7,322 matches
-
cedării Basarabiei la 28 iunie 1940, a șters și pata rușinii cedării în 1997 Ucrainei, de teritorii naționale românești... Cu ajutorul lui Dumnezeu, Ilie Ilașcu și colegii săi de luptă vor fi eliberați, iar românii se vor uni sub un singur steag și un singur domnitor! Vă mulțumesc.” Elvira Opran: “Stimată doamnă Ilașcu, Am participat la acțiuni și am scris în ziarele românești din Statele Unite și Canada. La vizita domnului Constantinescu în 1996, în California, când era în campanie electorală, am adus
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
nu s-a bucurat. Nimeni, și nici astăzi nu se bucură. Da’ așa am auzit astă-noapte la radio, că să se voteze secera și ciocanul. Apoi cine s-o mai duce să voteze, să iasă comuniștii înapoi și să dea steagul tricolor jos, ticăloșii! Se stăruie Nina și-i duce lui Ilie de mâncare conserve, ulei, poate și carne dacă i-o primesc aceia de acolo. Este greu, a îmbătrânit și Nina săraca! La patruzeci de zile, când i-am făcut
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
sigur pe el: „Da’ de ce nu?“ Semnând personal invitațiile pentru prefectul Costandache, pentru deputatul Petrache și pentru senatorii Perțache și Bubulache, primarul a simțit că manifestării, ca să fie și mai artistice, îi trebuia încă două, trei culori, pe lângă acelea ale steagurilor festive. Albastrul era, într-adevăr, liniștitor, favorabil unei plimbări pline de spiritualitate și de calm celest - cum foarte lingușitor se exprima în fața doamnei Marinache autorul proiectului -, dar niște tarabe cu mici și bere, cu roșul excitant al tocăturii și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-n plus una și mai bună / Două cărți poștale-n lună. // Multe drepturi sunt, bădie, / Însă nu-s doar pe hârtie / Cum era odinioară / Astăzi tot ostașul știe / Că-s drepturi nu vorbărie / Și-nțelege să-ntărească / Republica Românească / Pentru steag, pentru popor / Pentru tot ce-i muncitor / Dușmanii în veci să piară / Dinăuntru și de-afară / Și în veci să înflorească / Republica Românească”. Această veche bibliotecă din Bucovina a devenit, din 1995, o bibliotecă de cercetare academică. Fondul său general
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
cu această ocazie În cele mai bune costume tradiționale, pentru a-și exprima cultura sau stilul de viață ce Încă se mai agață de valorile locale. În contrast, un grup de indieni Îmbăcați În haine europene mărșăluiesc În fața procesiunii purtînd steaguri. Fețele lor obosite și afectate seamănă cu cele ale acelor quechuași care au refuzat să acorde atenție chemării lui Manco al II-lea, supunîndu-se lui Pizzaro și, prin umilința adusă de Înfrîngerea lor, Înăbușind mîndria unei rase independente. Ridicîndu-se deasupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
sufletelor. Preoții Mihai Rotaru, Gheorghe Dumitraș, Gheorghe Vamoșiu, Martin Mihoc, Ștefan Tătaru au fost arestați și condamnați în legătură cu Nunțiatura din București. Părintele Dominic Neculăeș a fost arestat de la Fărăoani și condamnat pentru că - așa cum era obiceiul - de hram tinerii au arborat steagul papal. Părintele Petru Băcăoanu a fost omis. Sf. sa a făcut parte din primul lot de franciscani condamnați. A fost condamnat la 5 ani, pe care i-a executat la „Canal-Peninsula” și la Gherla. Părintele Anton Olaru a fost arestat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de apă cu un cerb și fiind împușcată din greșeală de posesorul ei. Basmul mergea așa mai departe: „Gura și cerbul semănau precum o pădure cu alta, precum un pom și-o creangă și-o frunză cu altele, precum un steag ori un bob de mazăre c-un altul, precum, chiar așa, un tovarăș c-un altul“. Păstram o bună vizibilitate asupra labirinturilor noastre de propoziții, dețineam un soi de suveranitate asupra teritoriului în care ne mișcam atât de ocolit și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
biroul șefului de post, au luat tricolorul cu tot cu suport și l-au așezat în mijlocul camerei pentru a fi la vedere, pentru a fi sub ochii lor, supravegheat și apărat cu strășnicie... Dar dacă, Doamne ferește!... Ăștia sunt capabili să ne fure steagul, bre! Au hotărât că vor face de gardă la drapel cu schimbul după un grafic bine stabilit, întocmit cu minuțiozitate de șeful lor. Odată chestiunea rezolvată sub întreitul aspect: tehnic, militar și patriotic, au ajuns la concluzia justă și unanimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
națiunea franceză. Scriu iarăși că un Cioran de mâna a șaptea, o știu, dar... Îmi aduc aminte că eram prezent la Paris acum câteva săptămâni în cursul campaniei anti-Europa. Pe cheiul canalului Saint-Martin am fost oprit atât de comuniști cu steaguri și tricouri roșii, cât și de "altermondialiști" având roșu doar nasul de mucava, așa cum poartă clownii. În rest, erau îmbrăcați cu haine de firmă uzate cu gust. Europa va imploda într-o bună zi, ca un ecran de televizor uitat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
umaniste». Științele umaniste, disciplinele care studiază evoluția în structura literaturii joacă un rol deosebit de important în formarea omului nou al unei societăți, ca și al unei culturi noi.“ (Scînteia, 7 iulie 1977) BALȘ Teodor „Demnitatea și-au cucerit-o sub steagul Partidului Comunist Român, viața omenească, știința de carte și bunăstarea sunt recolta cea mai de preț pe care o culeg, pentru că bunii și cinstiții truditori ai pământului au știut să dea pe rod ideile fertile, novatoare ale partidului.“ (Luceafărul, 16
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
În ceasul grelei încercări Un braț puternic ne-ai întins! [...] Armata sovietică, Slăvim în cântec ostășesc Avântul și puterea ta Pe-ntreg pământul românesc În lupta grea ne-am înfrățit Armată bravă și popor Sub flacăra din Răsărit Sub roșu steag biruitor.“ (Acest „Cântec de înfrățire între Armata Sovietică și Armata Română“ a fost pus pe muzică de Vasile Popovici și a fost transmis la posturile de radio reperiste la 18, 19, 20, 21, 22 februarie 1958) „Alături de întregul nostru popor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a existenței ei, în care, după desăvârșirea revoluției burghezo democratice s-a putut trece la revoluția socialistă. Exploatarea a fost înlăturată, noua societate românească nu mai cuprinde decât clase și categorii sociale care acționează unite urmărind țeluri comune revoluționare. Sub steagurile României socialiste poporul român și-a găsit cadrul plenar de afirmare multilaterală a milenarei sale unități, pășind cu frunțile spre viitorul luminos al patriei.“ (Scînteia tineretului, 13 octombrie 1978) BERWANGER Nikolaus „Trăim bucuria muncii Și-n viața această Vrem să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
for politic al poporului nostru și exprimată atât în documentele sale programatice, cât și în raportul secretariatului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Contemporanul, 27 decembrie 1974) CONSTANTIN Marin, Artist emerit „În strălucirea marii sărbători, Cântarea țării, Urarea țării, Învăluită-n steagul tricolor Dând glas curat iubirii tuturor: Pulsează-n milioane de inimi El, Ceaușescu, înseamnă România, El, Ceaușescu, înseamnă viitor!“ („Cântarea țării“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978) „Militant neobosit pentru binele omenirii, pentru pace, un om de știință de mare capacitate, personalitate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Mai liberi și mai demni porni în viitor, Un viitor spre care se îndreaptă Având în fruntea sa Un OM DEPLIN, cu gândul și simțirea Călăuzite pururi de o dreaptă stea. Un OM care înalță de o viață Către lumină steagul țării sale. Noi toți, cu bucurii și cu necazuri, Ne-aflăm loc în inima sa mare!“ („Noi toți într-o singură inimă“, Luceafărul, 16 ianuarie 1978) CREȚULESCU Ioana „Și putem să nu ne întoarcem gândul către cei care în 1921
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
primit astăzi pe dr. Iosif Constantin Drăgan, om de știință de origine română. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s a desfășurat într-o atmosferă cordială.“ (Radio București, 16 martie 1982) DRĂGĂNESCU Mihai, prof. dr. docent „Sub steagul tricolor al țării, sub steagul roșu al partidului, sub semnul științei și al științei societății create de Marx, Engels și Lenin, Congresul, raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu au arătat că nu ne este indiferentă lumea înconjurătoare, din contră, că
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Constantin Drăgan, om de știință de origine română. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s a desfășurat într-o atmosferă cordială.“ (Radio București, 16 martie 1982) DRĂGĂNESCU Mihai, prof. dr. docent „Sub steagul tricolor al țării, sub steagul roșu al partidului, sub semnul științei și al științei societății create de Marx, Engels și Lenin, Congresul, raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu au arătat că nu ne este indiferentă lumea înconjurătoare, din contră, că este posibil s-o înțelegem
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noi.“ („Și suntem una“, Contemporanul, 1 ianuarie 1972) „Bărbatul fără tihnă, veghetorul Asupra gliei, patimă și scut, Cel care-așază-n brazde viitorul, Îndrăgostit de-al patriei trecut, Cel care cheamă fructul din grăunțe, Cel ridicat din veac amar și trist, De steagul țării sărutat pe frunte, Iluminat de crezul comunist.“ („Gliei - patimă și scut“, Scînteia, 17 ianuarie 1978) FRUNZETTI Ion Ion Frunzetti sau despre conștiință și caricatură (nota V. I.) „Integrarea mai deplină a artiștilor în viața tumultuoasă a patriei și cunoașterea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de știință, nu ostenește să-i dăruie poporului, din rândurile căruia s-a născut, întreaga sa energie creatoare.“ („Președintele Nicolae Ceaușescu. Vocația păcii și a construcției pașnice“, Tribuna României, 15 ianuarie 1987) GHEORGHE Ion „[Ă] A slăvit garoafa roșie și steagul roșu Beniuc! A cântat culorile patriei, câteșitrele, Mihai Beniuc. Și mai lăsați-o cu dogmele opțiunii zicând: ori cu Blaga, ori cu Beniuc. Mulțimi învolburate văzurăm, evenimente, clase sociale răscolite fără Beniuc - Încât nu le-ai fi priceput cum trebuie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Blaga, ori cu Beniuc. Mulțimi învolburate văzurăm, evenimente, clase sociale răscolite fără Beniuc - Încât nu le-ai fi priceput cum trebuie nici de-aproape, nici dinăuntru, fără Beniuc, Ci văzurăm bărbații purtând la butoniere garoafe roșii ca Beniuc; Tot roșii, steagurile ca-n poemele lui Beniuc. Am zis: de-ai lui Beniuc, de-ai noștri!“ („Mai lăsați-o cu dogmele opțiunii“, Flacăra, 27 noiembrie 1982) „Un luptător mare, ucenic și maestru al Spiritului Revoluționar, în vremea istorică a căruia am trăit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de cazarmă, ci dimpotrivă, o înflorire a vieții umane sub toate aspectele ei fundamentale.“ (Familia, decembrie 1976) HINOVEANU Ilarie „Deodată țara noastră, deodată, ca-n trecut Și-a scos din tinda sfântă spre larguri omenia, El - stâlpul de la poartă, El - steagul desfăcut, El, Ceaușescu - fiul, Ea, mamă - România!“ („Deodată“, Ramuri, 15 februarie 1973) „Lui se cuvine floarea cu sufletul aleasă, Lui - fericirea noastră de-a fi stăpâni în casă, Lui Ceaușescu - omul, azi, sinceră urare: Să duceți România pe culmi nepieritoare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai vie decât e nimbul soareluiă Cuvânt nu-i încă scris, lumina ta s-o-ncapă Partidul este cerul tot răsfrânt într-un inel neturburat de apă!“ („Discobolul“, Ramuri, 15 februarie 1971) „Scânteietor, scăldat de soare, piscul, în purpură de steaguri viu scăldat, a fost îndemn peste furtuni și viscol să fie-al revoluției soldat cine-i mai bun, mai vrednic, mai viteaz și-o flacără a fost dintre femei, un suflet mare-ncununat de raze și scut făcând din gândurile ei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1982) „A fi revoluționar în truda vie A bobului zvârlit cu asprul har, A scoate minereu, a sta ca-n glie La fluviul de oțel curgând prin jar, Ea răspunde țării spre mai bine Bărbatului de rază și dreptate, Sub steagul căruia bat piepturile pline De cutezanța rarelor carate.“ („E o înfiorare“, Luceafărul, 24 septembrie 1983) RALEA Mihail Mândria lui Mihail Ralea (nota V. I.) „Noi, prietenii devotați din țările care construiesc socialismul și admiratorii politicii de pace ai Uniunii Sovietice
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ale oamenilor, făuritori conștienți ai propriei lor istorii.“ (Era socialistă, nr. 20, octombrie 1976) TUDOR Corneliu Vadim „Și multe zăpezi l-au albit pe tâmple Și-atâtea adânci nedreptăți l-au durut Tăind pentru noi pârtii largi către viață El steagul de foc tot mai sus l-a ținut Astfel și-a urmat Ceaușescu destinul Cu-o dragoste vie de oameni în piept Astfel nu mai miră pe nimeni că astăzi E falnic stejar și cârmaci înțelept.“ („Poem de închinare“, România
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Cu iubire-ntotdeauna de întregul lor popor!“ (Scînteia, 6 ianuarie 1979) „Hai să dăm mână cu mână Din Carpați și pân-la Mare, Că în Patria Română Azi e zi de sărbătoare. Până-n zările albastre Sună-a inimii bătaie, Fiindcă-i steag al vieții noastre Ceaușescu Nicolae!“ („Hora Unirii de ziua tov. Nicolae Ceaușescu“, Radio București, 25 ianuarie 1987) „Două frunți cutezătoare: sub stindarde înfocate! Două inimi comuniste: sub mărețul tricolor! Să trăiască-n fericire și să fie-nconjurate Cu iubire-ntotdeauna de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ale celor ce muncesc o cauză de viață și muncă, tovarășa Elena Ceaușescu și-a adus, de-a lungul anilor, o prețioasă contribuție la împlinirea lor, prin participarea responsabilă, curajoasă, plină de dârzenie la întreaga luptă purtată de popor, sub steagul partidului pentru socialism și o viață mai bună.“ (Contemporanul, 5 ianuarie 1979) „O activitate deosebită a desfășurat tovarășa Elena Ceaușescu în înfăptuirea politicii partidului și statului nostru în domeniul culturii și educației socialiste. Pornind de la faptul că menirea istorică a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]