5,479 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FRUNZA Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Frunza crudă luată de vântul năprasnic, Ruptă timpuriu de vuietul cel drastic, Se lăsa dusă aiuriu fără să știe unde, Prin văl-ul
FRUNZA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378662_a_379991]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DOR DE DUCĂ Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Surâzător îmi bate soarele în geam Și-o rază mică în palma mea petrece, Din miezul nopții prin ramuri auzeam O
DOR DE DUCĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378733_a_380062]
-
-i tăcute Mi-e liniștea potecă spre primăveri trecute! Muguri din lemnul vieții renasc din când în când, Prin crengile de suflet pătrunde rând pe rând, A gândurilor picuri ce cad din roase plicuri, Prin apele uitării pășesc în albe stihuri. Între coperți de ceară mi-e tronul de cuvinte, În lemnul de vioară stă lacrima cuminte; De-ar ști ea ,primăvara,că verdele-i din zori Coboară-ncet prin suflet și plouă uneori..! Nu știe jilțul nopții de albul cel
IZVOARELE TĂCERII de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378760_a_380089]
-
cântă-n cinstea revenirii Tale. Cluj Napoca, 1 iunie 2016 Stropi de senin Stropi de senin îmi cad pe pleoape Și curcubeiele nasc un izvor. Versuri sunt cerbii care se-adapă Din veșnicul dragostei dor Glasul privirii albastre mă-mbracă În stihuri sunt stoluri de porumbei ... Clipele acestea n-au să mai treacă Înveșnicite-s poemele scrise în noi. Mâna suavă scrie cu slovele albe Versuri șoptite în ochii deschiși... Îngână un cântec pe buzele arse Și totul pare un murmur de
MARGARETE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378804_a_380133]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ȘI TĂCERE) Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dor trădările, dor iar cerul
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ȚI-AȘ DA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1359 din 20 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ți-aș da pământul tot de sub picioare, Să înflorească ghiocei pe unde treci Și busuiocul să se plece înspre tine Să
ŢI-AŞ DA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377746_a_379075]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ALEXANDRA MIHALACHE - ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului RONDEL DE TOAMNĂ Toamna ți-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte, Dorul de senin te cheamă Să te-apropii
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > VOCEA TA DE STENTOR Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Dacă venirea ar fi fost după mine - n-aș fi venit. Dacă plecarea ar fi fost după mine - n-
VOCEA TA DE STENTOR de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377802_a_379131]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ulise Visam că sunt Ulise și-nfăptuiam minuni mai mult prin marea mea înțelepciune. Dar Penelopa dragă era dulcea minune ce îmi turnase
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377798_a_379127]
-
încercări vizează fie folclorul, fie limbajul, privit în înfățișările lui sociale ori sub aspect semantic, în timp ce Ritm și măsură și Versificație românească anunță o cercetare de referință în poetica noastră, L’Ancienne versification roumaine (XVII-XVIII siècles) (1909). Înainte de a aborda stihurile mai vechi, stilisticianul examinează structura și valorile versului modern românesc, confruntat cu pulsațiile versificației franceze. Silabele tonice și cele atone se înscriu, în limba română - potrivit lui A. -, într-o succesiune care face din ritmul accentuat componenta esențială a versificației, în
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
assimiler " à la langue roumaine. Îl a offert au public roumain un panoramă de la poésie du monde dès leș temps leș plus anciens : N-am intenționat să dau, cu această culegere, o antologie a poeziei lirice universale. Citind și recitind stihuri cantate în vechiul Egipt, în antichitatea greacă sau chineză, în pădurile negre din străfundurile Africei, subt cerul italic sau galic, s-a ivit în mine dorința arzătoare de a anexă și a asimilă graiului nostru o seama de poezii, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
frunză rară " (" leș arbres écrits à feuillage rare ") " l'ombre au feuillage de soie " (Anotimpuri/Saisons) (Romanescu, 1998 : 62) ; " lumea aievelor " (" le monde réel ") " monde sans rêve " (Ce aude unicornul/Ce que l'unicorne entend) (Romanescu, 1998 : 84) ; " Numai astfel stihul are un temei/să se-mplinească și să fie floare. Țel est l'unique fondement sur quoi le vers peut s'accomplir et se faire fleur. ") " Autrement le vers pourrait-il des couleurs/Recréer la fleur ? " (Stihuitorul/Le poète) (Romanescu, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant de la terre et des étoiles, hors-série de la revue Sud, articles de G. Astalos, E. B. Steiciuc et alii, Sud, Marseille, 1996, p. 228 (texte source : " Chiar și atunci când scriu stihuri originale/nu fac decât să tălmăcesc./ Așa găsesc eu că e cu cale./ Numai astfel stihul are un temei/să se-mplinească și să fie floare./ Traduc întotdeauna. Traduc/în limba românească/un cântec pe care inima mea/mi-l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
hors-série de la revue Sud, articles de G. Astalos, E. B. Steiciuc et alii, Sud, Marseille, 1996, p. 228 (texte source : " Chiar și atunci când scriu stihuri originale/nu fac decât să tălmăcesc./ Așa găsesc eu că e cu cale./ Numai astfel stihul are un temei/să se-mplinească și să fie floare./ Traduc întotdeauna. Traduc/în limba românească/un cântec pe care inima mea/mi-l spune, îngânat suav, în limba ei. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 456). 758
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ale falsului în literatură și a negat, cu vădită orbire, în pamfletele strânse în volumul Organizarea minciunii (I, 1937), tot ce nu „țâșnea elementar” din realitățile noastre, scrisul lui Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu. Năzuind să dea „stihuri noi cu senzuri de filosofie” (Versuri, 1934, Vocile singurătății, 1937), D. este în poezie fie un cugetător cam naiv și prozaic pe motivul trecerii și fragilității omenești (Panta rei, Zădărnicie, Ceasornicele), fie un erotic sedus de contrastul dintre bărbatul dedicat
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie (kazaniie), ceaslov (ceasoslovul), molitvelnic (molitviniku), predoslovie (predislovie), propovedanie (propovedaniie), stih (stihu), stihiră (stihira), stihoavnă (stihovina), tipic (tipicu). Apoi numele vechi ale unor sărbători: Blagoveștenie (Bunavestire), Stretenie (Întâmpinarea Domnului), Vovidenie (Intrarea în Biserică), Probojenie (Schimbarea la față), praznic (prazniku-sărbătoare). Avem, în sfârșit, o serie de verbe: a blagoslovi (blagosloviti), a se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
primar președinte de „ceape”. SCRIERI: Punct căzut, București, 1969; Apărătorul se apără, Cluj-Napoca, 1974; Poeme, București, 1975; Flori de mac, Craiova, 1977; Apărătorul în derută, Timișoara, 1979; Clar de pământ, București, 1979; Apărătorul acuză, Craiova, 1981; Vorbele vântului, București, 1981; Stihuri, București, 1982; Ristea împărat, Craiova, 1984; Împărații, București, 1985; Nunta, București, 1986; Întoarcerea, Craiova, 1987; Poveste de dragoste, București, 1988; Părinții, București, 1989; Apărătorul și zeița, Craiova, 1992; Femeia, precum un șarpe, Craiova, 1992; Noaptea lupilor, București, 1993; Pasărea albă
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
precum un șarpe, Craiova, 1992; Noaptea lupilor, București, 1993; Pasărea albă, Timișoara, 1997; Cuibul de rândunică, București, 1998; Duminica Floriilor, Timișoara, 1999; Gura lumii, Drobeta-Turnu Severin, 2000; Telurice, Craiova, 2001; Poezii, Drobeta-Turnu Severin, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Romulus Cojocaru, „Stihuri”, CNT, 1982, 48; Mircea Iorgulescu, Oltenește, RL, 1985, 19; Ovidiu Ghidirmic, „Ristea împărat”, R, 1985, 5; Ioan Holban, „Împărații”, CRC, 1985, 32; Firan, Profiluri, 201-203; Marian Papahagi, Un roman rustic, TR, 1987, 5; Artur Silvestri, „Nunta”, LCF, 1987, 9; Mircea
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
personalității limbii române, prin efortul de găsire a unor corespondențe lexicale convenabile, într-o vreme când limba țării era prea puțin folosită ca mijloc de exprimare literară și artistică. C. este și autor al unui mic îndreptar de prozodie, Meșteșugul stihurilor românești, în cuprinsul căruia se arată interesat de conținutul și de tehnica versificației. Semnează, singur sau în colaborare, primele comedii culte din istoria literaturii române, având ca obiect al demonstrației satirice aspecte din realitatea vremii sale, considerată critic sub raport
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
postum, la Iași, în 1856. Între 1800 și 1830, interval în care produce un număr important de versuri, creația a lui C. cunoaște două etape distincte: una, până în preajma anului 1820, este bogată în compuneri ocazionale, acrostihuri, cântece de lume, stihuri erotice declarative; muza inspiratoare, mereu alta, a acestui permanent îndrăgostit este idealizată și impersonală, frumusețea ei, „nurii” îl îndeamnă la extaz și la exclamații superlative adunate în strofe sufocate de lamentări, oftaturi și leșinuri, pentru uzul saloanelor, dar și al
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
se încumetă a da o tălmăcire proprie, în versuri a Psaltirii, fără a egala virtuozitatea predecesorului „artist” care fusese Dosoftei, dar întrecând cu mult în expresivitate pe ardeleanul Ioan Viski (căruia i se atribuie o nouă și modestă transpunere în stihuri a psalmilor, datând de la 1697). Interesează, în Psaltirea lui C., înrâurirea poeziei populare în metrică, dar mai ales deprinsă ca model stilistic. Predoslovia, izvodită în versuri rusești și românești, denotă un anume exercițiu în cultivarea spiritului, a elocinței. SCRIERI: [Psalmi
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
Revista literară și științifică”, va colabora la „Românul”, „Revista Carpaților”, „Trompeta Carpaților”, „Pressa”, dar și la „Convorbiri literare”. C. și-a adunat versurile în volumele Melodii intime (1854) și Patrie și libertate (1879). O primă fațetă, erotica, este ilustrată de stihuri delicate, vibrând discret, elegant, dar până în cele din urmă convențional. Caracteristică pentru C. rămâne însă coarda patriotică. Cu toate că pe strunele inspirației civice cântaseră mai toți pașoptiștii, primindu-le înrâurirea, el este mai mult decât un epigon. Energia, patetismul, tensiunea mobilizatoare
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
Vodă încoace) îngr. și pref. P. P. Panaitescu, București, 1944; Descrierea Moldovei și a Țărei Românești în trei cânturi, în versuri polone (tr. și publ. B. P. Hasdeu), „Arhiva istorică a României”, I, 1865, partea I, 20-22; Viața lumii și Stihuri împotriva Zavistiei (publ. B. P. Hasdeu), „Satyrul”, 1866, 10; Despre poporul Moldovei și al Țerei Românești (tr. B. P. Hasdeu, publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisițele Moldovei și Valahiei, III, București, 1874, 487-524; Opere complete, I-II, îngr
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Beldiman. Se înrudea, prin mama sa, cu Enache Kogălniceanu, iar prin a doua soție, cu C. Conachi. Cariera administrativă a început-o în 1785, ajungând până la rangul de vornic. Scrierile originale ale lui B. sunt puține: un acrostih din 1801, Stihuri făcute la Tazlău (1824), meditații și poezii de dragoste, Tragodia sau mai bine a zice Jalnica Moldavei întâmplare după răzvrătirea grecilor 1821, tipărită prima oară de Alecu Balica, în 1861, sub titlul Eterie sau Jalnicile scene prilejite în Moldavia din
BELDIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285684_a_287013]
-
la cinci ani de închisoare. Deținut în penitenciarul Văcărești, va fi sprijinit moral de soția sa (Paraschiva Burda, originară din Buneștii Bucovinei, din 1916 tovarășa de o viață a scriitorului). Datorită intervenției lui N. Iorga, este grațiat la sfârșitul anului. Stihuri din viitoarele Flori de mucigai, fragmente din Poarta neagră se tipăresc în „Hiena” (1919-1920). Ion I. C. Brătianu, sfătuit de I. Pillat, îi încredințează conducerea unei reviste care trebuia să contribuie la unificarea spirituală a neamului. În „Cugetul românesc” (1922-1924), alături de
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]