52,560 matches
-
au transmis videoclipuri în care l-au criticat pe Nasrallah, au arătat cadavrele unor luptători Hezbollah, filmări ale atacurilor israeliene și echipament militar capturat. Conflictul a generat îngrijorarea întregii lumi cu privire la pagubele produse infrastructurii și cu privire la riscul de adâncire a crizei. Administrațiile Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii, Germaniei Australiei și Canadei au afirmat că Israelul are dreptul de a se apăra. Administrația Statelor Unite ale Americii a răspuns prin autorizarea unei cereri formulate de Israel pentru transportarea rapidă a bombelor teleghidate de mare precizie, dar nu a
Războiul din Liban din 2006 () [Corola-website/Science/321636_a_322965]
-
despre prima aventură a lui Tuf în S'uthlam, realizat de Mune pentru a încuraja sprijinul publicului în privința planului lui Tuf (și pentru a-și salva pielea după ce l-a ajutat pe Tuf să fugă cu "Arca"). În mod paradoxal, criza suprapopulării a devenit și mai acută, datorită răspunsului exagerat de optimist al oamenilor la " Înflorirea produsă de Tuf", care a dus la creșterea ratei lor de reproducere. Tuf se străduiește să furnizeze recolte și animale mai eficiente, insistând și asupra
Peregrinările lui Tuf () [Corola-website/Science/321683_a_323012]
-
de dascăl), Danubius Universitas, anul II, Nr. 5, 2004; pag. 9-10, ISSN 1583-4832; 27. Păunescu, Coriolan, Exploatația agricolă familială, o noțiune controversată, Danubius Universitas, anul II, Nr. 6, 2004; pag.22-23, ISSN 1583-4832; 28. Păunescu, Coriolan, Psihologia mulțimii. Contextul de criză a comunicării, Danubius Universitas, anul II, Nr. 7, 2004, Pag. 5-6, ISSN 1583-4832; 29. Păunescu, Coriolan, Association et cooperation dans l’agriculture de l’Union Europeene, Rev. Le droit international notre avenir, An I, Nr. 1, 2002; pag. 30-39; 30
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
Epilepsia (de la verbul ἐπιλαμβάνειν din greaca veche, care înseamnă „criză, convulsie sau atac”), popular numită și „boala neagră”, reprezintă un grup de tulburări neurologice de lungă durată, caracterizate prin una sau mai multe crize epileptice. Aceste crize sunt episoade care variază de la perioade scurte și aproape nedetectabile, la perioade lungi
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
Epilepsia (de la verbul ἐπιλαμβάνειν din greaca veche, care înseamnă „criză, convulsie sau atac”), popular numită și „boala neagră”, reprezintă un grup de tulburări neurologice de lungă durată, caracterizate prin una sau mai multe crize epileptice. Aceste crize sunt episoade care variază de la perioade scurte și aproape nedetectabile, la perioade lungi de convulsii puternice. În cazul epilepsiei, crizele au tendința de a se repeta, neavând nicio cauză subiacentă, în timp ce crizele care apar dintr-o anumită
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
Epilepsia (de la verbul ἐπιλαμβάνειν din greaca veche, care înseamnă „criză, convulsie sau atac”), popular numită și „boala neagră”, reprezintă un grup de tulburări neurologice de lungă durată, caracterizate prin una sau mai multe crize epileptice. Aceste crize sunt episoade care variază de la perioade scurte și aproape nedetectabile, la perioade lungi de convulsii puternice. În cazul epilepsiei, crizele au tendința de a se repeta, neavând nicio cauză subiacentă, în timp ce crizele care apar dintr-o anumită cauză nu sunt
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
boala neagră”, reprezintă un grup de tulburări neurologice de lungă durată, caracterizate prin una sau mai multe crize epileptice. Aceste crize sunt episoade care variază de la perioade scurte și aproape nedetectabile, la perioade lungi de convulsii puternice. În cazul epilepsiei, crizele au tendința de a se repeta, neavând nicio cauză subiacentă, în timp ce crizele care apar dintr-o anumită cauză nu sunt considerate în mod obligatoriu epilepsie. În majoritatea cazurilor, cauza este necunoscută, deși unele persoane pot da semne de epilepsie în urma
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
prin una sau mai multe crize epileptice. Aceste crize sunt episoade care variază de la perioade scurte și aproape nedetectabile, la perioade lungi de convulsii puternice. În cazul epilepsiei, crizele au tendința de a se repeta, neavând nicio cauză subiacentă, în timp ce crizele care apar dintr-o anumită cauză nu sunt considerate în mod obligatoriu epilepsie. În majoritatea cazurilor, cauza este necunoscută, deși unele persoane pot da semne de epilepsie în urma unui traumatism cranian, accident vascular cerebral, neoplasm cerebral și consum de alcool
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
cauză nu sunt considerate în mod obligatoriu epilepsie. În majoritatea cazurilor, cauza este necunoscută, deși unele persoane pot da semne de epilepsie în urma unui traumatism cranian, accident vascular cerebral, neoplasm cerebral și consum de alcool și de droguri, printre altele. Crizele epileptice sunt rezultatul unei activități excesive sau anormale a celulelor nervoase din cortex la nivelul creierului. În general, diagnosticarea presupune eliminarea altor stări care ar putea cauza simptome similare (cum ar fi sincopa), precum și identificarea altor cauze imediate. Epilepsia poate
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
cortex la nivelul creierului. În general, diagnosticarea presupune eliminarea altor stări care ar putea cauza simptome similare (cum ar fi sincopa), precum și identificarea altor cauze imediate. Epilepsia poate fi adesea confirmată cu ajutorul unei electroencefalograme. Epilepsia nu poate fi vindecată, dar crizele pot fi controlate cu ajutorul medicației în aproximativ 70% din cazuri. În cazurile în care crizele nu răspund la medicație, se pot lua în considerare intervenția chirurgicală, neurostimularea sau schimbările alimentare. Nu toate sindroamele epileptice sunt de durată, un număr semnificativ
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
simptome similare (cum ar fi sincopa), precum și identificarea altor cauze imediate. Epilepsia poate fi adesea confirmată cu ajutorul unei electroencefalograme. Epilepsia nu poate fi vindecată, dar crizele pot fi controlate cu ajutorul medicației în aproximativ 70% din cazuri. În cazurile în care crizele nu răspund la medicație, se pot lua în considerare intervenția chirurgicală, neurostimularea sau schimbările alimentare. Nu toate sindroamele epileptice sunt de durată, un număr semnificativ de persoane înregistrând ameliorări până la punctul în care medicația nu mai este necesară. Aproximativ 1
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
mai des întâlnită la copii și vârstnici; în țările în curs de dezvoltare, epilepsia apare la copiii mai mari și la adulții tineri, din cauza diferențelor care țin de frecvența cauzelor subiacente. Aproximativ 5-10% din populația globală va suferi de o criză neprovocată până la vârsta de 80 de ani, șansele de a trece printr-o a doua criză fiind cuprinse între 40 și 50%. În majoritatea zonelor la nivel global, persoanelor care suferă de epilepsie le este interzis sau nepermis să conducă
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
copiii mai mari și la adulții tineri, din cauza diferențelor care țin de frecvența cauzelor subiacente. Aproximativ 5-10% din populația globală va suferi de o criză neprovocată până la vârsta de 80 de ani, șansele de a trece printr-o a doua criză fiind cuprinse între 40 și 50%. În majoritatea zonelor la nivel global, persoanelor care suferă de epilepsie le este interzis sau nepermis să conducă, dar majoritatea se pot urca din nou la volan după o perioadă în care nu au
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
între 40 și 50%. În majoritatea zonelor la nivel global, persoanelor care suferă de epilepsie le este interzis sau nepermis să conducă, dar majoritatea se pot urca din nou la volan după o perioadă în care nu au înregistrat nicio criză. Epilepsia se caracterizează printr-un risc pe termen lung al crizelor recurente. Aceste crize pot apărea în mai multe moduri, în funcție de partea creierului implicată și de vârsta persoanei. Cele mai des întâlnite tipuri de crize (60%) sunt convulsive. Două treimi
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
care suferă de epilepsie le este interzis sau nepermis să conducă, dar majoritatea se pot urca din nou la volan după o perioadă în care nu au înregistrat nicio criză. Epilepsia se caracterizează printr-un risc pe termen lung al crizelor recurente. Aceste crize pot apărea în mai multe moduri, în funcție de partea creierului implicată și de vârsta persoanei. Cele mai des întâlnite tipuri de crize (60%) sunt convulsive. Două treimi dintre acestea se manifestă sub formă de crize focale (care pot
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
epilepsie le este interzis sau nepermis să conducă, dar majoritatea se pot urca din nou la volan după o perioadă în care nu au înregistrat nicio criză. Epilepsia se caracterizează printr-un risc pe termen lung al crizelor recurente. Aceste crize pot apărea în mai multe moduri, în funcție de partea creierului implicată și de vârsta persoanei. Cele mai des întâlnite tipuri de crize (60%) sunt convulsive. Două treimi dintre acestea se manifestă sub formă de crize focale (care pot, ulterior, deveni generalizate
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
care nu au înregistrat nicio criză. Epilepsia se caracterizează printr-un risc pe termen lung al crizelor recurente. Aceste crize pot apărea în mai multe moduri, în funcție de partea creierului implicată și de vârsta persoanei. Cele mai des întâlnite tipuri de crize (60%) sunt convulsive. Două treimi dintre acestea se manifestă sub formă de crize focale (care pot, ulterior, deveni generalizate), în timp ce o treime se manifestă sub formă de convulsii generalizate. Restul crizelor, în proporție de 40%, sunt de natură neconvulsivă. Un
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
termen lung al crizelor recurente. Aceste crize pot apărea în mai multe moduri, în funcție de partea creierului implicată și de vârsta persoanei. Cele mai des întâlnite tipuri de crize (60%) sunt convulsive. Două treimi dintre acestea se manifestă sub formă de crize focale (care pot, ulterior, deveni generalizate), în timp ce o treime se manifestă sub formă de convulsii generalizate. Restul crizelor, în proporție de 40%, sunt de natură neconvulsivă. Un astfel de exemplu este absența epileptică, care se prezintă ca nivel scăzut de
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
de vârsta persoanei. Cele mai des întâlnite tipuri de crize (60%) sunt convulsive. Două treimi dintre acestea se manifestă sub formă de crize focale (care pot, ulterior, deveni generalizate), în timp ce o treime se manifestă sub formă de convulsii generalizate. Restul crizelor, în proporție de 40%, sunt de natură neconvulsivă. Un astfel de exemplu este absența epileptică, care se prezintă ca nivel scăzut de conștiență și durează, de obicei, aproape 10 secunde. Crizele focale sunt, de cele mai multe ori, precedate de anumite experiențe
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
treime se manifestă sub formă de convulsii generalizate. Restul crizelor, în proporție de 40%, sunt de natură neconvulsivă. Un astfel de exemplu este absența epileptică, care se prezintă ca nivel scăzut de conștiență și durează, de obicei, aproape 10 secunde. Crizele focale sunt, de cele mai multe ori, precedate de anumite experiențe cunoscute sub numele de aură. Acestea pot include: fenomene senzoriale (vizuale, auditive sau olfactive), psihice, autonomice sau motrice. Activitatea spasmodică se poate declanșa într-un anumit grup de mușchi și se
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
sub numele de marș jacksonian. Există posibilitatea apariției automatismelor; acestea sunt activități generate inconștient și mișcări repetitive simple, precum mușcatul buzelor sau activități mai complexe, precum încercările de a apuca un obiect. Există șase tipuri principale de convulsii generalizate: tonico-clonică, crizele tonice, clonică, mioclonică, absența epileptică și convulsiile atonice. Toate acestea implică pierderea conștienței și, în general, apar fără nicio avertizare. Convulsiile tonico-clonice se manifestă cu o contracție a membrelor, urmată de întinderea lor și arcuirea spatelui, având o durată de
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
respirația este întreruptă. În cazul convulsiilor clonice, tremuratul membrelor are loc la unison. După încetarea tremuratului, timpul necesar unei persoane pentru a reveni la o stare normală este de 10-30 de minute; această perioadă se numește „perioada postictală”. În timpul unei crize, este posibilă pierderea controlului asupra vezicii urinare sau a intestinelor. În timpul unei crize, limba poate fi mușcată fie în vârf, fie pe lateral. În cazul convulsiei tonico-clonice, mușcăturile pe părțile laterale ale limbii sunt cele mai des întâlnite. Mușcarea limbii
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
După încetarea tremuratului, timpul necesar unei persoane pentru a reveni la o stare normală este de 10-30 de minute; această perioadă se numește „perioada postictală”. În timpul unei crize, este posibilă pierderea controlului asupra vezicii urinare sau a intestinelor. În timpul unei crize, limba poate fi mușcată fie în vârf, fie pe lateral. În cazul convulsiei tonico-clonice, mușcăturile pe părțile laterale ale limbii sunt cele mai des întâlnite. Mușcarea limbii este, de asemenea, relativ comună în cazul crizelor neepileptice psihogenice. Crizele miotonice presupun
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
sau a intestinelor. În timpul unei crize, limba poate fi mușcată fie în vârf, fie pe lateral. În cazul convulsiei tonico-clonice, mușcăturile pe părțile laterale ale limbii sunt cele mai des întâlnite. Mușcarea limbii este, de asemenea, relativ comună în cazul crizelor neepileptice psihogenice. Crizele miotonice presupun spasme musculare, fie în regiuni restrânse, fie la nivelul întregului corp. Absențele epileptice pot fi subtile, cu o întoarcere ușoară a capului sau clipirea ochilor. Persoana nu cade pe spate și revine la o stare
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
În timpul unei crize, limba poate fi mușcată fie în vârf, fie pe lateral. În cazul convulsiei tonico-clonice, mușcăturile pe părțile laterale ale limbii sunt cele mai des întâlnite. Mușcarea limbii este, de asemenea, relativ comună în cazul crizelor neepileptice psihogenice. Crizele miotonice presupun spasme musculare, fie în regiuni restrânse, fie la nivelul întregului corp. Absențele epileptice pot fi subtile, cu o întoarcere ușoară a capului sau clipirea ochilor. Persoana nu cade pe spate și revine la o stare normală imediat după
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]