KorAP: Find »[drukola/base=criticat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...2029 2030 2031 ...2059 >

51,468 matches

Corola-website/Law/274273_a_275602

de hotărârea comisiei județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 poate face contestație la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 ." 16. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție. 17. Examinând excepția

DECIZIE nr. 346 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4, art. 12 alin. (1) şi art. 20 pct. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274273_a_275602]
din 6 noiembrie 2006 ca nedovedită, din următoarele motive: lipsa dovezii calității succesorale, lipsa dovezii proprietăților bunurilor pentru care se solicită despăgubiri și lipsa dovezii refugiului întregii familii în România. Având în vedere acestea, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece se aplică doar cererilor formulate și depuse în termen legal la comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 , republicată, cu modificările

DECIZIE nr. 346 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4, art. 12 alin. (1) şi art. 20 pct. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274273_a_275602]
Corola-website/Law/274348_a_275677

citațiilor și a sferei persoanelor care îndeplinesc procedura de citare nu încalcă dreptul la apărare. Se arată, de asemenea, că în Codul de procedură penală sunt prevăzute suficiente garanții pentru asigurarea acestui drept. Totodată, se susține că procedura de citare criticată se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor a căror citare este necesară în procesul penal. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 60.696/301/2014

DECIZIE nr. 314 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274348_a_275677]
cu doar o zi de data stabilită de instanță și se susține că procedura reglementată prin dispozițiile art. 257 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală contravine prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției. Se mai arată că textele criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât normele de tehnică legislativă impun o congruență între scopul adoptării unui act normativ și efectele juridice ale acestuia, cerință ce rezultă implicit din prevederile art. 6 alin. (1) și (2) din

DECIZIE nr. 314 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274348_a_275677]
11 alin. (2) din Constituție, susținându-se că prevederile art. 257 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală dau posibilitatea interpretării legii, chiar dacă acestea sunt date în aplicarea, și nu în interpretarea ei. În susținerea încălcării prin textele criticate a prevederilor art. 16 alin. (2) din Constituție, se arată că prin transformarea agenților poștali în agenți procedurali se creează situații precum cea în care se află autorul excepției. Nu în ultimul rând, se susține încălcarea dispozițiilor art. 21 și

DECIZIE nr. 314 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274348_a_275677]
la critica potrivit căreia dispozițiile art. 257 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală folosesc termeni generici, fără o definire clară și o reglementare expresă și fără echivoc, se susține că aceasta nu poate fi reținută, întrucât textele criticate prevăd, în mod expres, în concordanță cu dispozițiile legale privind tehnica legislativă, atât termenele de îndeplinire a procedurii de citare și de comunicare a actelor procedurale, cât și persoanele responsabile cu îndeplinirea acestora. Se mai arată că o eventuală modificare

DECIZIE nr. 314 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274348_a_275677]
constituțional. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 314 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274348_a_275677]
prin serviciul poștal sau de curierat. (3) Persoanele prevăzute la alin. (2) sunt obligate să îndeplinească procedura de citare și să comunice dovezile de îndeplinire a acesteia înainte de termenul de citare stabilit de organul judiciar". ... 12. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la statul român, art. 11 alin. (2) cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un

DECIZIE nr. 314 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274348_a_275677]
Corola-website/Law/274447_a_275776

Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 , care are un caracter general obligatoriu, conform art. 147 alin. (4) din Constituție. 9. Tribunalul Dâmbovița - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate aduc atingere dreptului de proprietate, precizând că deciziile definitive de plată a despăgubirilor au născut un drept de creanță asupra statului, în patrimoniul reclamanților, care beneficiază de protecție constituțională, în condițiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală și au

DECIZIE nr. 247 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274447_a_275776]
față, nefiind vorba de restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 14. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 3, art. 10 și art. 14 din Legea nr. 164/2014 sunt constituționale, sens în care arată că normele de lege criticate, prin care s-a dispus eșalonarea plății despăgubirilor, precum și faptul că validarea sau invalidarea hotărârilor emise de comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 290

DECIZIE nr. 247 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274447_a_275776]
publice pârâte doar o obligație de a emite o decizie ce intră în competența sa legală, fără ca instanța să fi apreciat și asupra existenței sau întinderii dreptului de proprietate al persoanei îndreptățite, nu se poate pune în discuție neconstituționalitatea normelor criticate. În acest sens, Avocatul Poporului invocă Decizia Curții Constituționale nr. 686 din 26 noiembrie 2014 . Ca atare, noile dispoziții care conduc la acordarea despăgubirilor în 5 tranșe, mod diferit față de cel stabilit în temeiul vechii legi, sunt justificate și de

DECIZIE nr. 247 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274447_a_275776]
686 din 26 noiembrie 2014 . Ca atare, noile dispoziții care conduc la acordarea despăgubirilor în 5 tranșe, mod diferit față de cel stabilit în temeiul vechii legi, sunt justificate și de contextul economico-financiar cu care se confruntă statul. În plus, normele criticate nu neagă dreptul beneficiarilor la plata despăgubirilor, ci instituie aplicarea unui nou sistem de acordare, motiv pentru care intervenția unui act normativ nou, prin care legiuitorul a înțeles să instituie o serie de măsuri pentru finalizarea procesului de soluționare a

DECIZIE nr. 247 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274447_a_275776]
147 alin. (4) din Constituție, Avocatul Poporului menționează că soluția și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 528/2013 nu pot fi aplicate mutatis mutandis la soluția legislativă actuală, și anume la Legea nr. 164/2014 . Prin urmare, normele de lege criticate nu sunt de natură a nesocoti caracterul obligatoriu atât al dispozitivului, cât și al considerentelor deciziei menționate. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (4) din Constituție precizează că normele de lege supuse controlului sunt în concordanță

DECIZIE nr. 247 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274447_a_275776]
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 247 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274447_a_275776]
Națională pentru Restituirea Proprietăților și pentru care nu s-a emis decizie de validare/invalidare, se validează/invalidează în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi." 20. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea

DECIZIE nr. 247 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274447_a_275776]
acordării de despăgubiri (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 202 din 18 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013). 23. Curtea a constatat că, prin prevederile de lege criticate, statul nu contestă existența unui "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate și nu refuză punerea în aplicare a acestora. 24. În ceea ce privește constituționalitatea instituirii eșalonării plății unor sume prevăzute

DECIZIE nr. 247 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274447_a_275776]
Corola-website/Law/274365_a_275694

Poliție Prahova solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul acesteia nu a formulat veritabile critici de neconstituționalitate. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul acesteia solicită modificarea soluției legislative criticate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 5. Prin Sentința civilă nr. 1.842 din 26 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 8.522/105/2014, Tribunalul Prahova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de

DECIZIE nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274365_a_275694]
sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Andrei Ion Florin în cadrul soluționării unei cereri având ca obiect "obligație de a face". 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât limitează acordarea celor două solde anuale numai pentru persoanele care au dreptul la pensie de serviciu, fără să se acorde aceleași drepturi și persoanelor pensionate pe motiv de invaliditate. Pe de altă parte, susține că există și

DECIZIE nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274365_a_275694]
efectul bolii contactate în timpul serviciului, fără a fi enumerată la art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 ca făcând parte dintre pensiile de serviciu. 7. Tribunalul Prahova - Secția I civilă opinează în sensul că textul de lege criticat "apare ca fiind susceptibil de analiza constituționalității, fiind discutabilă - în lipsa unei precizări legale concrete - excluderea pensiei de invaliditate din conținutul sintagmei "pensie de serviciu", apărând mai echitabilă și mai justificată includerea de principiu și a acestei categorii de pensie în

DECIZIE nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274365_a_275694]
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, susținerile părții prezente la ședință, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274365_a_275694]
877 din 28 decembrie 2010, și ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 : "Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi

DECIZIE nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274365_a_275694]
din 17 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 . 14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate instituie discriminări și, prin urmare, deși nu indică expres textul de referință din Constituție, Curtea constată că, în mod rezonabil, se poate concluziona că susține încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate

DECIZIE nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274365_a_275694]
în practică, s-a ridicat problema de a se interpreta la care categorie de pensie, astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 51 din Legea nr. 263/2010 , se referă noțiunea de "pensie de serviciu" cuprinsă de dispozițiile de lege criticate, mai exact căror categorii de pensionari li se aplică ajutorul reglementat de dispozițiile art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 . Astfel, potrivit art. 51 din Legea nr. 263/2010 : "În sistemul public de pensii

DECIZIE nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274365_a_275694]
dar și din punct de vedere logico-juridic, fiind evidentă voința legiuitorului de a acorda ajutorul menționat doar persoanelor aflate în ipoteza dată. 17. Având în vedere acestea, Curtea constată că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate potrivit cărora prevederile de lege criticate instituie discriminări sunt neîntemeiate. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude

DECIZIE nr. 344 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 51 lit. a)-c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274365_a_275694]
Corola-website/Law/273029_a_274358

Dosarul nr. 1.526D/2015, care a fost primul înregistrat. 5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Administrației Naționale a Penitenciarelor în Dosarul nr. 1.526D/2015, care susține, în esență, că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, deoarece răspunderea patrimonială nu conduce la încetarea raportului de serviciu. Răspunderea patrimonială a funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor este reglementată prin lege organică și, prin urmare, solicită respingerea ca neîntemeiată

DECIZIE nr. 239 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273029_a_274358]