5,554 matches
-
talionului, atunci, după ce a fost violat și el, ar trebui să fie eliberat. Ori, deși a fost violat de un grup sălbatic, el rămîne în pușcărie. Nu cred că violatorii din pușcărie vor fi judecați pentru faptele lor. Deși sînt vinovați pentru linșaj, deși culpa lor este cu circumstanțe agravante, fapta lor va fi privită cu o anume îngăduință. Pe undeva și eu simt impulsul să spun "bine i-au făcut!" La o cercetare mai rece îmi dau seama că greșesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
campion al remizelor! Mă uit la el cum stă cu fața destinsă, senină, cum se duce la calorifer și-mi spune cu glasul ușor nesigur „lumină“ și apoi cînd Îi dau o pastilă de papaverină spune „bomboane“ și-mi cere vinovat „Îmi dai voie să mănînc bricheta?“, și eu Încerc să pătrund Înțelesurile acestei limbi răvășite de parcă i-aș pipăi cu degetele circumvoluțiile ca să recunosc forma unei dorințe. „Vrei să fumezi?“ Îl Întreb. „Da“, Îmi răspunde. Acum două ore eram În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
exclus să facă pe stăpînul, am mai văzut cazuri dintr-astea. Așa sînt bărbații timizi, cînd scapă o dată hățurile o fac lată de tot. Oricum merita o lecție, că și prostia se pedepsește; dar poate nici nu e atît de vinovat, că așa e omul făcut să rîvnească la ce nu are. 7. Nici cînd era copil nu cred că a fost un răsfățat de soartă. Probabil că părinții lui au fost oameni cu venituri modeste. Chiar dacă tatăl lui era profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
era prea atrăgătoare ca să-l Întrerupă. ...Ares devenise pentru noi un idol mult mai fascinant decît Afrodita. Nopțile ni le petreceam În tabăra tinerilor. CÎnd Într-un individ există un singur procent de homosexualitate și 99% de heterosexualitate, se face vinovat În fața zeilor dacă nu Încearcă măcar o dată delictul pederastiei. E o lege. Nu ai voie să nu-ți probezi virtualitatea. — Și crezi că el? — Nu știu exact pentru ce vină a plătit Isus. Poate să fi fost o femeie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Spusese oare Nimeni, atunci când eram singuri în spitalul ăla abandonat, spusese ceva cum că ea a scris o lucrare despre mine? Oare așa mă găsise el? Chestia asta mi se părea cunoscută. Brusc, nu m-am mai simțit așa de vinovat. Scrierea unei lucrări academice nu reflecta comportamentul unei femei chinuite de griji față de unul dintre clienții ei, nu? De fapt, dacă era destul de detașată emoțional încât să stea și să scrie despre mine într-un... (M-am oprit în fața ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
circulă pe buzele multora, rezumîndu-le crezul. Rowe, Însă, se născuse criminal - așa cum alții se nasc poeți. Idolii copilăriei lui erau Încă În picioare. Ar fi fost În stare să facă orice ca să salveze un om nevinovat sau ca să pedepsească un vinovat. În ciuda Întregii sale experiențe de viață, credea În justiție, iar aceasta Îl condamna. Ori de cîte ori se gîndea la fapta lui și la ceea ce-l determinase s-o săvîrșească, se acuza pe sine. Acum, stînd aplecat peste parapet, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
motiv sau altul, nu era totuși de ajuns. Voiau, firește, să te facă să dispari fără urmă, dar cînd au constatat că-ți pierduseși memoria, s-au liniștit. Era o soluție mai comodă decît omorul, pentru că dispărînd puteai trece drept vinovat de atentatul de la Regal Court, și de dispariția lui Jones. — Dar ce-i cu fata? Deocamdată să lăsăm deoparte misterele, răspunse domnul Prentice. În tot cazul, fratele ei te-a ajutat să scapi. Oamenii aceia sînt răspunzători de felul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cum Îi tratăm noi pe spioni... Au să creadă că mă pot sili să vorbesc... mă vor sili să vorbesc... Mai bine fac un schimb cu dumneata, repetă el, ca un copil deznădăjduit. (Nici n-ai fi zis că era vinovat de atîtea asasinate.) Ascultă, Rowe, urmă el, Îți redau memoria. SÎnt singurul În măsură s-o fac. — Dar Anna? Întrebă Rowe. — Ea n-o să-ți spună niciodată nimic. Doar m-a lăsat să fug tocmai ca să mă Împiedice să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
reieși că fratele vitreg al lui Bruno era În același liceu, În același an (deși În altă clasă) și că nu se Întâlniseră niciodată; acest fapt Îl șocă puternic, ca simbol al unei oribile dezagregări familiale, de care erau amândoi vinovați. Făcând pentru Întâia oară dovadă de autoritate, o somă pe Janine să reia legătura cu cel de-al doilea fiu al ei, ca să salveze ce se mai putea salva. Janine nu-și făcea iluzii În ce privește sentimentele bunicii lui Michel față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Își spuneau pe nume, fapt care, secretarului O.B., îi producea o stare euforică. La școală ședințele se îndesiră. Fiecare își raporta activitatea, prilej pentru colegi de a lichida cîteva conturi. Cei noi erau neînsemnați iar cei neînsemnați, mereu găsiți vinovați. Un sentiment apăsător alcătuia substanța acestor întruniri, altminteri adevărate ceremonii. Se veghea cu sfințenie ca ritualul să fie îndeplinit. Observam că, tuturor, reuniunile acestea le păreau firești. Încasîndu-și săpuneala, bărbații se întîlneau la Mitică iar femeile plecau netulburate la plozi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
zile. Mama stă în picioare în camera întunecată, o doare mijlocul de‑atâta scris, de jur împrejurul ei, mobilierul uzat stă să cadă, un semnal care‑i dă de știre că n‑a realizat nimic și că e vinovată de asta. Toți vinovații sunt, de fapt, făptași și toți făptașii sunt vinovați. În plus o mai apasă și această țesătură umană - ca un înveliș făcut să mențină căldura din ceainic - formată din asasinați, spânzurați, gazați, împușcați, oameni cu dinții de aur smulși. Servus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
una singură nici un război, când s-a numărat printre Învingători a avut nevoie de arbitraj ca să profite cât de cât. Cum să devii bărbat Într-o armată fără coaie? Ce țară mai e și aia care n-a găsit nici un vinovat pentru copiii infectați cu HIV? Sau pentru demolarea bisericilor? Ce mama dracului?! Cât de greu putea fi? Mai mare mila! Dar România e o țară În care folclorul va avea Întotdeauna Întâietate asupra statisticii. Iar vehiculul principal al folclorului e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
urmele compun alcătuiri neliniștitoare, dinți însângerați de copil, capete de cerbi, pletele fumegânde ale lichenilor, lebede ninse. Închid ochii, să uit vecinătatea nopții din care încerc să mă smulg, cruzimea zilei care va mai înghiți un cadavru. Revăd visătorii, luptătorii, vinovații, trădătorii fără scrupule. Împovărat de deznădejdea trenului fără țintă. Dintr-odată : un birou lung, lucios, luminat de chelia roșiatică a omulețului care se leagănă, agitat, ca lichidul din sticla gălbuie și plată pe care o tot înfige între buzele livide
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și faptul că Manole lucrează împreună cu noi. Delia putea fi o simplă cunoștință întâlnită la ei în casă. Manole putea să lucreze în altă parte. Nu asta e important ! N-a fost nimic forțat. N-am insistat. Cum să fiu vinovat față de cineva care nu este un termen al dilemei ? Al dilemei mele, în orice caz. Câtă plăcere în dezbaterea acestor fleacuri, câtă cazuistică... și înverșunare și inteligență, îți venea să zâmbești, să-ți devină simpatică această patetică vanitate care vrea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
imaculate ! Trecutul, încă ieri un vis de intensă cruzime. Clipă de durere, tinerețea... dar clovnul nu acceptă trucul ! Dacă tot am murit, să mai murim o dată și încă o dată, până la capăt. Continuă atacul, halucinat, disperat, adevărată beție. — Vinovatul de sus, vinovații de jos. Nimeni să nu știe că cel de-alături a înțeles și el codul nostru surdomut. ...Avea dreptate amicul, nu-mi suport maturitatea. ...A nu te adapta într-un loc, într-un grup, alături de un coleg sau de-o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Era Îngrijorat, dar nu putea să-și arate neliniștea. Poate că-și spunea: „Dumnezeule! Trebuie s-o duc cît mai repede de-aici! Ce-o să zică el, dacă o să-i povestească? Eu n-am nici o vină. Cu ce sînt eu vinovat de ce face celălalt? E treaba lui. Nu se știe niciodată ce se poate-ntîmpla. Omul trebuie să se gîndească la toate deodată“. Făcu o Încercare. Repede și lin, trecu pe lîngă trei mașini și ajunse În primul rînd, strecurîndu-se printre șoferii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
totul a fost bine. Bine-nțeles, era cu peste zece ani mai mare ca tatăl tău, și de-aici i s-au tras necazurile, aici a fost buba, adică, aici s-au Încurcat ițele. Tatăl tău n-a fost singurul vinovat: cînd a venit să locuiască În casa lor era tînăr, de-abia trecuse de douăzeci de ani, iar Lydia avea treizeci și șase de ani. Ei, dacă ademenea o fată tînără poate că era mai vinovat, poți să crezi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
am pe conștiință sîngele nimănui, fie el vinovat sau nevinovat.“ „Nici eu“ - a zis. „Dar știi, știi la fel de bine cum știi că ești aici“ - am zis - „că oamenii aceia erau Împovărați de păcate ca iadul“ - chiar așa i-am zis, vinovați de crimă, de omor pus la cale cu bună știință. Doar au mărturisit la proces că au intrat amîndoi În mina de mică sîmbătă după-amiază, cînd se dădeau banii, și că erau puși pe harță... asta-i tot ce-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ce s-a întâmplat pe 11 septembrie? Cinste lui, onoare lui! E un erou al creștinătății!" Să-i vezi ce doct motivează gestul, că pastorul a procedat cât se poate de democratic: mai întâi a judecat Coranul, l-a găsit vinovat de viol, crimă, terorism, și abia apoi pe drept (?!?) i-a aplicat sentința la moarte. Oare cum s-a făcut Coranul vinovat de viol? Doar americanii știu, fiind majoritatea născuți în zodia gogomanului diliu. Acum păzea! Cică încurajat de notorietatea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fără apă și fără mâncare, doar cu limacși. Atât. Despre cum fusese salvat, ambalat în poșetă și depus la ușa lui nu scria o iotă. L XLV Eram în pragul vacanței de iarnă. Răscoala minerilor fusese zdrobită. Începuse vânătoarea de vinovați - se studiau casetele cu înregistrări de la locul faptei. Talpa piciorului se făcuse roșie ca un rac, se umfla. Mi-am zis că cel mai bine ar fi fost să-mi iau tălpășița. Am burdușit o valiză cu țoale și cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să-i fac totuși hatârul ăsta, ultimul. Să nu se mai spună că întotdeauna am făcut după capul meu, fără să-mi pese ce vor alții. Mai era și povestea aceea cu întreruperea tratamentului la presiunile mele. Tot eu eram vinovat și de sejurul ei la sanatoriul-pușcărie. Mă duc până la coafor, mi-a strigat Sabina de dincolo de ușă. Ca să nu rămân singur între patru ochi cu Maria, am umplut vana cu apă și m-am bălăcit aproape o oră. Când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
el. A fost colegul meu de bancă În școala generală și, uneori, când trebuia să fim luați de urechi și duși la directorul Stamatescu, el nu voia să meargă fără mine și nici eu fără el, chiar dacă greșisem și eram vinovați separat. El a părăsit Casa de copii prin ’66, a venit tatăl lui și l-a luat. Nu știam noi atunci de ce trebuise tată-său să nu-l ia de acolo mai devreme. Azi putem bănui. A fost și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
deși n-ar fi fost necesar, erau cel puțin treizeci de grade la umbră, iar În compartiment căldura devenise insuportabilă), nu-ți puteai da seama dacă inventează sau relatează obiectiv, enumera detalii dintre cele mai insolite, găsea chichițe și descoperea vinovații, știa exact ce vârstă și câți copii avea fiecare accidentat, ce declarase directorul minei și ce spuseseră reprezentanții ministerului de resort, cine furase materialul, cine nu fusese atent, care nevinovat fusese pedepsit, oferea soluții și propunea măsuri radicale. Directorul aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
doua oară. Absența certitudinilor (puține lucruri mai știu / numai aproximații îmi trec prin minte) e generatoare de neliniști, mai ales când se profilează un orizont înghețat. Un poem remarcabil din 1978, ce ai făcut în noaptea sfântului bartolomeu, reiterează tema vinovaților fără vină, a căutării nodului în papură, ocupație a oamenilor, în general, și parcă a românilor în special, fiindcă, așa cum încheie poetul, orice argument ai găsi uneori spre a fi exonerat de vină, se găsește imediat și contraargumentul: ce ai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
îmbrăcate în luciul hârbuit al minciunii. Copleșiți de sărăcie, mulți români, milioane, tineri mai ales și oameni valoroși, pleacă în străinătate în exil. Rupți de familie, copiii lor cresc orfani. Pentru ce se ascund permanent marile dezastre de ieri și vinovații lor, pentru ce se ascunde jaful de azi? Pentru ce se neagă obligația statelor mici de a se adapta și conforma politicii marilor puteri pentru a putea supraviețui pe post de imitatori? În ce scop se vând pământurile românești intrușilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]