5,306 matches
-
slavone au dispărut și n-au putut fi reconstituite decît din fragmente, plecîndu-se de la o cronică din secolul al XVII-lea, Letopisețul Cantacuzinilor. Aceste contribuții documentare au fost completate prin publicarea, în 1966, sub îngrijirea lui Mihai Guboglu, a cronicilor turcești privitoare la țările române și prin adunarea sistematică a izvoarelor poloneze din care istoricul Ilie Corfus va oferi cîteva elemente publicului român, în 1979, într-o ediție aparținînd Academiei Române. Studiul documentelor otomane, italiene, bizantine, rusești suscită interesul și pasiunea dincolo de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ubicini care-i schițează rapid planul: "De departe, Bucureștii par un imens sat de patru leghe împrejur, străbătut de cinci mari străzi care formează și principalele artere. Spațiul cuprins între aceste străzi, acoperit de grădini și de case, păstrează denumirea turcească de mahala și formează 86 de parohii, purtînd fiecare numele unei biserici. Contrastul între lux și sărăcie pe care-1 afișează această capitală de 100.000 de locuitori nu acoperă discrepanța dintre Orient și Occident. În manifestarea orientală a gusturilor există
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și orașul modern, construit după model european, pe colina care domină Dunărea și care îți permite să descoperi ultimul lanț al Balcanilor." Thouvenel a păstrat de la Galați amintirea unei coborîri spre Dunăre "pe străzi întortocheate, încă pline de vechi construcții turcești unde negustorii și-au deschis pentru o vreme prăvălii. O populație cosmopolită se înghesuie în bazarele și numeroasele cîrciumi din Galați". Dezvoltarea economică este localizată și se remarcă la București, la Galați, la Brăila. Brăila nu era, la începutul secolului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
au deschis pentru o vreme prăvălii. O populație cosmopolită se înghesuie în bazarele și numeroasele cîrciumi din Galați". Dezvoltarea economică este localizată și se remarcă la București, la Galați, la Brăila. Brăila nu era, la începutul secolului, decît o fortăreață turcească în care trăiau cîteva sute de oameni. Ubicini explică acest lucra astfel: "Astăzi, Brăila este un oraș de 11.000-12.000 de suflete. Fortăreața, cedată Țării Românești după Tratatul de la Adrianopol, a fost demolată, urmîndu-se una din clauzele tratatului, iar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și informațiile oferite de observatori și analiști pun în lumină o lume în tranziție, iar această tranziție este o criză. Saint-Marc Girardin comentează: "Principatele se află în acest moment într-o stare de criză unică: o țară care respiră opresiunea turcească și care se îndreaptă spre o mare prosperitate, adesea fără să știe care va fi soarta sa politică; un guvern reprezentativ sub supravegherea și sub controlul Rusiei; o societate care se zbate între vechile sale moravuri orientale și noile sale
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a drepturilor și a îndatoririlor tuturor categoriilor de locuitori; a doua, aceea a subordonării față de Sankt-Petersburg sau Constantinopol; a treia aceea a reprezentării națiunii și a locului străinilor în această națiune. Unii dintre acești străini cer să fie supuși legii turcești, refuză cînd fac comerț să se supună drepturilor de patentă, reclamă protecții abuzive. Boierii concep o reprezentare ierarhizată, dar unită, a societății moldo-valahe. Dimpotrivă, observatorii străini sînt impresionați de caracterul plural al societății, unde se află alături greci, bulgari, armeni
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Montesquieu afirmă în primul capitol din cartea sa Note despre România, intitulat "O țară salvată de monarhie": "Efectele salutare ale noii monarhii nu s-au lăsat așteptate mult timp. În 1878, Carol de Hohenzollern eliberează pe români definitiv de jugul turcesc. În 1881, el ridică România la rangul de regat. Suveranitatea electivă ar fi condus România spre cele mai funeste tulburări și spre cele mai rele nenorociri, ar fi dus-o la prăbușire. Monarhia ereditară a salvat-o". Ideea care predomină
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă Calea Victoriei afirmă pretenția de eleganță, cu circulația sa intensă și cu însemnele unei lumi pestrițe care frecventează de la cafenele vieneze, la care cîntă tarafuri de țigani, la patiseriile turcești și buticurile lui Niculescu Dragomir care vinde tartine cu caviar. Efemerul rezidă într-un tapaj ce se pretinde a fi lux. La un hotel de renume, Athénée Palace, străinilor le place imensul salon de marmură, fotoliile de piele, restaurantele elegante
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după 23 august. Condamnat la 12 ani de detenție, el devine în închisoare un mare compozitor. Se cîntă aici pe versuri de Nichifor Crainic, se cîntă în stil gregorian sau pe ritmuri îndrăcite de muzică populară sau chiar pe melodii turcești. În închisoarea din Pitești, Brauner cînta Béla Bartok. Asupra modului ales pentru eliminarea lui Pătrășcanu, Zilber se exprimă dur dar simplu, afirmînd că Gheorghiu-Dej era lipsit de repere exemplare. Stilul marilor procese din Moscova anilor 1936-1938 era de neconceput: condamnați
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de soldați; 2. unitate politică și administrativă în vechea Romă, formată din o sută de cetățeni (n. trad.). ** decurie l. subunitate în armata romană, formată din zece soldați; 2. (la romani) conducere formată din zece persoane (n. trad.). * Sangeac steag turcesc de culoare verde; diviziune teritorială în Imperiul otoman, subîmpărțire a unui pașalîc. (n. trad.) * "Văzui acești țărani în anul 1914 fugind de-austrieci și părăsindu-și ogoarele pe greabănele boilor, însămînțînd cu trupul lor bătrîna brazdă, fugeau de moarte să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Carmen saeculare marchează începutul visului și amintesc de ludi saeculares, serbările antice dedicate zeilor infernali, ce aveau loc la începutul fiecărui nou veac roman. În 1914, însă, se împlinea un veac roman, adică 110 ani, de la eliberarea sârbilor de sub dominația turcească, în răscoala condusă de Karađorđe în 1804 (vezi și Postfața semnată de Ioan Radin Peianov). Ieșirea din vis coincide cu începutul unei noi existențe, protagonistul exprimând repetat speranța că începe un veac mai bun. Lirismul acestui roman-jurnal are o natură
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în România. El înțelegea prin neutralitatea României, interzicerea atât din partea Turciei cât și a Rusiei, de a nu invada teritoriul românesc. La demersul Porții din 10/22 aprilie 1877, pe lângă guvernul român de a-și uni forțele armate cu cele turcești împotriva celor țariste, în caz de trecere a Prutului, Mihail Kogălniceanu răspunse la 11/23 aprilie, că cererea guvernului otoman este de natură prea gravă, spre a putea guvernul român să-și ia răspunderea de a se pronunța. Corpurile legiuitoare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
politicii prudente și a neutralității” - deci ca la 1876 - și el continua spunând că dacă războiul izbucnește „ trebuie să consacrăm toate silințele noastre pentru România să nu devină teatrul războiului. Dar la 5 aprilie, el înștiința puterile că o invazie turcească va aduce România la hotărâri deznădăjduite, iar la 10 aprilie, el făcea responsabile puterile însăși de a urmări. La 29 aprilie, Camera constată o stare de război, prin care poarta rupea legăturile ei cu România, a cărei independență rămânea să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
dobândirea independenței, nădăjduind că odată cu eliberarea țării li se va îmbunătăți și traiul. Încă din anul 1875, în Peninsula Balcanică începuseră o serie de răscoale care s-a transformat într-un război al Sebiei și Muntenegrului împotriva Turciei. Cum forțele turcești erau mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în sprijinul sârbilor și muntenegrenilor. Dar, ca să ajungă în Peninsula Balcanică armata rusă trebuia să treacă prin România. În vederea acestui scop s-au
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Când turcii au aflat că România a îngăduit trecerea armatelor ruse și că a luat măsuri de mobilizare a oștirii la 8 mai 1877 au început să bombardeze localitățile românești de pe malul Dunării. Românii au răspuns acestei provocări bombardând garnizoana turcească din Vidin. S-a ajuns astfel la 32 o stare de război cu Turcia. În inima poporului român dorința de ași cuceri independența era tot mai vie. O mare mulțime de oameni care cereau cu hotărâre să se proclame independența
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
abia așteptau prilejul să se răfuiască cu dușmanul. Una dintre cele mai de seamă întăriri ale cetății și anume reduta Grivița, a fost cucerită. Asediul Plevnei a durat trei luni. În ziua de 28 noiembrie 1877, Osman Pașa, comandantul garnizoanei turcești s-a predat în mâinile trupelor române, odată cu întreaga armată și materialul de război. Armata română a mai luptat și în alte localități din Bulgaria, ca Rahova și Smârdan, pe care le-au cucerit în urma unor grele lupte. În cadrul congreselor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
războiului cu Imperiul Otoman. Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu au continuat eforturile diplomatice pentru a obține recunoașterea neutralității teritoriului românesc, în condițiile în care Poarta tindea tot mai mult să considere România, alături de alte zone din Peninsula Balcanică, provincie turcească. În august 1876 premierul român i-a salutat la Sibiu pe Frantz Iosif și l-a asigurat de ”amiciția” țării noastre. Cum un conflict ruso-otoman putea avea ca teatru de desfășurare spațiul românesc, Ion C. Brătianu s-a orientat către
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
interesul istoricului Nicolae Iorga. Printre numeroasele sale lucrări se numără și lucrarea, Războiul pentru independența României, din 1927. Relatând evenimentele pe larg, Nicolae Iorga îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu situându-se printre oamenii politici care au contribuit la scuturarea jugului turcesc. Ministru de externe fiind într-o perioadă când se hotăra soarta României, a fost adeseori pus în fața unor situații de cumpănă, dar a știut să aleagă la momentul potrivit hotărârea potrivită chiar dacă sorții nu i-au fost întotdeauna favorabili. Prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Turciei sau a Puterilor garante o bază în împrejurările actuale. E de înțeles că actele semnate cu Rusia nu înseamnă „constituirea României” ca parte beligerantă. Armata română va apăra numai hotarele țării conform cu asigurările care s-au dat. Deoarece atacurile turcești nu s-au oprit, deoarece monitoarele turcești au bombardat malul românesc, deoarece i s-a retras agentului diplomatic român dreptul de a funcționa la Constantinopol, se ia notă de faptul că „suntem în război cu Turcia, și că acest război
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în împrejurările actuale. E de înțeles că actele semnate cu Rusia nu înseamnă „constituirea României” ca parte beligerantă. Armata română va apăra numai hotarele țării conform cu asigurările care s-au dat. Deoarece atacurile turcești nu s-au oprit, deoarece monitoarele turcești au bombardat malul românesc, deoarece i s-a retras agentului diplomatic român dreptul de a funcționa la Constantinopol, se ia notă de faptul că „suntem în război cu Turcia, și că acest război ne-a fost declarat de Sublima Poartă, ea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a refuzat să se înțeleagă cu noi și a respins cererile noastre „cele mai drepte”arată că patriotismul trebuie să îndemne pe „reprezentanții națiunii” să voteze această convenție, care e o afirmare a statului nostru și o descătușare de suzeranitate turcească. Era o necesitate logică - sublinia autorul în continuare - ca la 1877, poporul român să rupă aceste ultime fire de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44 CAPITOLUL IV Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
erau respinse de Țar și de cancelarul Gorceakov. Chiar și în aceste condiții armata română a avut o participare însemnată în luptele de la Dunăre. Navele militare românești, Rândunica, Ștefan cel Mare, Fulgerul și România au contribuit la distrugerea flotilei fluviale turcești. Artileria românească a sprijinit printr un tir continuu la jumătatea lunii iunie, trecerea peste Dunăre, prin Zimnicea, a principalelor forțe militare ruse, și luarea Șistovului. Bateriile de artilerie de la Izlaz, Flămând și Turnu Măgurele au susținut ofensiva victorioasă a armatei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și luarea Șistovului. Bateriile de artilerie de la Izlaz, Flămând și Turnu Măgurele au susținut ofensiva victorioasă a armatei ruse de la începutul lui iulie 1877 la Nicopole. De asemenea focul continuu a două regimente de infanterie română a împiedicat retragerea trupelor turcești din Nicopole spre Rahova. Din cele trei sectoare ale armatei ruse din Balcani cel mai important se dovedea a fi în iulie 1877 cel de la Plevna, punct strategic aflat la întretăierea a trei drumuri. De cucerirea Plevnei depindea așa cum practic
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Nicopole și prizonierii turci capturați aici. Deși nu se realizase convenția de cooperare, guvernul român a satisfăcut cererea trecând peste Dunăre primele sale unități. A fost respins însă și cel de al doilea atac de la Plevna. De asemenea, o contraofensivă turcească împotriva aripei sudice a armatei ruse aruncase forțele acesteia și detașamentele de voluntari bulgari pese munți de la Stara Zagora în pasul Șipka. Situația devenise deosebit de gravă. Apăruse primejdia reală a respingerii armatei ruse peste Dunăre, mutarea frontului la nordul ei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
lucrarea Cucerirea independenței de stat a României (1877-1878). 54 Mihail Kogălniceanu cerea puterilor să ia atitudine pentru a împiedica răul, ce lua proporții, el considera că este datoria lor să intervină cu toată greutatea pentru a face respectate de către armatele turcești „drepturile omului, datoriile omeniei”. Bazate pe o informație largă și erudită, concepute într-o manieră originală scrierile lui Alexandru Zub constituie un nesecat izvor de informație. Din seria de lucrări destinate marelui om Mihail Kogălniceanu se desprinde și lucrarea Mihail
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]