6,584 matches
-
în copilărie l-ar înstrăina pe copil de viață se numără și ea printre periculoasele sugestii actuale. Or, fantezia basmelor se transformă în idei creatoare și îi face pe viitorii adulți mai destoinici în viață.și inventivi. Alături de memorie, ca temelie a oricărei transmiteri de cunoștințe, fantezia reprezintă o forță profundă a sufletului omului diametral opusă, de egală valoare. Imaginile abstracte la o vârstă nepotrivită sunt pietre, imaginile pline de viață la momentul potrivit sunt pâine pentru suflet. Căci și din
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
la construirea zestrei muzeale a Societății poate fi elocventă. Nu este potrivit, în acest moment aniversar, să procedăm la inventare. Ne mărginim să evocăm doar câțiva medici care, prin donații, colecții, prin opere de seamă, au așezat o piatră la temelia acestei Academii. Este normal să ne reamintim iarăși de doctorul Czihak. Din primul an, figurează printre doctorii întemeietori de colecție: o mandibulă și un omoplat de mamut, diferite fragmente de plante pietrificate, palmier, stejar și fag. În același an, 1834
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Niculescu a fost Spitalul de copii din Iași. Cine cunoaște, cu realizările și cu lipsurile lui, acest spital, își imagiează ce efort, câtă energie, ce inteligență și câtă viclenie a necesitat construcția acestui spital. Este greu de crezut ca în temelia acestui edificiu să nu se audă inima profesorului Nae Niculescu, inimă care a încetat să mai bată în 1985. La înmormântarea lui Nae au bătut, simultan, clopotele bisericilor, mănăstirilor și schiturilor din întreaga Moldovă. Nu știu ce alte argumente mai sunt necesare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
marilor medici ai Iașului îl așez la un loc de onoare pe Alexandru Țupa, titularul catedrei de histologie între anii 1930-1956. Multe generații nu-și pot imagina anii de studenție fără Alexandru Țupa care, postum, pare a fi zidit în temeliile școlii ieșene de medicină. Se împlinesc cincizeci de ani de când l-am văzut. Era o toamnă întârziată, într-un Iași zdrențuit de războiul care încetase cumva, într-o doară; dar războiul se simțea totuși, în atmosfera mizeră a orașului căzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
dar și pentru bibliotecă, pentru înzestrarea lor, atrăgându-și alături persoanele filantropice, pe Stroe Belloescu, de pildă. La Vlahuță acasă, dar suntem siguri că și la Tutoveanu, după cum își amintea Voiculescu în primul caz, «se cina, se vorbea, se așezau temeliile viitorului, se punea la cale izbăvirea neamului, căci mai ales aceasta era preocuparea de căpetenie a maestrului... De aici, planuri de acțiuni mari și adânci» (Lamura nr.4). V. Voiculescu, autorul culegerii de poezii uitate într-o magazie din București
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a ne captiva. În planul artei, autorul se comportă ca solomonarii, ca vrăjitoarele și ca zânele sale : temele înseși, cele mai frecvente, ale prozelor (magia, iluzia, vrăjile) nu sunt decât expresia aceluiași instinct artistic pe care l-am găsit la temelia lor... Autorul atribuie personajelor facultăți, forțe înrudite cu ale lui ; dar Marele Magician, Vrăjitorul adevărat, rămâne de fapt el însuși ». Despre proza poetică și Povestiri ale lui Voiculescu au scris nu numai Vladimir Streinu, N. Manolescu etc. ci și Cornel
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
știință și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11 aprilie Oarcăsu, Ion, Sonetele — „Psalmi de taină", în „Tribuna", an. XI, 1967, nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în vol. Oprișan, I. Redescoperirea culturii populare, Editura Vestala, București, 2008, p. 143-162 Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
din amplul și consistentul său studiu, pe cât de teoretic pe atât de analitic, este de natură să argumenteze necesitatea recuperărilor interpre tative eminesciene în beneficiul tocmai al unei istorii a eminescologiei, la edificiul căreia domnia sa pune o solidă cărămidă de temelie. IMAGINARUL POETIC (Paul Iruc) Avem de-acum, evident, o altă generație de comentatori ai vieții și operei lui Mihai Eminescu. Și nu este vorba doar de un firesc schimb de ștafetă ci și de un schimb de atitudine, de unghi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
exprimă frământările unei epoci" la care s-au referit, asupra căreia s-au pronunțat și alți gazetari într-un context revuistic/publicistic ce proba deja o anume tradiție. Așadar, Eminescu "nu vine pe un teren gol, ci construiește pe o temelie așezată deja de întemeietorii presei românești și de pașoptiști". Temele epocii, regăsite în întreaga publicistică a acestuia, sunt "constante ale dezbaterii publice din epocă". Și totuși, ea se individualizează în acest cor al combatanților prin "anvergura intelectuală și discursivă" a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
roadele poate zice că a trăit două vieți." Emoționante și profetice cuvinte. Un ton exaltant și optimist însoțește și azi scene precum cele de la 5 ianuarie 1859 de la Iași, eveniment pe care Gane îl consideră drept "prima piatră așezată la temelia statului român", cuvântarea lui Kogălniceanu cu acest prilej, delirul de pe străzile vechii capitale a Moldovei. Fapte, oameni diferiți, idei și personalități, descrieri de natură și aspecte biografice de primă importanță constituie substanța unei alte cărți de memorialistică: Zile trăite. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tainică emoțiune văzând marea prefacere ce a luat țara în acest răstimp. În cincizeci de ani, ce par mulți în viața unui om, dar cari nu sunt decât un fulger sclipitor în viața unui popor, toate s-au schimbat din temelie. Am avut norocul să trăiesc în această epocă de transformare și să văd aceea ce nimeni în viitor n-o să mai vază. Să văd doua țări surori, vasale Turciei, aproape barbare, urgisite, umilite, închegându-se într-un stat unic, independent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vorba de prima alegere de domn, după 154 de ani de viață umilită și îngenuncheată. Eu unul mărturisesc că niciodată n-am avut o mai puternică strângere de inimă ca în fața acestui mare act care era prima piatră așezată în temeliile statului român. În acel moment am simțit individualitatea mea de român sporită, neamul meu înălțat; am văzut dintre negurile trecutului răsărind un soare nou care avea să ne încălzească și să ne lumineze calea spre un viitor și mai frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o cunoștea, situată la gurile Dunărei într-o pozițiune geografică din cele mai gingașe. Dar pentru ca să descriu evoluțiunea făcută de poporul nostru în cursul a 36 de ani de domnie ai Regelui Carol sub care s-a schimbat țara din temelie, mi-ar trebui volume și volume și un talent care îmi lipsește; de aceea, mă voi mărgini a descrie numai unele fapte petrecute sub ochii mei la care direct sau indirect am participat și eu. Trec deocamdată la un alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ziua de 26 octombrie curent să se afle la scaunul societăței în Iași, unde se va da cu mult chef și puține parale, în Otelul Binder, oarele 6 sara, al 20-lea praznic tradițional. Mâncarea va fi fudulie, iar băutura temelie. Spiritul nu este de rigoare. Secretar perpetuu, I. N." Îmi aduc aminte că Petru Missir și eu am organizat pentru acea memorabilă dată un joc de păpuși, care imita o ședință literară a "Junimei", compunând împreună un libret în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
arme, atâtea inimi calde, atâta dragoste de moșie, atâtea brațe vânjoase nu-i decât tăcere, pustiu, jale, locaș de cocoveice, unde nu se mai aude decât suspinul vântului prin spărturile meterezelor. O, Doamne! Cine a pus oare întăia piatră în temeliile cetăței pe această culme de munte așa de bine aleasă pentru apărarea țărei? Orișicât aș întreba aceste ziduri mute, orișicât aș răscoli pergamentele colbăite din arhivele țărei, întrebarea rămâne fără răspuns.Mâna fundatoare e nevăzută, ascunsă în întunerecul veacurilor. Știut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
avea legătură nici înțeles, așa că pare-mi-se am adormit și eu. Lucru ciudat însă, deși cu ochii închiși vedeam prin pleoape, simțeam, auzeam tot ce se petrece și deodată mă pomenii că munții cei posomorâți, amenințători, desprinși parcă de pe temeliile lor, au încins o horă strașnică de brâu și tot atunci băgai de samă că culmile lor luară înfățoșarea unor capete de urieși cu ochii mari ca craterele de vulcan, cu păduri pe titve 188 în loc de plete, cu prăpăstii în loc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu s.ar întâmpla să găsesc blestemata de școală prefăcută în cenușă și eu, la vederea ruinilor ei, să strig plin de extaz: Moi seul en être cause et mourir de plaisir!211 Vai, însă am găsit-o solidă pe temeliile ei, ba încă reparată, dichisită, ironică, amenințătoare, ca să mă rușineze și mai mult parcă de copilăreasca mea speranță. Totuși, o dată reinstalat, înscris din nou în cataloagele ei prăfuite, prins ca într-o capcană fără nici o ușă de scăpare, mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a nu mai fi Îngăduit și la anul; da’ de unde! Interesul meu a fost răsplătit de gazda Încântată cu o sticlă de samahuncă... Și astfel, În umezeala din spatele casei, am găsit leagănul a ceea ce văzusem la Începutul micii mele expediții: temelia casei era verde. La Iași, același microscop avea să-mi lămurească vinovatul: algele, mai precis Chlorella. Ici-colo, câte o pată ruginie, un lichen, indica locul unde au aterizat, Între alge, sporii unei ciuperci. Simbioza Între algă și ciupercă sau, cum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să avem grijă, căci dacă arheologii de astăzi sapă metri cubi de pământ pentru a găsi un ciob, s’ar putea ca aceia viitori să scormone tot atâtea fiare pentru un pumn de pământ. Să ne amintim, atunci când așternem o temelie ori un trotuar, că dedesubt Viața piere, iar biosfera, adică Însăși capacitatea noastră de supraviețuire pe termen lung, scade cu o câtime. “Radiosfera”, 12 februarie 1996, ora 11,36 69. Darul Vieții: frumusețea schimbării Planeta pe care o locuim e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
în explicarea jocului i-a dat acestui pedagog posibilitatea de a elabora o nouă teorie a educației, cu unele consecințe practice demne de luat în seamă, mai ales în ceea ce privește instruirea școlarilor de vîrstă mică; ea nu poate constitui însă o temelie trainică pentru un amplu sistem paideutic. Această slăbiciune apare evidentă, mai ales, cînd este vorba de educația morală, domeniu în care, de altfel, Claparède se limitează să schițeze cîteva idei, în care mai mult critică școala tradițională decît să formuleze
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
condițiile de puternică tensiune socială și națională provocată de aplicarea legii Apponyi (19). Prin educație realizată în familie și școală (cele două "vetre ale educației") se asigură cunoașterea valorilor naționale din literatură (populară și cultă), artă, cînt și obiceiuri; pe temelia acestei cunoașteri se formează caracterul eminamente național și conștiința națională a tinerei generații, cultivîndu-se astfel năzuința spre eliberare națională. Iată de ce P. Șpan pleda pentru un plan de învățămînt care să rezulte din trebuințele firești ale poporului și școlii românești
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lucrurile, firesc este ca la baza dezvoltării individuale să se afle contactul cu realitatea și, în mod deosebit, să li se ofere copiilor ocazia de a lucra cu mîinile ("pentru copiii de 7-12 ani, lucrul manual să rămînă piatra de temelie a educației", 6, p. 54). Activitatea manuală, aprecia Ferrière, asigură un progres al dezvoltării copilului sub toate aspectele: fizic, intelectual, socio-moral (desfășurată în grup, cultivă simțul social, solidaritatea, caracterul; lucrînd de la o vîrstă fragedă, copiii dobîndesc interes față de muncă și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
afirmîndu-se alții (unii pentru scurt timp), pînă ce în anii '30 au fost elaborate noi "directive" de partid și de stat care s-au constituit în fundamente "științifice" pentru "pedagogia sovietică". Dintre teoreticienii acelei perioade, cu contribuții la așezarea pe temelii marxiste a teoriei despre educație, amintim pe N. K. Krupskaia (1869-1939), A. V. Lunacearski (1875-1933) "comisar al poporului pentru învățămînt în perioada 1917-1929 -, P. P. Blonski (1881-1941), S. Ț. Șațki (1878-1934) și cel mai de seamă dintre toți Anton Semionovici
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cărui concepție însă pedagogul român nu poate fi apropiat. Acest mod de constituire a teoriei educaționale este propriu pedagogiei filosofice care își întemeiază tezele pe analiza unor concepte sau idei. Pe de altă parte, G. G. Antonescu vede în filosofie temelia sigură a unei construcții pedagogice. Rezervele sale față de curentele noi din pedagogie se datorau și faptului că acestea mai ales pedagogia experimentală manifestau tendința de a se emancipa de filosofie. În concepția sa, o astfel de eliberare a putut fi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
socială el alege pe cel de-al treilea; acesta se sacrifică pentru un ideal, dar fără a tulbura societatea. În concepția lui G. G. Antonescu, educația morală este strîns legată de educația religioasă aceasta din urmă constituindu-se într-o temelie pentru cea dintîi. El aprecia însă că există o redusă eficiență a instruirii morale prin predarea religiei. Și aceasta, datorită mai ales unei "erori metodice": în predarea religiei se insista asupra noțiunilor abstracte, lipsite de viață și interes pentru elevi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]