64,222 matches
-
că economiile dezvoltate sunt dualiste: ele au o piață primară a forței de muncă înalt asigurată, bine remunerata și o piață secundară cu munca inferior salarizata. Ceea ce se întâmplă în momentul de față în țări precum Italia, Spania, Grecia etc. Teoria pieții segmentate a muncii susține că imigranții sunt recrutați pentru a umple aceste ocupații care sunt totuși necesare pentru că economia națională să funcționeze dar care sunt evitate de nativi din cauza condițiilor precare de muncă asociate pieții secundare a muncii. Se
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Științifică și Enciclopedica, București, 1984, p. 154. 3 IOM România, Național Migration and Development Policy în România, IOM Bucharest, January 2004. 4 Dumitru Sandu, Fluxurile de migrație în România, Editura Academiei, București, 1984, pp. 12-13. 5 Simona Stanica, "Abordări, modele, teorii privind fenomenul brain drain", Revista de Cercetare și Intervenție Socială, nr. 19/2007, p. 61. 6 Gheorghe Zaman, Valentina Vasile, Migrația forței de muncă și dezvoltarea durabilă a României: abordări teoretico-metodologice, sistem de indicatori și modele de analiză, Editura Expert
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
București, 1984. SANDU, Dumitru, "Migrația circulatorie că strategie de viață", în Sociologie Românească, nr. 2, Editura Polirom, Iași, 2000. SANDU, Dumitru, "Emerging transnațional migration from Romanian villages", Current Sociology, vol. 53, nr. 4, 2005, pp. 555-582. STANICA, Simona, "Abordări, modele, teorii privind fenomenul brain drain", Revista de Cercetare și Intervenție Socială, No. 19/2007. STUDIU SOCIOLOGIC MetroMedia Transilvania, Agenția pentru Strategii Guvernamentale, Comunitatea românească în Italia: condiții sociale, valori, așteptări, 2007. VLASE, Ionela, "Morphologie des rapports sociaux des migrantes. Un ménage
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ci mai ales de una filozofica și practica. În lumea în care trăim astăzi, metoda marxista pare să fie deseori cea mai potrivită pentru a face față cerințelor momentului: o situație critică presupune răspunsuri critice pe măsură. Farul călăuzitor al teoriei critice, al progresismului, trebuie să rămână însă Hegel. Numai Hegel a încercat să împace libertatea și necesitatea de pe poziții egale. Kant a privilegiat-o pe ultima, Marx pe prima. Numai Hegel a înțeles că libertatea umană este posibilă exclusiv prin
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fie personalista (faptă ca efect al unei voințe individuale conștiente) prezenta vârșarii de sânge în constituirea republicii (Anglia lui Cromwell, Franța lui Robespierre, Turcia lui Talaat Pasă, Rusia lui Lenin, Germania lui Hitler, etc) reprezintă o realitate pe care nici teoria politică și nici analiza istorică nu are cum să o treacă cu vederea. În afară de interesul teoretic și contra-factual (bunăoară, ce riscă să se întâmple în România anului 1947 dacă Regele Mihai I nu semna actul de abdicare), mai există un
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
and mass-media. Ciprian NIȚU is a Teaching Assistent at the Department of Political Science from the Faculty of Political Science, Philosophy and Communication Sciences, Western University Timișoara. He is the author of the book Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică (Editură Adenium, Iași, 2014) and his areas of interest are political anthropology, institutions of the European Union. Bun de tipar: 2016 • Apărut: 2016 • Format 16 × 24 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707469 Țel. Difuzare: 0788
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
onorariile oferite. în asemenea condiții, apariția unei ediții de referință va fi un fapt cu totul singular. Situația pare fără ieșire. Cu toate acestea există o soluție. între institutele de cercetare ale Academiei se găsește și Institutul de Istorie și Teorie literară , G. Călinescu". în prima lui etapă, institutul a fost scena pe care s-a putut desfășura George Călinescu în absența catedrei universitare de la care fusese eliminat de autoritățile comuniste. Apoi, institutul, grație în special doamnei Zoe Dumitrescu Bușulenga, a
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
oază de normalitate intelectuală într-o lume din ce în ce mai nebună. Sigur, institutul era supradimensionat, nu toți cercetătorii aveau competența și vocația care se impuneau, dar au fost suficiente elemente de valoare care au realizat lucrări importante. în Revista de Istorie și Teorie literară, care azi inexplicabil și-a încetat apariția, au fost publicate numeroase contribuții importante, foarte multe de ordin documentar; sub egida institutului au fost editate numeroase manuscrise literare inedite. A existat sub conducerea profesorului Paul Cornea o echipă, formată printre
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
dar nu s-a făcut nimic pentru a așeza institutele Academiei pe baze moderne, similare celor ale institutelor de cercetare umaniste din Europa și Statele Unite. Atunci am făcut pentru prima oară propunerea ca funcția principală a Institutului de Istorie și Teorie Literară să fie realizarea corpusului literaturii române. Așa cum se procedează la instituțiile umaniste similare din străinătate, să fie încheiate contracte pe termen limitat pentru pregătirea și publicarea unei ediții. Numărul de contracte va fi în funcție de resursele financiare. Pe răstimpul derulării
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
eficiență roboților inteligenți. Lumea tiparelor informaționale Ca și așa-numitul ,Test Turing", menit să valideze presupusa autonomie a inteligenței artificiale, experimentele mentale imaginate în cadrul romanelor SF și cyberpunk din anii '80 pot fi corelate cu o serie de contribuții de teorie robotică, dintre care cea mai cunoscută este așa-numitul experiment informațional al lui Hans Moravec. Inspirat de tezele pionierilor informaticii Claude Shannon (care, în 1948, descrie o cantitate matematică numită ,informație") și Norbert Wiener, experimentul lui Moravec pune aceleași probleme
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
locație a conștiinței și decorporalizare a subiectivității pe care le ridică și constructele ficționale ale prozatorilor cyberpunk. Considerînd că ființele umane există mai degrabă în forma tiparelor informaționale decît în cea a prezenței corporale, Moravec construiește în volumul său de teorie robotică Mind Children. The Future of Robot and Human Intelligence (1988) un experiment mental. în cadrul acestuia, cititorului i se propune să-și imagineze un pacient a cărui conștiință e extrasă din creier și ,descărcată" într-un computer, pe parcurs creierul
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
cît și în cel al politicilor tehnologice ale postmodernității - a se vedea, printre altele, reacția lui N. Katherine Hayles în volumul How We Became Posthuman. Virtual Bodies in Cybernetics, Literature and Informatics, 1999. Chiar și așa, însă, poziția ,informațională" în teoria inteligenței umane și artificiale cîștigă în ultimul timp din ce în ce mai mult teren. în ciuda obiecțiilor unitariștilor, care susțin că inteligența umană nu poate funcționa în afara corpului biologic (v. Hubert Dreyfus -What Computers Can^t Do: The Limits of Artificial Intelligence, 1979;What
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
pentru care fiecare din pozițiile enunțate anterior sînt invalide separat, dar corecte într-o corelație generală). Toate aceste opțiuni teoretice pot fi discutate și în termenii biopsihologici ai apartenenței și proprietății identitare, așa cum procedează, într-un melanj de filosofie cognitivă, teorie tehno-culturală și ficțiune speculativă, Daniel C. Dennett, Hans Moravec, Rudy Rucker sau Ray Kurzweil: ,De fapt, nu va mai exista mortalitate spre sfîrșitul secolului 21. Nu în sensul pe care l-am știut noi. Nu și dacă beneficiem de tehnologia
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
pe traseul: creierul descărcat din corp - mintea descărcată din creier - fișierele ,mentale" descărcate din minte. în același timp, pasul suplimentar presupus de construcția lui Kurzweil e susceptibil de a readuce în discuție atît de dezbătuta teză a regresiei nelimitate din teoria computațională a minții umane și a construcției iconice mentale. În ce măsură evoluția tehnologiei actuale va justifica transplanturile benevole de soft și hard de la ființele uman la roboți (și vice-versa) rămîne de văzut. În orice caz, în argumentarea ipoteticului proces de autonomizare
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
generația '27 sunt importante astăzi mai ales din perspectiva perioadei în care au fost scrise. Majoritatea au fost redactate în primele săptămâni ale anului 1990 (există chiar un text despre Cioran, Călătorie cu anatema, publicat în ,Revista de istorie și teorie literară" nr. 1-2 din 1988). Or, după mulții ani de interdicție, grație efortului lui Dan C. Mihăilescu, numele unor Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, V. Băncilă, P. Manoliu, P. }uțea, P. Sterian, Gh. Racoveanu, M. Polihroniade au început să iasă din
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
legături chircite, ca, bunăoară, dorința mamei, moartă în închisoare, de-a-și lăsa fiul în grija fostei colege de celulă, scăpată. Tînăra neghioabă care sînt eu acolo, în prezentul trecutului", începe să trăiască. Și a trăit, sfidînd, acum, de la sigură distanță teoriile unui om care povestește dar nu, nu-și mai recunoaște pielea de-altădată: ,De data asta, nu eu, ci neghioaba se vîră pe fir, îmi dă cu tifla, hai, băbătie, trage-i un comentariu!". Gîlceavă, bine făcută din efecte de
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
Notarius dedat la cronică de burg? Nu știm...) risipește amănunte peste amănunte, vede tot, notează ce-i convine, trage sforile, dă cuvîntul, schimbă persoana (la) care vorbește și stilul, într-o cuceritoare devălmășie mărturisind despre transformarea alfabetului de tranziție în teorie a prozei. Optzeciștii... Am uitat să vă spun, deși nu cred să fie cazul de prezentări, că și autorul nostru e de-al lor și că romanul de vi-l recomand acum a mai avut o primă ediție, identică, la
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
de texte scrise de autor în limba română și este impresionantă nu doar prin diversitatea fragmentelor incluse ci și prin aparatul critic însoțitor. Din cele aproape o mie de pagini, textele celaniene propriu-zise - aforisme, fragmente de proză ficțională, epistolară, de teorie poetică - reprezintă doar o treime. Există printre ele și proiectul unei prelegeri despre ,întunecimile actului poetic", dar și minuscule proze diseminate, prefețe de carte, interviuri, dialoguri și notițe pentru lucrări dramatice. Trebuie subliniată calitatea acestei ,comori" editoriale, în care fiecare
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
structura ei, vizibile de la mai mare sau mai mică distanță. Cărțile pe care le analizăm sunt cei mai buni evaluatori ai demersului critic. Paginile noastre se sprijină pe paginile lor, și nu invers, așa cum o cred adepții fără nuanțe ai teoriilor receptării. Noutatea lecturii lui George Geacăr este dată de grila socio-politică folosită și, nu mai puțin, de teza susținută: aceea că Naratorul, la Marin Preda, e ,vocea supratextuală care exprimă linia corectă a epocii, linia trasată de regimul politic comunist
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
scoase, ca la Mircea Dinescu, din instinctul liric pur, fără complicațiile culturii, Claudiu Komartin se înfășoară, pe jumătate orgolios și pe jumătate nemulțumit, în mantia Artificialității; în acea gesticulație bine studiată și voit enigmatică a unui Emil Botta. La antipodul teoriei lui Al. Cistelecan, rezumată pe coperta a IV-a a volumului de față (,Multă lume scrie Ťcu sângeť în poezia noastră de azi. Dar, de regulă, e doar sânge de butaforie. Nu însă și cel din călimara lui Claudiu Komartin
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
cei mai periculoși. Sînt, din păcate, destul de mulți care se împiedică în acest obstacol , ba mai mult, în loc să-și recunoască eroarea - umană - își radicalizează discursul și pretind că nu e vorba de confuzie, ci de un concept, o viziune, o teorie personală..." Critica literară e reprezentată în numărul Dilemei de Dan C. Mihăilescu și de Marius Chivu. Cu savoarea bine cunoscută, primul remarcă un soi de paradox în felul în care este receptată critica literară și nu numai: , După ce, de 15
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
și arme albe de toate calibrele. Cele mai diferite tipuri de personalitate, din cele mai varii structuri artistice, consună brusc și devastator în unghiul alergiei la critică. Fie că ne atacă diletantismul, impresionismul, foiletonismul, fariseismul, reducționismul, lipsa de apetit pentru teoria literaturii, partizanatul și critica de cumetrie, fie că ne acuză de precaritate filozofică și estetică, de carențe morale, tactice, strategice, generaționiste sau patriotice, cert e că există o fobie, o furie, o spaimă, o jale sau oroare, frică sau venerație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
specifică și o pulsație proprie, trimițându-ne semnale încă înainte de a intra în desenul simbolic. Sectele care proliferează în București și în țară, bătăliile de stradă purtate între adepții lor, mâzgălelile obscene ori satanice de pe zidurile clădirilor, profanările din cimitire, teoriile cele mai aiuritoare ce reverberează în spațiul public, confruntările savant-mahalagești transmise în direct la TV, intervențiile specialiștilor în sociologie și ale formatorilor de opinie pricepuți la toate, ochiul și timpanul strecurate în marea hărmălaie de către lucrătorii SRI, proiectele de construcție
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
și antiteze românești, clișee naționaliste și febre ortodoxiste, ,patriotismul" lui Pavel Coruț și, nu mai puțin, ,europenismul" bursierilor de formație. Bogdan Suceavă își propune și reușește să monteze un memorabil spectacol-kitsch, o Daciadă în care cele mai aberante convingeri și teorii sunt purtate în carele alegorice ale religiei oficiale. Ordinul misionar Vestea Domnului, închegat în jurul lui Vespasian Moisa (personaj plin de lumină, singurul, poate, neatins de sarcasmul autorului), are ca fundament doctrinar teoria vibrațiilor, descătușate și limpezite de codul limbii române
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
Daciadă în care cele mai aberante convingeri și teorii sunt purtate în carele alegorice ale religiei oficiale. Ordinul misionar Vestea Domnului, închegat în jurul lui Vespasian Moisa (personaj plin de lumină, singurul, poate, neatins de sarcasmul autorului), are ca fundament doctrinar teoria vibrațiilor, descătușate și limpezite de codul limbii române. Nu e fără interes să precizăm că - în interpretarea profesorului Diaconescu, ideologul mișcării - limba română este cea mai veche din lume: ,- În lume există vibrații rămase din vremea creației și putem ajunge
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]