5,099 matches
-
la complementul direct. Pentru propozițiile dublu subordonate simultan, analiza sintactică elementară prevede numai identificarea propoziției corelate, a cuvântului corelat, și precizarea funcției în frază (este predicativă). Raportul de dublă subordonare simultană se realizează atât la nivelul propoziției (când avem funcția sintactică cu dublă subordonare simultană) cât și al frazei (când avem propoziția dublu subordonată simultan). 1. La nivelul propoziției: Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană se poate exprima prin următoarele părți de vorbire: a) „adjectiv sau alte părți de vorbire devenite
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
precizarea funcției în frază (este predicativă). Raportul de dublă subordonare simultană se realizează atât la nivelul propoziției (când avem funcția sintactică cu dublă subordonare simultană) cât și al frazei (când avem propoziția dublu subordonată simultan). 1. La nivelul propoziției: Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană se poate exprima prin următoarele părți de vorbire: a) „adjectiv sau alte părți de vorbire devenite, prin conversiune, adjective (numeral, interjecție, verb la supin): Un glas s-a-nălțat amar. Venit-au zece din război. L-a făcut
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
s-a-nălțat amar. Venit-au zece din război. L-a făcut scârța - scârța. Pe băiat îl crezusem de însurat. b) substantive sau substitute ale acestora în acuzativ fără prepoziție sau cu o prepoziție sau o locuțiune prepozițională specializate pentru această funcție sintactică, de tipul drept, în chip de, în calitate de sau cu o prepoziție oarecare, de tipul fără, dintre, ca, printre etc. sau în genitiv fără prepoziție sau o prepoziție marcă a acestui caz: Băiatul răsucea fără niciun entuziasm roata. Această fată ai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca, printre etc. sau în genitiv fără prepoziție sau o prepoziție marcă a acestui caz: Băiatul răsucea fără niciun entuziasm roata. Această fată ai fi luat-o drept fantomă. Îl credeam contra mitei”. Din punctul de vedere al structurii, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană poate fi exprimată prin cuvânt sintetic: Ionel privește întrebător, prin structură analitică: Ea mă cerceta fără vină. și prin structură complexă: Prietena mea merge calmă și voioasă. Regentul nominal - trebuie să stea în N. sau în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cum, precum, cât - Parcă-l văd cum ușor scoate cureaua.; c) pronume relative - care, cine, ce, cât, cel ce - Nu l-ai văzut ce trist era?. „Propoziția dublu subordonată simultan prin joncțiune - Eu te văd cum îngâni cântecul - este sinonimă sintactic cu propoziția dublu subordonată simultan juxtapusă”. Regentul, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau completivă directă: Să vie sănătoși cei ce pleacă, cei care au fost dojeniți au plecat rușinați. Raportul de dublă subordonare simultană
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în chip de, drept: Iată-l cum din haos se face om, iar el devine haos. „Topica, expresie a celei de a doua direcții în desfășurarea relației de dublă subordonare simultană, se asociază flexiunii(orientată de acord) în fixarea identității sintactice a subordonatului cu dublu regent simultan. Acesta urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent”: Mihaela s-a întors obosită acasă. Însușirea(acțiunea) exprimată este simultană cu acțiunea verbului. Articularea are rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care au dublu regent simultan sunt expresive, deoarece ele sunt rezultate fie prin condensarea unei structuri liniare mai ample (e cazul elementului predicativ suplimentar și al atributului circumstanțial), fie prin reorganizarea unei structuri obișnuite, care, folosind contrastul, evidențiază un segment sintactic”. Să se compare: elemente predicative suplimentare: S-a întors sănătoasă. / S-a întors și era sănătoasă.; Văzându-l pe jumătate adormit, se liniști. Văzând că el este pe jumătate adormit, se liniști.; Am decretat tricolorul ca steag național. / Am decretat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
coada ochiului, fiind prudent, într-acolo.; Dar ticălos cu trupul, Jap rămase neînvins cu inima. / Ion cel ticălos cu trupul rămase neînvins cu inima, deși era ticălos cu trupul. Efectele obținute prin restructurare sunt concizia, evitarea repetiției, sublinierea unor segmente sintactice încărcate afectiv, deci mai multă energie în exprimare. CAP.III TEORII PRIVIND FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ - PROPOZIȚIA DUBLU SUBORDONATĂ SIMULTAN Anii '80 sunt anii unei veritabile explozii în domeniul teoriilor gramaticale. Teoriile apărute în această perioadă au două
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
inima. / Ion cel ticălos cu trupul rămase neînvins cu inima, deși era ticălos cu trupul. Efectele obținute prin restructurare sunt concizia, evitarea repetiției, sublinierea unor segmente sintactice încărcate afectiv, deci mai multă energie în exprimare. CAP.III TEORII PRIVIND FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ - PROPOZIȚIA DUBLU SUBORDONATĂ SIMULTAN Anii '80 sunt anii unei veritabile explozii în domeniul teoriilor gramaticale. Teoriile apărute în această perioadă au două elemente comune: ele provin din aceeași matrice lingvistica generativă și sunt versiuni ale aceluiași
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un subiect, care poate fi atât subiectul verbului predicativ, cât și un alt substantiv din propoziție. Pentru ca să se asigure înțelegerea exactă a comunicării, propozițiile trebuie astfel construite încât să reiasă clar care este subiectul fiecăruia din cele două verbe. Funcția sintactică de atribut a gerunziului este una secundară, deoarece ea nu poate apărea decât întovărășită de o idee circumstanțială. Gerunziul, care se comportă, în marea majoritate a cazurilor, ca un adverb, se caracterizează din punct de vedere sintactic, în primul rând
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
două verbe. Funcția sintactică de atribut a gerunziului este una secundară, deoarece ea nu poate apărea decât întovărășită de o idee circumstanțială. Gerunziul, care se comportă, în marea majoritate a cazurilor, ca un adverb, se caracterizează din punct de vedere sintactic, în primul rând, ca un circumstanțial. Totuși, funcția atributivă a dus la crearea unor gerunzii care exprimă categoria genului și a numărului și care sunt deci adevărate adjective gerunziale. Atributul circumstanțial se exprimă: i. prin adjective și participii care se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de seamă că libertatea pe care o lăsa altora nu i-o precupețea azi nici ei nimeni.; condițională: Îmbrăcat în cojoc, ciobănașul n-ar fi tremurat acum de frig.; concesivă: Dar ticălos cu trupul, Ion rămase neînvins cu inima. Funcția sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la noi a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție corespunzătoare, astfel încât atributul circumstanțial este acela care determină „un substantiv sau un echivalent al acestuia, exprimând totodată un raport circumstanțial referitor la predicat”. În definirea funcției sintactice de atribut circumstanțial V. Hodiș, ia în considerație „natura morfologică a elementelor determinate și nu a funcției lor sintactice”. Primul dintre cei doi agenți ai funcției de atribut circumstanțial ar putea fi numit convențional „de tip nominal”, întrucât poate fi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
acela care determină „un substantiv sau un echivalent al acestuia, exprimând totodată un raport circumstanțial referitor la predicat”. În definirea funcției sintactice de atribut circumstanțial V. Hodiș, ia în considerație „natura morfologică a elementelor determinate și nu a funcției lor sintactice”. Primul dintre cei doi agenți ai funcției de atribut circumstanțial ar putea fi numit convențional „de tip nominal”, întrucât poate fi reprezentat printr-un substantiv (exemplu: oamenii merg grăbiți), printr-un pronume (exemplu: ei merg grăbiți) sau printr-un numeral
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verbal”, acesta putând fi un verb concret”, un adjectiv (exemplu: ne-am fotografiat lângă monumentul considerat cel mai reprezentativ - după V. Hodiș, art. cit., I, p. 486) sau o interjecție (exemplu: abia a început drumul și iat-o obosită). Funcția sintactică de atribut circumstanțial apare la nivelul propoziției și atunci e numită atribut circumstanțial sau la nivelul frazei, când se folosește termenul de propoziție atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la substantivul fetița și la verbul aleargă. El indică împrejurarea specială în care se desfășoară acțiunea verbului și reprezintă totodată un aspect, o stare caracteristică pe care o are obiectul în momentul desfășurării acțiunii verbului. Adjectivul îndeplinește o dublă funcție sintactică: de determinant al substantivului și al verbului. Legătura existentă cu substantivul la care se referă este marcată prin acord, iar legătura cu verbul e marcată prin locul acestui adjectiv după verb. Așadar, partea de propoziție în discuție arată starea unui
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care exprimă starea sau aspectul modal al acțiunii, raportate la subiectul sau obiectul propoziției. Dubla funcției de determinant al subiectului sau obiectului, funcție principală, și cea de determinant al verbului, prin intermediul subiectului sau obiectului, constituie particularitatea distinctivă a acestei categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant cu valoare predicativă al subiectului sau obiectului. Predicatul circumstanțial întregește sensul gramatical al propoziției. Predicatul circumstanțial de obicei stă la sfârșitul propoziției, în special după verb. Exemplu: ,,... și eu iar fugeam acasă, plângând, stupind și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
indirect sau complement de agent, ci și pe aceea de nume predicativ, atribut, circumstanțial de loc, sociativ sau de excepție și chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu orice funcție sintactică în propoziție”, V. Hodiș conchide că referirea elementului predicativ suplimentar „la anumite funcții sintactice se autodizolvă ca problemă. Această categorie sintactică poate fi descrisă ca parte de propoziție ... care determină un nume și un verb...” (art. cit., I, p. 487
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de loc, sociativ sau de excepție și chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu orice funcție sintactică în propoziție”, V. Hodiș conchide că referirea elementului predicativ suplimentar „la anumite funcții sintactice se autodizolvă ca problemă. Această categorie sintactică poate fi descrisă ca parte de propoziție ... care determină un nume și un verb...” (art. cit., I, p. 487). În felul acesta, comparând elementul predicativ suplimentar cu celelalte părți secundare de propoziție, autorul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu orice funcție sintactică în propoziție”, V. Hodiș conchide că referirea elementului predicativ suplimentar „la anumite funcții sintactice se autodizolvă ca problemă. Această categorie sintactică poate fi descrisă ca parte de propoziție ... care determină un nume și un verb...” (art. cit., I, p. 487). În felul acesta, comparând elementul predicativ suplimentar cu celelalte părți secundare de propoziție, autorul subliniază că elementul predicativ suplimentar ,,are doi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aud. sau stă, în același timp și înaintea subiectului: Zgomotoși copiii vin. Vom observa că, în cazul când zgomotoși ar fi atribuit pur și simplu al substantivului copiii, ar trebui articulat (în locul substantivului copiii): zgomotoșii copii. Din punct de vedere sintactic se pot face asupra atributul predicativ următoarele observații. 1. În propoziție: a) Regentul nominal al atributului predicativ - care trebuie să stea în N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Să-i găsim sănătoși pe toți cei care au plecat. Să plecăm de la Eminescu: Cum veniră se făcură toți o apă și-un pământ.( Scrisoarea III, p. 45, op. cit.) Schimbând structura gramaticală a frazei de mai sus (nerespectând limitele sinonimiei sintactice), putem exprima aceeași realitate istorică, evocată cu dreptate de poet: Se făcură toți o apă și-un pământ cei care veniră., frază în care am introdus subiectiva cei care veniră pe care o determină atributul predicativ toți, prezent chiar și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
veniră., frază în care a trebuit să punem virgula după toți, pentru a sublinia prin intonație că el aparține propoziției principale, care stă înaintea subiectivei. Ca să accentuam și mai tare importanța pe care o are toți în frază, ca valoare sintactică, putem zice chiar: Toți, se făcură o apă ș-un pământ cei care veniră. Adică: cei care veniră, fă nici o explicație, se făcură o apă ș-un pământ. Așadar, prin punctuație, arătăm că dăm cuvântului toți, intonația ce se cuvine
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poate fi o întreagă propoziție - cu condiția ca această propoziție să determine obiectul direct al propoziției regent: El vede patria-nainte-i așa cum e,cum n-a mai fost. „Atributiva predicativă nu poate determina subiectul regentei, pentru că în această poziție sintactică ea devine mai totdeauna o predicativă, dacă nu o circumstanțială de mod”: Patria se vede așa cum n-a mai fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată (predicative). Patria noastră este iubită astăzi de popor așa cum n-
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Povești populare din Banat, p. 69) În exemplul de mai sus, propoziția de cum fusese este o indirectă; ar putea fi și comparativă: ... și-l lăpădă tot așa de frumos cum fusese înainte. b) Atributiva predicativă Preocupându-se de această funcție sintactică la nivelul frazei, Gh. N. Dragomirescu ia în discuție o comunicare în care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă în anticiparea subiectului unei subordonate sub formă de complement direct în principală. Construcția respectivă există și în română, o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]