15,959 matches
-
marchează cele două planuri pe care se desfășoară simultan ostilitățile - anotimpul și spectacolul. Statisticienii ar remarca satsifăcuți cinci substantive. Dar important nu e numărul lor ci sensul obținut prin jocul de cuvinte și prin complicitatea a două dintre ele cu verbele pe care le evocă. Totuși, motorașul poemului și cheia lui sînt cele trei cuvinte de legătură, aparent neglijabile: de-acum doar. Ele precizează momentul schimbării decisive și limita pînă la care se mai permitea orgia coloristică. De-acum basta! Adio
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
am Închipuit că e o ciocănitoare și am simțit posibilul contrast dintre obișnuitul ei concert de percuție și starea mută de acum. Mi-am zis doar: ciocănitoarea pe-un ram și m-am gîndit În continuare (sub imperiul preocupării pentru verbul omis) că verbele subînțelese ar putea fi: stă, s-a așezat, caută, cercetează, explorează (sau poate doar se odihnește), pentru că, oricum, nu trecea Încă la investigațiile de adîncime prin perforare. Era doar un cadru dintr-o scenă care trebuia conturată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
e o ciocănitoare și am simțit posibilul contrast dintre obișnuitul ei concert de percuție și starea mută de acum. Mi-am zis doar: ciocănitoarea pe-un ram și m-am gîndit În continuare (sub imperiul preocupării pentru verbul omis) că verbele subînțelese ar putea fi: stă, s-a așezat, caută, cercetează, explorează (sau poate doar se odihnește), pentru că, oricum, nu trecea Încă la investigațiile de adîncime prin perforare. Era doar un cadru dintr-o scenă care trebuia conturată mai bine. Explorînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sezonal", neaua și troianul vorbesc mereu și de timp, Întreținînd aluziile alegorice și menținînd trează atenția pentru planul simbolic. Ultimele două versuri erau o antiteză Între artificiile efemerului și masivitatea unui peren neiertător. M-am gîndit apoi să elimin și verbul Înlocuindu-l cu un substantiv: un puf de nea adaos / În vechiul troian. Eliminam astfel și ușorul decorativism și tendința de a pasteliza ceea ce văzusem. Peste două zile Însă, mi-am zis că aș putea Înscena totuși un ritual păgîn
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
jocul. Ceea ce am vrut să surprind a fost modalitatea de a fi a vîntului, inconstanța lui. VÎnt În rafale este expresia care numește nu atît acțiunea vîntului cît chipul În care ea se petrece. O evocă evitînd să folosească un verb. Substantivul rafale spune acest lucru fără să facă apel la nicio acțiune care este totdeauna temporală. Vorbește despre esența vîntului. Despre un prezent etern. Și definitoriu pentru vînt. Dacă natura vîntului este schimbarea, am căutat să găsesc o imagine care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu se lasă dus (de tot) și, la fiecare rafală, lovește zgomotos și sîcÎitor ceva care parcă-i face-n necaz: o poartă trîntită. În felul ăsta am prins și o expresie numai bună pentru o acțiune repetată care Înghite verbul În modalitate: iar și iar n-are nevoie de niciun verb, deși poate modula o mulțime de verbe care nu fac decît să repete o acțiune. Verbul poate fi folosit la participiul trecut care este deja un adjectiv: poarta este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
zgomotos și sîcÎitor ceva care parcă-i face-n necaz: o poartă trîntită. În felul ăsta am prins și o expresie numai bună pentru o acțiune repetată care Înghite verbul În modalitate: iar și iar n-are nevoie de niciun verb, deși poate modula o mulțime de verbe care nu fac decît să repete o acțiune. Verbul poate fi folosit la participiul trecut care este deja un adjectiv: poarta este mereu redeschisă. Care poartă? Aceea trîntită. Pentru haiku recuzita este gata
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
face-n necaz: o poartă trîntită. În felul ăsta am prins și o expresie numai bună pentru o acțiune repetată care Înghite verbul În modalitate: iar și iar n-are nevoie de niciun verb, deși poate modula o mulțime de verbe care nu fac decît să repete o acțiune. Verbul poate fi folosit la participiul trecut care este deja un adjectiv: poarta este mereu redeschisă. Care poartă? Aceea trîntită. Pentru haiku recuzita este gata: vînt, rafale, poartă, redeschisă, trîntită - omul dispărut
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
am prins și o expresie numai bună pentru o acțiune repetată care Înghite verbul În modalitate: iar și iar n-are nevoie de niciun verb, deși poate modula o mulțime de verbe care nu fac decît să repete o acțiune. Verbul poate fi folosit la participiul trecut care este deja un adjectiv: poarta este mereu redeschisă. Care poartă? Aceea trîntită. Pentru haiku recuzita este gata: vînt, rafale, poartă, redeschisă, trîntită - omul dispărut din peisaj, lăsînd În urmă doar o relicvă: poarta
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
O poartă pe care, la următoarea rafală, o redeschide tot atît de impetuos. Și tot așa... Pe drumul către finalizarea acestui poem am urmărit o exigență. Sau, mai bine zis, am fost călăuzit de ea. Nu am vrut să elimin verbele, ci am fost conștient de faptul că nu vreau să scriu un poem care să fie fixat În timp, care, prin timpul verbal folosit, să aparțină unui moment trecut, prezent sau viitor. Am vrut, din contra, să prind acea clipă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acum cuvinte pentru a evoca ce fac se aștern, acoperă, se depun, se așează... Vreo sptămînă, totul a rămas incert. Apoi m-am gîndit să absorb joaca În partea a doua, rezumînd-o la un simbol al ei șotronul și, comprimînd verbul Într-o singura silabă, am ajuns la: frunzele șterg șotronul / netulburate. Șotronul este o piesa de recuzita cam uzată, dar ca simbol rămîne valoroasă. Mi-am dat seama de asta după ce am găsit și primul vers după Încă o săptămînă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fabuloasă pe care o dobîndește curcubeul În clipă. Totul este să o și merităm. Geamul cît palma Geamul cât palmaflorile de liliac acoperă cerul Valeria Tamaș Poate că poemul de mai sus ar putea fi incriminat datorită faptului că are verb și o silabă-n plus În ultimul vers. Altfel, pînă și cîrcotașii profesioniști n-ar avea cum să nege existența unei cezuri și a cuvîntului sezonal primăvăratec liliac... Dar un cîrtitor de meserie ar spune sigur că flori și liliac
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
O silabă-n plus le poate trimite În bloc la rebuturi. Construcția În trei straturi a poemului - geam, liliac, cer -, sugestiile pe care le dă ea cititorului s-ar spulbera sub acuza de pleonasm. Și totuși, un singur cuvînt, abominabilul verb, rătăcit Între patru substantive, este resortul poemului. Frumusețea lui constă Într-o anume discreție necăutată. Pe de-o parte, geamul cît palma, o deschidere realmente umilă, este locul prin care cel ce locuiește În bojdeucă are acces la cer În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
după sine dezvoltarea aparatului verbomotor, care asigură astfel reproducerea și pronunțarea corectă a sunetelor și cuvintelor conform regulilor ortoepice ale limbii materne. Se urmărește apoi ca elevii să facă distincție între nuanțele unor sunete sau între accente Ăea pronume - ia verb; mere spre deosebire de miere; cântă verb la timpul prezent față de cântă verb la timpul perfecul simplu; vesèlă substantiv și vèselă adjectiv). Exercițiile repetate și sistematice în perioada preabecedară restructurează și ridică la nivelul superior atât auzul Ărecepția fonematică), cât și aparatul
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
care asigură astfel reproducerea și pronunțarea corectă a sunetelor și cuvintelor conform regulilor ortoepice ale limbii materne. Se urmărește apoi ca elevii să facă distincție între nuanțele unor sunete sau între accente Ăea pronume - ia verb; mere spre deosebire de miere; cântă verb la timpul prezent față de cântă verb la timpul perfecul simplu; vesèlă substantiv și vèselă adjectiv). Exercițiile repetate și sistematice în perioada preabecedară restructurează și ridică la nivelul superior atât auzul Ărecepția fonematică), cât și aparatul verbomotor. După intrarea în școală
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
corectă a sunetelor și cuvintelor conform regulilor ortoepice ale limbii materne. Se urmărește apoi ca elevii să facă distincție între nuanțele unor sunete sau între accente Ăea pronume - ia verb; mere spre deosebire de miere; cântă verb la timpul prezent față de cântă verb la timpul perfecul simplu; vesèlă substantiv și vèselă adjectiv). Exercițiile repetate și sistematice în perioada preabecedară restructurează și ridică la nivelul superior atât auzul Ărecepția fonematică), cât și aparatul verbomotor. După intrarea în școală experiența perceptivă a copilului se îmbogățește
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
propoziția Copiii s-au dus la teatru cuvântul s-au se scrie altfel decât în propoziția: Copiii merg la teatru sau la film. În primul caz este vorba de contragerea silabică a pronumelui reflexiv se și alăturarea perfectului compus a verbului a duce, pe când sau din a doua propoziție este cuvântul de legătură Ăconjuncție coordonatoare disjunctivă). Mulți copii, în acest caz particular se orientează asupra prezentării ortogarfice a lui sau probând dacă se poate înlocui cu ori, fără să se schimbe
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
adultul cu cultură mijlocie, circa 12000 cuvinte, iar adultul cu o cultură de un nivel mai înalt, 13500 - 14000 cuvinte. Cercetătorii au arătat că vocabularul se dezvoltă în toate laturile sale. S-a constatat că articolele, prepozițiile, conjuncțiile, pronumele și verbele auxiliare apar în limbaj în proporție de 57%. Ele sunt condiționate în mare măsură de context, de aceea au valoare informațională mare. Apar în vorbire în proporție de 43%. Ăvezi Roșca, Al., 1970, p. 300) Cel mai semnificativ fenomen în
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
despre substantiv, adjectiv elevii învață că virgula a fost folosită pentru a desparte mai multe subiecte ale aceleiași propoziții, mai multe atribute de același fel, care lămuresc același substantiv, mai multe complemente care răspund la aceeași întrebare și lămuresc același verb, mai multe substantive sau mai multe adjective, atunci când nu sunt despărțite prin conjuncțiile și, sau, ori. Regula interzice să se despartă prin virgulă subiectul de predicat, atributul de substantivul pe care îl determină sau complementul de verb, pentru a nu
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
și lămuresc același verb, mai multe substantive sau mai multe adjective, atunci când nu sunt despărțite prin conjuncțiile și, sau, ori. Regula interzice să se despartă prin virgulă subiectul de predicat, atributul de substantivul pe care îl determină sau complementul de verb, pentru a nu se desface legătura dintre părțile principale de propoziție și cuvântul pe care îl determină. Când informația esențială este transmisă preponderent verbal avem de-a face cu o strategie deductivă prin care o noțiune este însușită grație punerii
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
elevii știu să identifice adjectivele dintr-un text, să stabilească acordul adjectivului cu substantivul, să precizeze numărul și genul adjectivelor, să treacă adjectivele de la numărul singular la plural, să compare înțelesul unor omofone Ămoi - adjectiv și m-oi: mpronume; oi - verb voi) pornesc cu o evaluare inițială. În ora următoare, în concordanță cu rezultatele evaluării aduc fișe de recuperare diferențiate, în funcție de obiectivele neatinse și fișe de dezvoltare pentru elevii care au obținut calificativ maxim la evaluare. În clasa a IV-a
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
forme neaccentuate și faptul că unele apar deseori reduse numai la nucleul semantic Ăm, v, s, l, i), numărul mare al formelor și varietatea construcțiilor în care apar pronumele accentuate, numeroase situații conflictuale rezultate din rostirea pronumelor Ăforme neaccentuate) cu verbele auxiliare sau cu alte cuvinte monosilabice: m-ai mai s-a sa l-a la s-au sau i-ați ia-ți mi-i mii i-ar iar vi-i vii corespondența fonetică dintre pronumele - formă neaccentuată, ți, -i, se
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
cuvinte monosilabice: m-ai mai s-a sa l-a la s-au sau i-ați ia-ți mi-i mii i-ar iar vi-i vii corespondența fonetică dintre pronumele - formă neaccentuată, ți, -i, se, -și,ne și desinențele verbelor nepredicative Dintre formele verbale din care pronumele neaccentuat se leagă obligatoriu în rostire, elevii nu cunosc decât formele perfectului compus, iar programa pentru clasa a-III-a și a-IV-a prevede la verb timpurile prezent, trecut și viitor. Pentru a preveni formarea deprinderilor
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
pronumele - formă neaccentuată, ți, -i, se, -și,ne și desinențele verbelor nepredicative Dintre formele verbale din care pronumele neaccentuat se leagă obligatoriu în rostire, elevii nu cunosc decât formele perfectului compus, iar programa pentru clasa a-III-a și a-IV-a prevede la verb timpurile prezent, trecut și viitor. Pentru a preveni formarea deprinderilor greșite, elevii trebuie îndrumați spre soluția adaptării ortografiei la context. Analiza părților de vorbire în context va duce la înțelegerea ortografiei, iar exercițiile de ortografie vor consolida cunoștințele de sintaxă
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
eu, el, ea, ei, ele. Accentuez faptul că e inițial din aceste pronume, deși se rostește ie se scrie e, potrivit cu tradiția literară. Pentru a înțelege scrierea formelor neaccentuate ale pronumelui personal, folosind liniuța de unire, atunci când se pronunță cu verbul, am făcut multe exerciții de delimitare a verbului prin raportarea lui la subiect, separând pronumele. Exemplu: El mi-a împrumutat cartea. Ce a făcut el? Ăa împrumutat) Cine a împrumutat? Ăel) Cui a împrumutat? Ămie, mi) Elevii au constatat că
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]