatie pozitivă, el poate fi totuși recunoscut prea bine la propria valoare și zîmbetul sau rîsul poate fi condiționat și de înțelegere. Se poate dura o punte între cel ce rîde și obiectul rîsului. β) Întrucît superioritatea reală dispune de mai
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Superioritatea este condiționată aici de înțelegere. Dar tocmai fiindcă ceea ce e mărunt, mic și supus dispariției, precum și ceea ce este mare fac parte din coerența legică a existenței, tocmai de aceea asemenea lucruri pot fi privite, în particularitatea lor, și cu simpatia înțelegerii. ε) Relația dintre subiect și obiect este cea mai strînsă, în domeniul rîsului, atunci cînd subiectul nutrește o simpatie pozitivă pentru obiect. Surîsului sau rîsului le poate fi dată dinainte o legătură ce nu se rupe pentru faptul că
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fac parte din coerența legică a existenței, tocmai de aceea asemenea lucruri pot fi privite, în particularitatea lor, și cu simpatia înțelegerii. ε) Relația dintre subiect și obiect este cea mai strînsă, în domeniul rîsului, atunci cînd subiectul nutrește o simpatie pozitivă pentru obiect. Surîsului sau rîsului le poate fi dată dinainte o legătură ce nu se rupe pentru faptul că obiectul este văzut în micimea sau în autocontradicția sa. O asemenea legătură există între părinți și copii, între frați, între
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de oameni și un simț pentru viața sufletească umană. Superioritatea este aici aceea a iubirii, iar iubirea este cea generoasă (cf. Etica mea, IX, 1; XII, 2), care e înrudită cu dreptatea. În țelegerea este, în acest caz, cea a simpatiei (pe cînd forma precedentă de humor poate fi caracterizată ca simpatie a înțelegerii). Cu cît legătura este mai puternică, cu atît zîmbetul sau rîsul se vor putea manifesta mai liber. Forțele care altminteri pot acționa în sensul respingerii vorba de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
aici aceea a iubirii, iar iubirea este cea generoasă (cf. Etica mea, IX, 1; XII, 2), care e înrudită cu dreptatea. În țelegerea este, în acest caz, cea a simpatiei (pe cînd forma precedentă de humor poate fi caracterizată ca simpatie a înțelegerii). Cu cît legătura este mai puternică, cu atît zîmbetul sau rîsul se vor putea manifesta mai liber. Forțele care altminteri pot acționa în sensul respingerii vorba de spirit și simțul pentru comic vor depune mărturie aici despre trăinicia
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ca expresii ale eului real (mentalitate). Această ultimă formă o numesc, în lucrarea defață, marele humor. În Psihologia mea (VI E, 9), am luat în considerație doar formele humorului care pot fi caracterizate ca unitate între vorba de spirit și simpatie: James Sully (Essay on laughter, p. 306) a obiectat descrierii pe care am dat-o humorului faptul că simpatia vie ar împiedica rîsul. Lucrul acesta nu se poate contesta. Dar faptul că se întîmplă nu depinde numai de gradul de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
VI E, 9), am luat în considerație doar formele humorului care pot fi caracterizate ca unitate între vorba de spirit și simpatie: James Sully (Essay on laughter, p. 306) a obiectat descrierii pe care am dat-o humorului faptul că simpatia vie ar împiedica rîsul. Lucrul acesta nu se poate contesta. Dar faptul că se întîmplă nu depinde numai de gradul de simpatie, ci și de mărimea și de felul contrastului care face parte din fenomen. Pot exista contradicții atît de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
James Sully (Essay on laughter, p. 306) a obiectat descrierii pe care am dat-o humorului faptul că simpatia vie ar împiedica rîsul. Lucrul acesta nu se poate contesta. Dar faptul că se întîmplă nu depinde numai de gradul de simpatie, ci și de mărimea și de felul contrastului care face parte din fenomen. Pot exista contradicții atît de ascuțite și de amare încît să producă răni ce nu se pot vindeca. Poate fi prezent un destin covîrșitor, împotriva căruia toată
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pe ceva firesc, fie că e melancolia ca rod al unei experiențe bogate, dar dureroase, fie că e nostalgia îndreptată spre un țel înalt, fie că e acea înțelegere ce vede totul rînduit într-o mare coerență, fie că e simpatia ce simte pulsul vieții deopotrivă în lucrurile cele mai mărunte ca și în cele mai mari există posibilitatea unui zîmbet sau a unui rîs în fața a tot ce apare, cu adevărat sau doar părelnic, ca o contradicție față de ceea ce ne
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
locul pe care și-l atribuie și sieși și celorlalți. Pretutindeni, el caută miezul de sub coajă. Și cum cojile nu-și arată totdeauna miezul, el va înclina spre părerea că din cauza ignoranței sau a lipsei noastre de înțelegere plină de simpatie, vom crede deseori că găsim niște cozi fără miez. Nu toate nucile se lasă sparte, ca să vedem ce se ascunde în ele. Cum a scris Goethe în jurnalul unui tînăr student: "Bunul Dumnezeu a făcut nucile, dar nu le-a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]