5,059 matches
-
de neatârnare trebuia onorați prin ritualuri comemorative, conferințe, cântece patriotice și chiar pelerinaje la locuri istorice (Haret, 1903, Anexe, p. 246). Cultul regalității era deja prezent atât în iconografia națională (exista obligația prezenței în toate sălile de clasă a portretelor suveranilor) cât și în ritualistica comemorativă (ziua de 10 mai, precum și aniversarea independenței, fiind intrinsec celebrări ale lui Carol I). El a fost însă oficializat prin Decisiunea din 2 Septembre 1902, care stipula, în art. 1, că toți școlarii au datoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
merite titulatura de revoluție mnemonică. 3.3. Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) 3.3.1. Cadrul politic La 1922, în nou construita Catedrală a Încoronării de la Alba-Iulia, regele Ferdinand I ("Întregitorul") și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari. Unitatea statal-națională, aspirația mitică ce a obsedat imaginarul politic românesc, era astfel înfăptuită. Euforia colectivă a primit un recul odată cu agravarea crizei economice din 1929-1933, care a afectat creșterea economică și industrializarea în curs de intensificare în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
neamului. (Numărul tuturor acestor tablouri nu este specificat, însă e de presupus că se ridică la ordinul a câtorva zeci de mii.) Cultul dinastic a fost consolidat iconografic prin distribuirea între 1922 și 1926 a 17.300 de tablouri ale suveranilor, colecție întregită de 1.000 de exemplare cu portretul Principelui Moștenitor. În aceeași perioadă au fost redistribuite din depozitele cu material didactic din timpul războiului 59.449 de tablouri ale suveranilor și ale altor figuri istorice de prim rang, precum și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1922 și 1926 a 17.300 de tablouri ale suveranilor, colecție întregită de 1.000 de exemplare cu portretul Principelui Moștenitor. În aceeași perioadă au fost redistribuite din depozitele cu material didactic din timpul războiului 59.449 de tablouri ale suveranilor și ale altor figuri istorice de prim rang, precum și 224 de busturi ale Regelui Carol. Douăzeci de mii de hărți ale României Mari, în 13 culori, au fost tipărite în 1923 pentru a acoperi pereții claselor. În comparație, pentru zidirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă, de dinastie simbolică. Vom urmări cum cele două concepții converg înspre configurarea ideii de "dinastie națională" românească. Prima cărămidă a construcției dinastice a fost așezată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avea de apărat o frontieră de 1700 Km; România avea o armată numeroasă dar slab echipată și lipsită de experiență; aliații nu și-au respectat promisiunile; Refugiul în Moldova La 23 noiembrie 1916, germanii au intrat în București. Guvernul, armata, suveranii, o parte din locuitori s-au retras în Moldova care a devenit centrul rezistenței. Iașiul a devenit noua capitală iar frontul a fost stabilizat în sudul Moldovei. Două treimi din România au rămas sub un regim de ocupație militară foarte
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Basarabiei cu România; Se instituia controlul german asupra economiei românești; Reintrarea României în război (10 noiembrie 1918) Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat condiții favorabile pentru reintrarea României în război. La 18 noiembrie, Bucureștiul eliberat a primit pe suverani și autorități. Principala consecință a participării României la Primul Război Mondial a fost realizarea Marii Uniri (1918). 2. Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) și noua ordine internațională a) Participanți la Conferința de Pace Au participat reprezentanți din 32 de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
C25 persoanele nevăzătoare) atunci când sunt importate de către anumite instituții sau organizații Mărfuri importate pentru ajutorarea victimelor unor 79 C26 catastrofe Decorații sau recompense acordate cu titlu onorific 86 C27 Cadouri primite în cadrul relațiilor internaționale 87 C28 ��Mărfuri destinate folosirii de către suverani și șefi de state 90 C29 Eșantioane de mărfuri importate pentru promoții 91 C30 comerciale Broșuri și articole cu caracter publicitar importate pentru 92 C31 promoții comerciale Produse folosite sau consumate cu ocazia unei expoziții 95 C32 sau a unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221344_a_222673]
-
C25 persoanele nevăzătoare) atunci când sunt importate de către anumite instituții sau organizații Mărfuri importate pentru ajutorarea victimelor unor 79 C26 catastrofe Decorații sau recompense acordate cu titlu onorific 86 C27 Cadouri primite în cadrul relațiilor internaționale 87 C28 Mărfuri destinate folosirii de către suverani și șefi de state 90 C29 Eșantioane de mărfuri importate pentru promoții 91 C30 comerciale Broșuri și articole cu caracter publicitar importate pentru 92 C31 promoții comerciale Produse folosite sau consumate cu ocazia unei expoziții 95 C32 sau a unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246883_a_248212]