5,076 matches
-
similare. Din acest punct de vedere, al construcției memoriei colective, simbolurile Doftana și Pitești sunt echivalente structural, îndeplinind aceleași rosturi politice și fiind produsele acelorași principii de construire a memoriei colective. Piața memoriei colective și limitele hetorodoxiei istoriografice. Implozia regimului totalitar nu doar că a antrenat în cele din urmă un amplu proces de rescriere a trecutului (Culic, 2005), ci a creat condițiile pentru o mutație decisivă survenită la nivel infrastructural. Pluralizarea discursurilor despre trecut, cauționată de autoritățile statale prin introducerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de demolare și reconstruire a ceea ce numim "ordinea mnemonică" a societății, i.e., instituțiile sociale și structurile culturale responsabile de cultivarea, gestionarea și promovarea memoriei istorice. 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric Societatea românească a ieșit din captivitatea totalitară a regimului comunist pe calea de foc a violenței ce a irumpt în miezul evenimentelor din decembrie 1989. Învolburate încă în mister, evenimentele din decembrie 1989 par a sugera filmul transformării unei revolte spontane asupra unei chestiuni minore (evacuarea pastorului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
coordonată de V. Tismăneanu cuprinde o analiză ce se întinde pe lungimea a 666 de pagini în versiunea originală din 2006, 879 în varianta tipărită în 2007. Prefațată de o "Introducere" în care sunt lămurite " Natura, scopul și efectele regimului totalitar comunist în România, 1945-1989", analiza se fixează apoi asupra "Reperelor istoriografice" ale regimului comunist românesc. În continuare sunt examinate în detaliu "Partidul Comunist Român" (capitolul 1), "Represiunea" (capitolul 2), unde se pledează cazul în favoarea probării "genocidului comunist în România", centrul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
epoca de aur a existenței istorice românești, o epocă a marilor realizări tehnologice și industriale, și a afirmării naționale pe plan mondial); ii) contra-narativa liberală, articulată de intelighenția anticomunistă, din care făceau parte disidenții și victimele directe ale represiunii regimului totalitar, în care trecutul comunist era zugrăvit în tușe grave și sumbre, ca o jumătate de secol tragică a existenței românești (Ciobanu, 2009, p. 318). Mai bine de 15 ani de la răsturnarea regimului comunist, dominantă în arena publică a fost narativa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1980). Intenția simbolică urmărită de Raport este de a marca cezura dintre totalitarism și democrație prin denunțarea trecutului stalinist. Problema este că realizează acest lucru într-o manieră tipic stalinistă. Una dintre cele mai recognoscibile semne distinctive ale fostelor regimuri totalitare comuniste a fost meticulozitatea cu care au creat narative istorice oficiale despre trecut. Perfecționând o tendință existentă în toate istoriografiile sponsorizate statal, regimurile comuniste au excelat la ceea ce J.V. Wertsch (2004, p. 72) a numit "producerea statală a unei memorii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apologetic și negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului regim ca ilegitim și criminal, trebuia să marcheze ruperea societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare, Raportul își propunea să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
început considerată ca una din petele negre ale Revoluției române. La scurt timp după consumarea evenimentelor revoluționare din 1989, în 1992 și 1993, jumătate din populația României încă mai girau moral executarea foștilor dictatori ca măsură necesară pentru închiderea capitolului totalitar din istoria țării. De atunci, opinia publică și-a schimbat radical cursul, în 2009 doar 12 la sută dintre respondenți justificând necesitatea execuției. În paralel, pe măsura îndepărtării temporale de momentul 1989, s-a configurat un tot mai puternic consens
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de important dintre elevi nu au avut (sau cel puțin nu au reținut că au avut) ca subiect de discuție tema comunismului cu profesorii lor relevă eșecul societății postcomuniste "în efortul deliberat de a transmite informații și atitudini despre regimul totalitar comunist" (Gheorghiță, 2010, p. 69). Eșantionul investigat în studiul "Elevii și cultura civică" a fost alcătuit în întregime din elevi. Părinții nu au fost incluși în eșantion, astfel că transmiterea intergenerațională a atitudinilor (de la părinți la copii) nu poate fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secol de la prăbușirea ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea cât și asemănările soluției românești în raport cu alte tipare disponibile de reglare a conturilor între prezent și trecut.Societățile posttotalitare, fie că e vorba de Germania postbelică intrată în procesul de de-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asemănările soluției românești în raport cu alte tipare disponibile de reglare a conturilor între prezent și trecut.Societățile posttotalitare, fie că e vorba de Germania postbelică intrată în procesul de de- nazificare, fie de statele ieșite din comunism, odată desprinse de chingile totalitare, sunt puse în situația de a-și confrunta moștenirea trecutului. Reglarea conturilor cu trecutul pare a fi o etapă necesară în vederea eliberării de greutatea istoriei care "apasă ca un coșmar asupra minții celor vii" (Marx și Engels, 1960, p. 119
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la Revoluția din 1989 până la acceptarea României în Uniunea Europeană începând cu anul 2007, gestiunea social-politică a comunismului românesc a fost caracterizată de un tratament evitaționist și de politici amnezice. Pentru mai bine de un deceniu și jumătate de la prăbușirea regimului totalitar, vocile care au cerut confruntarea oficială a trecutului comunist au rămas fără ecou în coridoarele puterii politice, populate în mare parte de foști membri ai Partidului Comunist convertiți la o formă sau alte de social-democrație și extremist naționalist. Cele mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt considerate a fi lucrarea diavolului. În aceste condiții, soluția terapeutică și emancipativă de eliberare de trecutul malefic este "exorcizarea demonilor trecutului" (Tismăneanu, 2013a). Pasaje din Raportul final caracterizează regimul comunist în întregul său, ideologia marxist-leninistă, precum și instituții ale sistemului totalitar ca fiind demonice. Autorii Raportului conceptualizează societatea captivă regimului comunist ca fiind victima unui sistem de represiune "diabolic" (Raport, 2006, pp. 166-167). În aceleași formule demonice, regimul comunist este portretizat drept întruparea "diavolului", în timp ce Securitatea este descrisă ca fiind o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care a fost prezentat Societății Națiunilor în 1930. Din această uniune urmau să facă parte toate statele europene. Planurile de unificare europeană din perioada interbelică au fost abandonate din mai multe motive: declanșarea marii crize economice (1929-1933); ascensiunea regimurilor politice totalitare; b) Scurt istoric al Uniunii Europene Primul pas spre integrarea economică vest-europeană a fost Planul Marshall (1947). Legată direct de Planul Marshall a fost înființarea Organizației Europene de Cooperare Economică (OECE, 1948). Scopul acestei organizații era de a stimula capacitatea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
existența societății civile; organele puterii de stat centrale și locale sunt alese prin vot universal, direct și secret; libertate economică; Cele trei mari democrații ale secolului al XX-lea au fost S.U.A, Marea Britanie și Franța. b) Caracteristicile regimului totalitar puterea este deținută de o singură persoană sau de un grup restrâns de persoane; existența partidului unic care controlează societatea prin teroare; cultul personalității conducătorului; existența unei poliții politice pentru reprimarea disidenților; ateism; nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; Regimurile politice
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
puterea este deținută de o singură persoană sau de un grup restrâns de persoane; existența partidului unic care controlează societatea prin teroare; cultul personalității conducătorului; existența unei poliții politice pentru reprimarea disidenților; ateism; nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; Regimurile politice totalitare se împart în: regimuri de dreapta (fascismul, nazismul); regimuri de stânga (comunismul); c) Fascismul ideologia statului și a națiunii Termenul de fascism provine de la fascie, un mănunchi de nuiele cu o secure legată la mijloc. Fascia era purtată de romani
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de la Lateran prin care papa a fost recunoscut șeful Vaticanului, iar catolicismul religie de stat în Italia. politica externă expansionistă, în concordanță cu pretențiile de mare putere ale Italiei; Unii istorici susțin că fascismul nu a fost un stat tipic totalitar. Regimuri totalitare cu nuanțe fasciste au existat și în alte state: dictatura lui Salazar în Portugalia (1926-1974); dictatura generalului Franco în Spania (19391975); dictatura coloneilor în Grecia (1967-1974); d) Nazismul (național-socialismul) ideologia rasei În 1921, Adolf Hitler a devenit conducătorul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
prin care papa a fost recunoscut șeful Vaticanului, iar catolicismul religie de stat în Italia. politica externă expansionistă, în concordanță cu pretențiile de mare putere ale Italiei; Unii istorici susțin că fascismul nu a fost un stat tipic totalitar. Regimuri totalitare cu nuanțe fasciste au existat și în alte state: dictatura lui Salazar în Portugalia (1926-1974); dictatura generalului Franco în Spania (19391975); dictatura coloneilor în Grecia (1967-1974); d) Nazismul (național-socialismul) ideologia rasei În 1921, Adolf Hitler a devenit conducătorul Partidului Nazist
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fost înăbușită cu violență; Pentru a le menține în sfera sa de influență, URSS a impus țărilor est europene, integrarea în structuri aflate sub controlul său: CAER ( Consiliul de Ajutor Economic Reciproc 1949 ); Tratatul de la Varșovia ( 1955 ); g) Alte regimuri totalitare din secolul XX Regimuri teocratice în cadrul acestor regimuri, reprezentanții cultului religios dețin puterea politică; ideologia politică este înlocuită de cea religioasă, iar populația este supusă unui regim de constrângeri și supraveghere de către o miliție religioasă; de exemplu, la 1 aprilie
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
al Imperiului Centraafrican; Dictaturi cu orientare naționalistă în anul 1969, colonelul Moammer al-Gaddafi a instalat în Libia un regim dictatorial; în anul 1979, Saddam Hussein a instalat un regim dictatorial în Irak; 3. România de la democrație la regimurile autoritare și totalitare a)Democrația românească în perioada interbelică Au existat o serie de factori care au contribuit la afirmarea democrației românești: adoptarea votului universal (1918); consfințirea drepturilor și libertăților cețățenești în Constituția din 1923; pluripartidism (principalele partide politice au fost PNL și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
discurs televizat în care și-a prezentat reformele și a făcut aluzie la necesitatea adoptării unor reforme în România. Vizita a rămas practic fără nici un efect deoarce nu s-a simțit o îmbunătățire a vieții economice. 5. România de la statul totalitar la statul de drept a) Căderea regimului comunist Criza societății românești în anii comunismului se dovedise de lungă durată având caracteristici comune cu criza din celelalte țări ale sistemului, dar și particularități determinate de liderii politici. În cazul României, esențial
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
se află în cel puțin una dintre următoarele situații: ... a) fac parte din organele de conducere ale asociației/filialelor; ... b) au o contribuție deosebită la organizarea și funcționarea asociației/filialei din care fac parte; ... c) au fost victime ale regimului totalitar - arestați, condamnați, persecutați, îndepărtați abuziv din rândul cadrelor active; ... d) s-au remarcat pe front prin fapte de arme deosebite; ... e) au fost răniți în timpul acțiunilor de luptă pe front. ... (2) La avansarea în grad în condițiile alin. (1), au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277347_a_278676]
-
acțiunilor de luptă pe front. ... (2) La avansarea în grad în condițiile alin. (1), au prioritate cei decorați cu ordine și medalii de război, cei care au fost răniți, invalizii, marii mutilați, voluntarii de război și veteranii victime ale regimului totalitar, precum și veteranii cu vârstă înaintată. Articolul 19 Propunerile pentru acordarea gradului de general și înaintarea în gradul următor a generalilor în retragere, veterani de război, se fac în limita numărului stabilit de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și MAI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277347_a_278676]
-
se află în cel puțin una dintre următoarele situații: ... a) fac parte din organele de conducere ale asociației/filialelor; ... b) au o contribuție deosebită la organizarea și funcționarea asociației/filialei din care fac parte; ... c) au fost victime ale regimului totalitar - arestați, condamnați, persecutați, îndepărtați abuziv din rândul cadrelor active; ... d) s-au remarcat pe front prin fapte de arme deosebite; ... e) au fost răniți în timpul acțiunilor de luptă pe front. ... (2) La avansarea în grad în condițiile alin. (1), au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274997_a_276326]
-
acțiunilor de luptă pe front. ... (2) La avansarea în grad în condițiile alin. (1), au prioritate cei decorați cu ordine și medalii de război, cei care au fost răniți, invalizii, marii mutilați, voluntarii de război și veteranii victime ale regimului totalitar, precum și veteranii cu vârstă înaintată. ... Articolul 21 Propunerile pentru acordarea gradului de general și înaintarea în gradul următor a generalilor în retragere, veterani de război, se fac în limita numărului stabilit de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și MAI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274997_a_276326]
-
se află în cel puțin una dintre următoarele situații: ... a) fac parte din organele de conducere ale asociației/filialelor; ... b) au o contribuție deosebită la organizarea și funcționarea asociației/filialei din care fac parte; ... c) au fost victime ale regimului totalitar - arestați, condamnați, persecutați, îndepărtați abuziv din rândul cadrelor active; ... d) s-au remarcat pe front prin fapte de arme deosebite; ... e) au fost răniți în timpul acțiunilor de luptă pe front. ... (2) La avansarea în grad în condițiile alin. (1), au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275595_a_276924]