6,018 matches
-
două substantive sunt co-ocurente. În Canturi, amore totalizează 75 de ocurente, morte, 46, cu 15 contexte în care termenii se întâlnesc. În majoritatea versurilor scriitorul din Modica subliniază importanța celor două motive conexe, plasându-le fie la începutul poeziei sau strofei, fie în poziție finală. Dacă le-am da crezare celor doi poeți, teama de moarte este un sentiment necunoscut ambilor. Leopardi afirmă: Din clipă când prin mine / am inteles ce-i viața, niciodată / nu m-am temut de moarte (Stăpânitorul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
abbandonata, serenità. Întâi Leopardi, apoi Quasimodo opun seninătății clasice a aparițiilor feminine tulburarea eului exclus din armonia ce o caracterizează pe iubita și pe natură deopotrivă și în care ar dori să se integreze. În ciuda acestei consonante, personajele feminine din strofele sicilianului nu se încadrează în tiparul femeii-înger, caracteristic tradiției înalte a literaturii din peninsulă, inca prezent la Leopardi. Cu toate că uneori iubita din poezia sicilianului păstrează trăsătură de intangibilitate, sporită de distanță pe care motivul somnului o deschide între ea și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
100 Cfr. Massimiliano Boni, Leopardi e 'La Ronda', Tamari editori, Bologna, 1967, p. 45 și Sergio Solmi, "Leopardi e La Ronda", Leopardi e îl Novecento, cît., pp. 127-148, p. 136. 101 Che ha fatto Leopardi? Conservando i verși tradizionali alla strofa ha sostituito îl periodo, Riccardo Bacchelli, Saggi Critici, Mondadori, Milano, 1962, p. 133. Cfr. și Riccardo Bacchelli, Leopardi e Manzoni, commenti letterari, Mondadori, Milano, 1960. 102 Segio Solmi, op. cît., p. 135. 103 Renzo Negri, op. cît., pp. 109, 112
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ca substantivele să devină generice: tempo d'api (Sovente una riviera), vento a frugare ginepri (I morți). Nici alegerea figurilor retorice nu este întâmplătoare: chiasmul, antiteza, elipsa, oximoronul, enjambamentul sunt menite să evidențieze fiecare vocabula, să o separe de curgerea strofei și să o ridice din continuum-ul frazei. Ți șo. În te tutta smarrita / alza bellezza i seni, / s'incava ai lombi în soave moto / s'allarga per îl pube timoroso, / e ridiscende în armonia di forme / ai piedi belli
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
convingerea că "Eminescu a început această învățătură cu gramatica lui Bopp și a dus-o destul de departe" (Bhose: 2010 a, 10). Din faptul că poetul a lăsat căteva litere sanscrite în paginile aceluiași manuscris (2266) în care apar și două strofe din Luceafărul, eminescologul indian conchide că Eminescu învățase literele sanscrite înainte de îmbolnăvire. Interpretând afirmațiile călinesciene despre intenția definitivării unui dicționar de limba sanscrită ca fiind indirecte, pe filiera Octav Minar, Amita Bhose suspectează că "observațiile lui G. Călinescu dau de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
val al generației '60"142, în care Alexandru Piru o încadrează. Fără să omită, însă, nici analiza lingvistică a textelor, ea acordă atenție, de asemenea, expresivității și originalității limbajului poetic, urmărind, în analiza sa, nivelul fonematic (particularități fonetice, rima, organizarea strofei), nivelul lexico-semantic ( particularități lexicale arhaisme, regionalisem și termeni populari, neologisme, derivarea cu prefixe și sufixe), particularități semantice (omonime, sinonime, antonime), nivelul morfosintactic (particularități morfologice substantivul, adjectivul și pronumele, verbul), particularități sintactice apoziția, elipsa, propozițiile enunțiative simple sau dezvoltate, propozițiile exclamative
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și realitatea degradantă a societății prezente apare transpusă în "metafora arcului de vișin, care capătă două conotații distincte. În prima parte este simbolul unei trăiri plenare, al unei vârste ce își ține în mâini, cu putere, destinul, pentru ca în ultima strofă să devină simbolul unui trecut ce nu se mai regăsește în realitatea înconjurătoare"51: "Arcul de vișin uitat pe umăr se legăna,/ Călcam molozul cu ură în rând cu băieții-/ Pe dureroase străzi de mahala/ Târam tăcuți pisica moartă a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
legi nescrise cu privire la o atitudine. Atitudinea de hibernare, de somnolență, a celor învinuiți și condamnați pe nedrept, care nu mai au puterea să se ridice. Astfel, apare primul vers sub forma de laitmotiv, care se repeta obsesiv la începutul fiecărei strofe, schimbându-se doar verbele la imperativ: "Nu-i asculta pe frații mei, ei dorm / Nu-i urî pe frații mei, ei dorm / (...) Nu-i judeca pe frații mei, ei dorm/ (...) Nu îi uita pe frații mei, ei dorm". Autocompatimirea reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
declamat poezia Vrem pământ de George Coșbuc, Nemții și fasciștii (probabil, foarte interesantă și „instructivă” n.n.) și Cântecul Ciocanului (bătut pe secere, completăm noi), apoi Împărat și Proletar de M. Eminescu dramatizată de Tov. Scherer Seli, adăugându-se încă 10 strofe (care? n.n.). A urmat apoi o scenetă umoristică de tov. Scherer Seli intitulată Lichelism Burghez (se putea altfel?! n.n.), un atac împotriva burgheziei și a sioniștilor”. Așadar, putem trage concluzia că la nivelul anilor 1944-1945, partidul comunist român (cu numeroși
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
până în 47 de ani, pentru a nu cădea în mâinile acestora. 1. Satele și orașele cu cimitire militare din primul război mondial Moto: „Presărați pe-a lor morminte/ Ale laurilor flori/ Spre a fi mai dulce somnul / Fericiților eroi (...)”. (Prima strofă din Imnul Eroilor) a. Bârzești În anul 1917 satul Bârzești era reședința comunei cu același nume din care mai făceau parte și satele Călugăreni (Tăcmănești) și Muntenești. În apropierea haltei Bârzești, mai precis lângă fosta cabină a paznicului de barieră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
gravă a Bardului este plasată în contrastul celei vesele a Cântărețului din Fluier, descris tot în Introduction la Songs of Innocence. În procesul de creație presupus a fi lipsit de griji, un copil al eterului este cel care favorizează compunerea strofelor ritmate. De îndată ce mesajul a fost livrat, mesagerul se face nevăzut: "Piper sit thee down and write / În a book that all may read / Șo he vanish'd from my sight. / And I pluck'd a hollow reed" (E: 7). Deși
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ca prim reper de primire a instrucțiunilor privind împachetarea și tratamentul unităților lingvistice. Situez în acest plan particular de organizare textuală nu numai indicațiile privind schimbarea de capitol și de paragraf, dar și titlurile și subtitlurile, așezarea în versuri și strofe în poezie, așezarea în pagină, în general, alegerea caracterelor tipografice, punctuația. Organizatorii textuali și conectorii vin, de asemenea, să definească planul textului 6. B.2. Organizarea secvențială a textualității este planul care cred că reprezintă baza cea mai interesantă a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
conluzie-P. Expl. 3 care să evalueze caracterul complet al răspunsului adus. La fel de eliptic, și totuși construit după modelul secvenței explicative, este poemul din volumul Ziaux al lui Raymond Queneau, intitulat " Explicația metaforelor", citat mai jos. Nu dau decât primele patru strofe, deoarece două blocuri a câte patru strofe reiau mai apoi în două rînduri exact aceeași structură: (5) Departe de timp și spațiu un om se rătăci, Subțire ca un fir de păr, magnific ca o auroră, Și nara-i fumegândă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
complet al răspunsului adus. La fel de eliptic, și totuși construit după modelul secvenței explicative, este poemul din volumul Ziaux al lui Raymond Queneau, intitulat " Explicația metaforelor", citat mai jos. Nu dau decât primele patru strofe, deoarece două blocuri a câte patru strofe reiau mai apoi în două rînduri exact aceeași structură: (5) Departe de timp și spațiu un om se rătăci, Subțire ca un fir de păr, magnific ca o auroră, Și nara-i fumegândă și ochiul răzvrătit. Cu mâinile-ntinse decorul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Iar strigătele lui îmi pun sorții pe fugă. Raymond Queneau, Les Ziaux Primele patru versuri și începutul versului 5 descriu o situație pe care o vom considera că formează prima macro-propoziție (P. Expl. 0). Întrebarea corespunde celei de-a doua strofe care aduce cu sine problema-P. Expl. 1. Răspunsul-P. Expl. 2 apare aici ca o justificare ("de dicto"), întotdeauna desfășurată în doi timpi. O ipoteză de tip: [Dacă propoziția p] insistă asupra caracterului justificativ al "explicației metaforelor" ea este urmată de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
paralelisme ("ochii săi" din v. 387 și 394 / "ochii mei" din v. 401 și 406) și reluările ("am vrut" v. 396 și 400) reprezintă mărci semantice și formale ale genului lirico-poetic. Rima și punctuația au un rol important în decupajul strofelor. Această segmentare a poemului vine, într-un fel să sublinieze structura narativă: Pn1 = 4+2+4 versuri, Pn2 = 4 versuri, Pn3 = 2 versuri, Pn4 = 4 versuri, Pn5 = 2+2 versuri. Putem vorbi aici de o adevărată structurare lirică a monologului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
O2 să formuleze Întrebări și răspunsuri cu privire la conținutul poeziei; O3 să rezolve exercițiile scrise pe fișa de muncă independentă; O4 să-și Însușească cuvintele și expresiile noi Întâlnite În text și să le utilizeze În comunicări; O5 să recite expresiv strofele Învățate; O6 să Înțeleagă mesajul poeziei; O7 să manifeste interes pentru lectură. Metode și procedee: lectura explicativă, conversația, problematizarea, munca independentă, munca cu manualul. Material didactic: Fișe de evaluare, fișe cu REBUS Material bibliografic: 101 Metodica predării limbii române pentru
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
tip și categorie de activități. Chiar și activitățile matematice pot uza de poezie și devin mult mai plăcute și accesibile. De ce poezia? Pentru că aceasta se adresează în primul rând afectivității copiilor, producând multă plăcere prin rimă și muzicalitate. O singură strofă bine construită poate transmite mai multe cunoștințe decât o întreagă activitate și poate modela mai mult decât orice sfat sau concluzie moralizatoare prin impresiile și emoțiile puternice care le generează. Problema apare însă atunci când ai nevoie de o astfel de
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
se fac la Viena; plagiatorii ar trebui măcar să șteargă numele artiștilor noștri! Am văzut aici și alte gravuri în lemn, de data aceasta autentice și făcute la Atena; artistul grec s-a străduit să reprezinte marile etape ale epopeii homerice; strofele din Iliada ce încadrează reprezentările nu lasă nicio umbră de îndoială asupra intențiilor sale patriotice. Ele echivalează aproximativ cu imaginile din vechile almanahuri din Basel; măcar e o pictură naivă, originală. Turcii lasă aceste producții să circule și să fie
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Activități de învățare: modelarea din plastilină a florilor de primăvară, reproducând forme și culori reale sau modelarea unui ou de Paști din plastilină, colajul - folosind hârtia colorată. Disciplina : Educație religioasă Activități de învățare: cunoașterea semnificației zilei de Paști, transcrierea unei strofe din poezie, aflarea motivului pentru care se ciocnesc ouă roșii de Paști. Disciplina: Educație muzicală Activități de învățare:interpretarea vocală a unor cântece de primăvară „Vine primăvara”, „Mirosul florilor”, „Ghiocel mititel”. Abordarea interdisciplinară crează posibilitatea formării unei viziuni globale asupra
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
au fost tipărite atâtea articole despre ucigătoarea molimă, a compus un poem intitulat Hymnu pentru Holera, ce a fost publicat în 1836, într-o culegere de scrieri a autorului. Din acest patetic poem, scris cu multă pietate religioasă, reproducem o strofă în versuri albe în care este evocat în mod sugestiv groaznicul flagel: Dar acum ce rău ne amenință necunoscut părinților noștri, necunoscut pământului nostru? Muncile Iadului urmează după dînsul! De unde vine? Unde își va stinge turbarea sa? Unde va osteni
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vrut să-ți spue că e plin de tine, Că de-al tău farmec ritmul său foiește, C-a sale gânduri de zâmbiri sunt pline Ș-astfel pe mine el mă stăpânește... Adună-n versuri ale mele zile Și-n strofe le-a legat grădinărește, În poala ta svîrlind aceste file. {EminescuOpIV 285} TERȚINE Tinzîndu-ți mâna o priveai cuminte, Mișcai zâmbind a tale roșii buze, Șoptind încet, ca-n vis, la dulci cuvinte. Urechea mea pândea să le auză ? Abia-nțelese
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
neted te face să iubești, În brațul lui puternic tu simți că-ntinerești. Doar nu ești tu, nebună {EminescuOpIV 290} S-alegi în locu-i, fată, pe un împușcă-n lună, 145Pe-un om care stă noaptea ș-a minții adâncime În strofe o disface și o așază-n rime... Soldatul spune glume ușoare - tu petreci... Pe când poetul gingaș, cu mersul de culbeci, E timid, abia ochii la tine și-i ridică. 150El vorbe cumpănește, nu știe ce să-ți zică Privindu-te
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
veac, În care poezie și visuri sunt un fleac: Nu te îndemn eu însuși ca să-mi urmezi în cale, Să fiu nemernic martor nefericirii tale. De cât să scriu la versuri, mai bine-aș bate toba: Cu rime și cu strofe nu se-ncălzește soba. Chiar inima-mi de-aș da-o să bei dintr-însa sînge: Nevoia este ghiața ce-amoru-n grabă-l stinge. Visând astfel ia sama cu mine că petreci, Copil cu gură caldă, cu piciorușe reci. {EminescuOpIV 291} Te-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lui George Calboreanu, recitând: „ Cobori în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază, Pătrunde-n codru și în gând, Norocu-mi luminează!” Surprins plăcut, în loc de salut, îi răspund: Dragule, ai început să reciți poezia „Luceafărul” cam de pe la coadă. Mai precis cu strofa a 95-a. Păi strofa a 13-a o știe tot natul. Bine, bine, dar vreau să-mi spui care strofă e scrisă pe soclul monumentului. Uite colo. E scris mare și citeț. E strofa a 95-a din Luceafărul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]