5,827 matches
-
hartă) ANEXA III DELIMITAREA SUBZONELOR ȘI SUBDIVIZIUNILOR CIEM UTILIZATE ÎN SCOPURI STATISTICE ȘI PENTRU REGULAMENTELE DE PESCUIT ÎN ATLANTICUL DE NORD-EST ZONA STATISTICĂ CIEM (ATLANTICUL DE NORD-EST) Totalitatea apelor oceanelor Atlantic și Arctic, precum și mările tributare, delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului patruzeci longitudine vestică până la coasta de nord a Groenlandei; apoi, în direcția est și sud, de-a lungul coastei Groenlandei până la un punct situat la 44°00' longitudine vestică; apoi spre sud
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
statistică a Atlanticului de Nord-Est) din clasificarea statistică internațională tip a zonelor de pescuit stabilită de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Subzona statistică I a CIEM (denumită în mod curent "Marea Barenț") Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului treizeci longitudine estică,, până la 72°00' latitudine nordică; apoi spre vest, până la 26°00' longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Norvegiei; de aici spre est, de-a lungul coastelor Norvegiei și
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
arhipelagului Novaia Zemlea, până la un punct situat la 68°30' longitudine estică; iar de aici spre nord, până la polul nord geografic. Subzona statistică II a CIEM (denumită în mod curent "Marea Norvegiei, Spitzberg și insula Urșilor") Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului treizeci longitudine estică până la 72°00' latitudine nordică; de aici spre vest, până la 26°00' longitudine estică; apoi spre sud, până la coasta Norvegiei; de aici, pe direcția vest și sud-vest, de-a
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
sud, până la coasta Norvegiei; iar de aici în direcția vest și sud-vest, de-a lungul coastei Norvegiei, până la punctul de plecare. Diviziunea statistică II b a CIEM (denumită în mod curent "Spitzberg și insula Urșilor") Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului treizeci longitudine estică, până la 73°30' latitudine nordică; apoi spre vest, până la 11°00' longitudine vestică; apoi spre nord, până la polul nord geografic. Subzona statistică III a CIEM (denumită în mod curent
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
nord, de-a lungul coastei occidentale a Suediei și coastei meridionale a Norvegiei, până la punctul de plecare. Diviziunea statistică III b, c a CIEM (denumită în mod curent "Sund și Belt, sau zona de tranziție") Apele delimitate printr-o linie trasată de la capul Hasenoere, de pe coasta orientală a Iutlandei, până la capul Gniben, de pe coasta occidentală a insulei Sjaelland; de aici, de-a lungul coastei de nord a insulei Sjaelland, până la capul Gilbjerg Hoved; apoi, prin intrările de la nord în Oresund, până la
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
Ort, de pe coasta Germaniei; de aici, pe direcția sud-vest, de-a lungul coastei Germaniei, precum și coastei estice a Iutlandei, până la punctul de plecare. Subdiviziunea statistică 22 a CIEM (= BAL 22) (denumită în mod curent "Belt") Apele delimitate printr-o linie trasată de la capul Hasenoere (56°09' latitudine nordică și 10°44' longitudine estică) de pe coasta orientală a Iutlandei până la capul Gniben (56°01' latitudine nordică și 11°18' longitudine estică) de pe coasta occidentală a insulei Sjaelland; apoi de-a lungul coastelor
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
coasta Germaniei; iar de aici, în direcția sud-vest, de-a lungul coastei Germaniei, precum și coastei de est a Iutlandei, până la punctul de plecare. Subdiviziunea statistică 23 a CIEM (= BAL 23) (denumită în mod curent "Sud") Apele delimitate printr-o linie trasată între capul Gilbjerg Hoved (56°08' latitudine nordică și 12°18' longitudine estică) de pe coasta de nord a insulei Sjaelland și Kullen (56°18' latitudine nordică și 12°28' longitudine estică), de pe coasta Suediei; de aici, pe direcția sud, de-
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
nord, de-a lungul coastei de est a insulei Sjaelland, până la punctul de plecare. Diviziunea statistică III d a CIEM (denumită în mod curent "Marea Baltică") Apele Mării Baltice și ale golfurilor, golfulețelor și estuarelor sale, delimitate la vest printr-o linie trasată de la farul de la Falterbo, de pe coasta de sud-vest a Suediei, prin intrarea de la sud în Oresund, până la farul de la Stevns; de aici, de-a lungul coastei de sud-est a insulei Sjaelland, apoi prin intrarea de la est în strâmtoarea Storstrommen; apoi
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
lungul coastei de est a insulei Falster, până la Gedser; iar de aici, până la capul Darsser Ort, de pe coasta Germaniei. Subdiviziunea statistică 24 a CIEM (= BAL 24) (denumită în mod curent "Marea Baltică din vestul insulei Bornholm") Apele delimitate printr-o linie trasată de la farul de la Stevns (55°19' latitudine nordică și 12°29' longitudine estică), de pe coasta orientală a insulei Sjaelland, prin intrarea de la sud în Sund, până la farul de la Falsterbo (55°23' latitudine nordică și 12°50' longitudine estică), de pe coasta
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
vestică; apoi spre nord, până la 60°00' latitudine nordică; apoi spre est, până la 15°00' longitudine vestică; apoi spre nord, până la punctul de plecare. Subzona statistică XIV a CIEM (denumită în mod curent "estul Groenlandei") Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului patruzeci longitudine vestică, până la coasta de nord a Groenlandei; de aici spre est și sud, de-a lungul coastei Groenlandei, până la un punct situat la 44°00' longitudine vestică; apoi spre sud
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
spre nord, până la 68°00' latitudine nordică; apoi spre est, până la 11°00' longitudine vestică; iar apoi spre nord, până la polul nord geografic. Diviziunea statistică XIV a a CIEM (denumită în mod curent "nord-estul Groenlandei") Apele delimitate printr-o linie trasată de la polul nord geografic, de-a lungul meridianului patruzeci longitudine vestică, până la coasta de nord a Groenlandei; apoi spre est și sud, de-a lungul coastei Groenlandei până la un punct din capul Savary, situat la 68°30' latitudine nordică; de
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
a face acest lucru; întrucât statele membre pot face acest lucru fie stabilind ele însele un astfel de sistem, fie permițând entităților contractante să recurgă la sistemul de atestare stabilit de un alt stat membru; întrucât acestea au dreptul să traseze sarcina de verificare, în cadrul sistemului de atestare, unor persoane , unor profesiuni sau personalului din diverse instituții; întrucât flexibilitatea necesară în introducerea unui astfel de sistem este garantată prin stabilirea, în prezenta directivă, a cerințelor esențiale pentru acest sistem; întrucât detaliile
jrc1905as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87055_a_87842]
-
Articolul 7 (1) Statele membre iau măsurile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii lor naționale, ținând cont, dacă este cazul, de nevoile generale ale Comunității. Statele membre asigură instituirea standardelor și normelor de siguranță și monitorizarea aplicării acestora. (2) Statele membre pot trasa întreprinderilor feroviare sau oricărui alt administrator sarcina gestionării infrastructurii feroviare și, în special, a investițiilor, întreținerii și finanțării pe care le necesită aspectele tehnice, comerciale și financiare ale gestionării în cauză. (3) Statele membre pot, de asemenea, să acorde administratorului
jrc1759as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86907_a_87694]
-
de penicilină etalon în lapte [pct. 5.2. lit. a)-d)]. 8.2. Trasarea curbei de etalonare Dat fiind faptul că există o corelație între log10 din concentrația de penicilină și diametrul zonelor de inhibare, curba de etalonare poate fi trasată pe hârtie semilogaritmică, cu concentrațiile de penicilină pe ordonată, iar diametrul zonelor de inhibare pe abscisă. Calculul diametrului zonelor de inhibare se obține din media probelor efectuate de două ori. Se desenează un grafic al diametrelor zonelor de inhibare în funcție de
jrc1705as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86853_a_87640]
-
zonelor de inhibare pe abscisă. Calculul diametrului zonelor de inhibare se obține din media probelor efectuate de două ori. Se desenează un grafic al diametrelor zonelor de inhibare în funcție de concentrațiile soluțiilor etalon de penicilină și, astfel, curba de etalonare este trasată. 8.3. Calculul Concentrațiile de penicilină ale unui eșantion de lapte se pot calcula din diametrul zonelor cu ajutorul ecuației de regresie sau al curbei de etalonare. Pentru un dozaj precis, raza zonelor de inhibare trebuie să fie de cel puțin
jrc1705as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86853_a_87640]
-
unor valori constante pentru punctele de maxim și timpii de retenție. 5.4.2. Graficul de calibrare Se injectează de mai multe ori fiecare soluție de calibrare (3.9.3) și se măsoară punctele (platourile) maxime pentru fiecare concentrație. Se trasează curba de calibrare folosind valorile medii ale punctelor sau platourilor maxime ale soluției de calibrare pe ordonată și concentrațiile corespunzătoare în μg/ml pe abscisă. 5.4.3. Soluția de eșantion Se injectează de mai multe ori extractul de eșantion
jrc2231as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87384_a_88171]
-
unor valori constante pentru punctele de maxim și timpii de retenție. 5.6.2. Graficul de calibrare Se injectează de mai multe ori fiecare soluție de calibrare (3.7.3) și se măsoară punctele (platourilor) maxime pentru fiecare concentrație. Se trasează curba de calibrare folosind valorile medii ale punctelor sau platourilor de maxim ale soluției de calibrare pe ordonată și concentrațiile corespunzătoare în μg/ml pe abscisă. 5.6.3. Soluția de eșantion Se injectează de mai multe ori extractul de
jrc2231as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87384_a_88171]
-
întrucât, în scopul aplicării diferitelor măsuri specifice, organizațiile de producători care primesc ajutorul trebuie să fie obligate să transmită autorității desemnate de statul membru informații detaliate și precise, la intervale prestabilite, astfel încât autoritatea menționată anterior să poată monitoriza îndeplinirea sarcinilor trasate de organizațiile de producători; întrucât obligația beneficiarilor de a furniza informații nu poate, prin ea însăși, să garanteze administrarea corespunzătoare a măsurilor respective; întrucât, în consecință, ar trebui să se clarifice ce verificări de documente și controale la fața locului
jrc1523as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86664_a_87451]
-
trebuie plătite de către membrii lor; 5. care prezintă dovada unui nivel de activitate economică suficient, care să reprezinte în același timp: - un număr minim de producători, - o producție minimă pe produs și pe regiunea de producție (Anexa I); 6. care trasează o sarcină în scris, pentru a prezenta un plan de îmbunătățire a calității și comercializării, în conformitate cu Titlul II; 7. care păstrează conturi separate pentru activitățile lor cu privire la alune și boabe de salcâm. Articolul 3 1. Organizațiile de producători transmit autorităților
jrc1523as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86664_a_87451]
-
până la 31 decembrie, autoritatea competentă înaintează Comisiei un raport privind progresul obținut în aplicarea planurilor aprobate și privind rezultatele inspecțiilor efectuate și furnizează Comisiei toate informațiile relevante, în cazul în care apar, pe parcursul aplicării, dificultăți care pot periclita îndeplinirea sarcinilor trasate de organizațiile de producători. TITLUL III Ajutorul pentru formarea organizațiilor de producători și pentru crearea unui fond rotativ Articolul 10 În vederea calculării ajutorului suplimentar unic pentru crearea organizațiilor de producători, după cum este prevăzut în art. 14 b din Regulamentul (CEE
jrc1523as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86664_a_87451]
-
cromatogramei de referință și a curbelor de referință Se analizează amestecul etalon (vezi pct. 2.3), în condiții de operare identice cu cele ale testului, și se determină timpii de retenție sau distanțele de retenție pentru acizii grași constitutivi. Se trasează pe hârtie semi-logaritmică, pentru fiecare rată de nesaturare, curbele care dau logaritmul timpului de retenție sau al distanței de retenție în funcție de numărul atomilor de carbon; în condiții izoterme și pentru esteri cu lanț drept și o rată de nesaturare fixă
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
avut în vedere. Se spreiază de trei ori succesiv soluțiile de calibrare (7.2), soluția de testat (6.2) și proba martor (7.1), notându-se fiecare rezultat și spălând capul de spreiere cu apă distilată după fiecare spreiere. Se trasează curba de calibrare reprezentând grafic pe ordonată media rezultatelor citite la spectrometru pentru fiecare soluție de calibrare (7.2), și pe abscisă concentrația corespunzătoare a elementului, în g/ml. De pe această curbă, se determină concentrația microelementelor în soluția testată (Xs
jrc2157as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87309_a_88096]
-
punct (sau a unui platou) maxim constant și a timpilor de retenție. 5.4.2. Graficul de calibrare Se injectează fiecare soluție de calibrare (3.6.2) de câteva ori și se măsoară punctele (platourile) maxime pentru fiecare concentrație. Se trasează graficul de calibrare folosind principalele puncte (sau platouri) maxime ale soluției de calibrare, pe ordonată și concentrațiile corespunzătoare, în μg/ml, pe abscisă. 5.4.3. Soluția eșantion Se injectează de câteva ori extractul eșantion (5.3.2) utilizând același
jrc2205as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87358_a_88145]
-
de înregistrare, înregistrarea vitezei se face în mod normal în linie dreaptă și în unghi drept față de direcția de mișcare a foii de înregistrare. Totuși, mișcarea indicatorului de înregistrare a vitezei poate fi curbilinie, dacă sunt satisfăcute următoarele condiții : - linia trasată de indicator trebuie să fie perpendiculară pe circumferința mediană (în cazul foilor în formă de disc) sau pe axa zonei rezervate pentru înregistrarea vitezei (în cazul foilor în formă de bandă). - raportul dintre raza de curbură a liniei trasate de
jrc1065as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86204_a_86991]
-
linia trasată de indicator trebuie să fie perpendiculară pe circumferința mediană (în cazul foilor în formă de disc) sau pe axa zonei rezervate pentru înregistrarea vitezei (în cazul foilor în formă de bandă). - raportul dintre raza de curbură a liniei trasate de indicator și lățimea zonei rezervate pentru înregistrarea vitezei nu trebuie să fie mai mic de 2,4: 1 indiferent de forma foii de înregistrare, - diviziunile scalei de timp trebuie să traverseze zona de înregistrare în curbă având aceeași rază
jrc1065as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86204_a_86991]