51,283 matches
-
Deficitul axei somatotrope este cauza unui păr capilar rar, subțire, fin și care crește greu, la fel ca unghiile. Nanicii prin deficit al axei somatotrope au un laringe de dimensiuni mici și adesea neimpregnat sexoid; prin urmare, vor avea o voce ascuțită/pițigăiată . De regulă, se consideră că inteligența și dezvoltarea psihologică a nanicilor hipofizari nu sunt influențate de deficitul somatotrop, în condițiile în care acesta este izolat, neasociat unui deficit de TSH. Impresia socială lăsată de nanicul hipofizar poate fi
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
durata secreției hormonilor sexoizi. La băieți, ele variază de la o simplă creștere moderată a penisului și testiculelor, la organe genitale externe de tip adult, cu erecții frecvente și poluții nocturne, apariția părului, a musculaturii și scheletului de tip masculin, îngroșarea vocii, uneori chiar calviție de tip masculin (cu golfuri bitemporale) și comportament agresiv. La fetițe, pubertatea precoce include triada: telarhă precoce (adică apariția precoce a mugurelui mamar), pubarhă precoce (adică apariția precoce a părului pubian) și menarhă precoce (adică apariția precoce
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
la fuzionarea labiilor cu apariție de tip scrotal și penis cu hipospadias. în copilăria mică, excesul androgenic suprarenalian determină în cazul fetelor apariția caracterelor sexuale specifice sexului opus, adică o virilizare (creșterea părului androgen dependent, creșterea musculaturii, dezvoltarea scheletului, îngroșarea vocii), fenomenul putând fi definit ca pseudopubertate precoce heterosexuală. Momentul apariției excesului androgenic coincide cu accelerarea vitezei de creștere, dar și cu avansul vârstei osoase, astfel încât, în mod similar copiilor cu pubertate precoce adevărată, talia finală a copiilor cu hiperplazie suprarenală
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
jumătatea superioară a corpului. Membrele superioare sunt și ele mai lungi, anvergura brațelor întinse la orizontală depășind uneori înălțimea totală. Acești pacienți vor avea diametrul bitrohanterian (șoldurile) mai mare decât diametrul biacromial (umerii), iar musculatura lor va fi slab dezvoltată. Vocea e de obicei pițigăiată, modificare mai evidentă la băieți decât la fete . De obicei, copiii cu pubertate întârziată constituțional ating o talie de adult mică, dar declanșarea tardivă a pubertății îi face să recupereze parțial handicapul statural, ajungând la o
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
îmbrăcați în costume populare sau alți cu măști ce reprezentau „capra” sau „ursul” aveau cu ei bice, tălăngi și buhai. Intrați în curtea gospodarului spuneau textul cunoscut al „Plugușorului tradițional” învățat din cărțile de citire. Unul dintre ei repeta cu voce tare și clară: „Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul mi-ascultați!” Ajuns aici, acesta striga la ceată: „Mânați, măi, hăi, hăi!” La acest apel,bicele trosneau îndelung, tălăngile răsunau, iar
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe timpul verii. Un alt obicei de primăvară era „strigatul fetelor”. În noaptea când se lăsa sec de postul Paștelui se formau grupuri de câte doi flăcăi. Fiecare avea câte o oală de pământ cu gaură în fund, o adevărată porta - voce populară. Când se înnopta de-a binelea, fiecare flăcău se suia pe câte un versant (așa încât aceștia să fie opuși) și strigau prin oală. Uneori fetele erau lăudate, dar de cele mai multe ori criticate. În acea noapte fetele stăteau în cameră
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
curentă, care va dobândi autoritate. Un eveniment capital ce are loc în această perioadă și care va influența considerabil istoria ideii de literatură este bineînțeles invenția tiparului. Utilitatea sa rămâne incomparabilă, chiar dacă circulația manuscriselor va continua și vor mai fi voci care vor susține importanța acestora. Scrierea, cartea și tiparul devin sinonime. Răspândirea scrierii și mai ales a tiparului nu anulează încă tradiția și prestigiul expresiei orale. Oralitatea continuă să facă parte din tehnica literară cea mai evoluată: Boccaccio simulează stilul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
un tribunal asupra căruia ea nu are nicio putere. Newman utilizează unele expresii precise, de genul: „este cuvântul lui Dumnezeu cel invizibil”, „este un mesager care vine din înălțime”, „este o dorință între Creator și creatură” și este, în sfârșit, „vocea lui Dumnezeu”, expresie care trimite la o temă de inspirație augustiniană, și anume conștiința ca voce a lui Dumnezeu în noi. Pentru a prezenta concepția sa despre conștiință, vorbește despre un anumit presentiment al sacrului, un instinct spiritual - așezat în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este cuvântul lui Dumnezeu cel invizibil”, „este un mesager care vine din înălțime”, „este o dorință între Creator și creatură” și este, în sfârșit, „vocea lui Dumnezeu”, expresie care trimite la o temă de inspirație augustiniană, și anume conștiința ca voce a lui Dumnezeu în noi. Pentru a prezenta concepția sa despre conștiință, vorbește despre un anumit presentiment al sacrului, un instinct spiritual - așezat în intimitatea omului - care permite să recunoască și să îmbrățișeze imperativul religios. În acest mod, ea este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în intimitatea omului - care permite să recunoască și să îmbrățișeze imperativul religios. În acest mod, ea este accesibilă fie pentru cei care gândesc și acționează ca și cum nu ar fi nimic obiectiv în cadrul religiei, fie acelora pentru care conștiința nu este vocea legislatorului, ci un simplu imperativ al minții. În ceea ce privește dinamismul conștiinței, ea îndeamnă continuu la apropierea de centrul ființei, ocupat de Dumnezeu. Ne interesează modalitatea în care conștiința acționează expunându-se chiar posibilității de a greși, și cum se poate întâmpla
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
chiar posibilității de a greși, și cum se poate întâmpla această situație. Referința la studiul teologului iezuit german, Joseph Fuchs (1912-2005), poate fi de un real folos. El afirmă despre conștiință următoarele: „Dacă conștiința, în multiplele sale sensuri, este numită «vocea lui Dumnezeu», acest lucru este evident doar în parte: cuvântul conștiinței fundamentale prezent în ea (căutarea în mod responsabil ceea ce este în mod obiectiv drept și a decide în favoarea lui) este infailibil și în acest sens este «voce a lui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este numită «vocea lui Dumnezeu», acest lucru este evident doar în parte: cuvântul conștiinței fundamentale prezent în ea (căutarea în mod responsabil ceea ce este în mod obiectiv drept și a decide în favoarea lui) este infailibil și în acest sens este «voce a lui Dumnezeu». Nu este în mod necesar așa pentru conținutul indicației judecății morale a conștiinței situaționale cu privire la acțiunea/comportamentul concret; ea ar putea să consimtă sau cere ceea ce nu este corect, așadar, nu ar putea fi numită «vocea lui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este «voce a lui Dumnezeu». Nu este în mod necesar așa pentru conținutul indicației judecății morale a conștiinței situaționale cu privire la acțiunea/comportamentul concret; ea ar putea să consimtă sau cere ceea ce nu este corect, așadar, nu ar putea fi numită «vocea lui Dumnezeu» în acest sens”. 1.1.2.3 Loc de întâlnire cu ceilalți Am spus deja că interioritatea conștiinței este o interioritate de comuniune, dialog cu Dumnezeu și cu ceilalți. Întrebarea care provoacă reflecția noastră este următoarea: cum are
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a aduce rod în iubire pentru viața lumii” (O.T. 16). Echilibrul uman remarcabil și sensul profund al credinței sfântului Alfons sunt propuse ca model și ghid pentru reînnoirea voită și constituie spiritul acestei enciclici. Enciclica distinge între cele două voci ale conștiinței morale: „vocea legii” și „vocea lui Dumnezeu”, exaltând-o pe cea dintâi și punând-o pe un plan secund pe cealaltă. Formularea conștiinței ca „sanctuar al omului” i-a făcut pe unii să evidențieze caracterul „creativ” al conștiinței
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
iubire pentru viața lumii” (O.T. 16). Echilibrul uman remarcabil și sensul profund al credinței sfântului Alfons sunt propuse ca model și ghid pentru reînnoirea voită și constituie spiritul acestei enciclici. Enciclica distinge între cele două voci ale conștiinței morale: „vocea legii” și „vocea lui Dumnezeu”, exaltând-o pe cea dintâi și punând-o pe un plan secund pe cealaltă. Formularea conștiinței ca „sanctuar al omului” i-a făcut pe unii să evidențieze caracterul „creativ” al conștiinței, numind actele sale nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lumii” (O.T. 16). Echilibrul uman remarcabil și sensul profund al credinței sfântului Alfons sunt propuse ca model și ghid pentru reînnoirea voită și constituie spiritul acestei enciclici. Enciclica distinge între cele două voci ale conștiinței morale: „vocea legii” și „vocea lui Dumnezeu”, exaltând-o pe cea dintâi și punând-o pe un plan secund pe cealaltă. Formularea conștiinței ca „sanctuar al omului” i-a făcut pe unii să evidențieze caracterul „creativ” al conștiinței, numind actele sale nu „judecăți”, ci „decizii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
i-a făcut pe unii să evidențieze caracterul „creativ” al conștiinței, numind actele sale nu „judecăți”, ci „decizii”. Pe fondul acestei situații se vorbește de conștiința creativă autonomă, eliberată de normele universale. Astfel, nu mai este legea care unește cu vocea lui Dumnezeu, ci raportul liber de la persoană la persoană, în prezența misterioasă, dar reală a lui Dumnezeu în om. Papa, în conformitate cu G.S. 16, insistă asupra faptului că nu este omul cel care dă origine moralității, ci Dumnezeu, și a asculta
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a lui Dumnezeu în om. Papa, în conformitate cu G.S. 16, insistă asupra faptului că nu este omul cel care dă origine moralității, ci Dumnezeu, și a asculta de această lege înseamnă a asculta de Dumnezeu. Așadar, chiar dacă este vorba de două voci în conștiință (vocea legii morale naturale care se exprimă în ordinea practică prin principiul absolut: „bonum fac et evita malum” și „vocea lui Dumnezeu”), amândouă sunt de la Dumnezeu și nu pot fi în opoziție. Pe linia învățăturii sfântului Paul (Rom
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în om. Papa, în conformitate cu G.S. 16, insistă asupra faptului că nu este omul cel care dă origine moralității, ci Dumnezeu, și a asculta de această lege înseamnă a asculta de Dumnezeu. Așadar, chiar dacă este vorba de două voci în conștiință (vocea legii morale naturale care se exprimă în ordinea practică prin principiul absolut: „bonum fac et evita malum” și „vocea lui Dumnezeu”), amândouă sunt de la Dumnezeu și nu pot fi în opoziție. Pe linia învățăturii sfântului Paul (Rom 2,14-15) este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Dumnezeu, și a asculta de această lege înseamnă a asculta de Dumnezeu. Așadar, chiar dacă este vorba de două voci în conștiință (vocea legii morale naturale care se exprimă în ordinea practică prin principiul absolut: „bonum fac et evita malum” și „vocea lui Dumnezeu”), amândouă sunt de la Dumnezeu și nu pot fi în opoziție. Pe linia învățăturii sfântului Paul (Rom 2,14-15) este descrisă prima funcție a conștiinței ca „martor” care descoperă dacă omul este fidel sau infidel legii naturale. Această funcție
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
târziu, rolul, caracterul, atitudinea”. Se pare că, din cauza pronunției greșite a cuvântului grec din partea romanilor, argument de nesusținut, s-a ajuns la termenul latin persona, de la verbul personare, cuvântul persona având semnificația de „mască”, folosită cu scopul de a amplifica vocea pentru a ajunge la toți spectatorii. Însă raportul dintre persona cu contextul lingvistic grec nu este liniar. La romani, persona este diferită de „chip”, în timp ce în limba greacă ambele semnificații provin din același cuvânt. Termenul de persona este folosit și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
incompletă”, teologul redemptorist încearcă să pună în valoare natura specifică a omului, „a fi în trup” și certitudinea că „în trup și prin acesta, omul este deschis spre Altul, spre Noi al comunității și spre lumea care îl înconjoară”. 3. Vocea lui Dumnezeu și legea în intimitatea conștiinței După ce am analizat problemele care izvorăsc din contextul enciclicii, ultimul pas este de a identifica locul - „sanctuarul” (GS 16) unde are loc procesul în care se descoperă legea lui Dumnezeu și vocea sa
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
3. Vocea lui Dumnezeu și legea în intimitatea conștiinței După ce am analizat problemele care izvorăsc din contextul enciclicii, ultimul pas este de a identifica locul - „sanctuarul” (GS 16) unde are loc procesul în care se descoperă legea lui Dumnezeu și vocea sa, într-o atmosferă de ascultare și intimitate. Referindu-ne la GS 16 nu vorbim de „legea naturală care este promulgată în rațiune”, ci de legea iubirii lui Dumnezeu care răsună în conștiința persoanei umane. Punctul de pornire îl constituie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
al chemării lui Cristos, care ne invită să-l urmăm. În ea, omul simte în mod irezistibil că existența sa intimă este încătușată de Cristos. În imitarea lui Cristos, conștiința este iluminată și perfecționată. În sine însăși, conștiința este o voce fără cuvinte, ca o lumânare fără flacără: Cristos-Cuvântul vorbește prin ea în creație și în revelație, călăuzindu-ne cu harul său. Cristos-Lumina este cel care arde în lumânare și strălucește”. Prin urmare, conștiința apare ca „sediul moralității adevărate”, deoarece ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fără cuvinte, ca o lumânare fără flacără: Cristos-Cuvântul vorbește prin ea în creație și în revelație, călăuzindu-ne cu harul său. Cristos-Lumina este cel care arde în lumânare și strălucește”. Prin urmare, conștiința apare ca „sediul moralității adevărate”, deoarece ca „voce a lui Dumnezeu” ne face capabili să participăm la legea veșnică a lui Dumnezeu și este regula proximă a actelor umane cu care judecăm binele de făcut sau răul de evitat. În calitate de interpret fidel al personalismului lui Alfons de Liguori
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]