52,493 matches
-
studiat îndelung estetica occidentală (îndeosebi expresionismul și postimpresionismul), considerând că este de datoria lor să răspândească ideile artei și literaturii occidentale în Japonia. Spre deosebire de alte grupări literare, Shirakaba-ha nu s-a limitat numai la literatură, evoluând și în alte forme artistice. Cu toate acestea, grupul a rămas profund interesat de cultura japoneză, îndeosebi de folclorul japonez, care fusese defăimat de criticii literari anteriori. Printre primii membrii ai societății literare, se numără Shiga Naoya (1883-1971), Mushanokōji Saneatsu (1885-1976), Yanagi Sōetsu (1889-1961), Satomi
Shirakabaha () [Corola-website/Science/330869_a_332198]
-
musulmane, concretizate prin înființarea unor școli confesionale, tipărirea de cărți și broșuri și demararea de campanii antidiscriminare. De notat că în jurul fiecărui nucleu comunitar, constituit de moschee, funcționează un complex aparat compus din școală, spital, agent de protecție socială, animator artistic și cultural, sistem de întrajutorare. Fiecare nucleu a creat locuri de muncă și a rezolvat probleme comunitare, degrevând de multe ori Statul. Parte din personalul lucrător este constituit din musulmani români de etnie turcă sau tătară. În București există și
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
mai mic de dezvoltare intelectuală. Ele au o viață destul de scurtă și revin în interiorul sesilei pentru a muri, întreaga lor experiență adăugându-se la baza de cunoștințe a rețelei neurale. Mirmipisicile comunică prin sunete de înaltă frecvență, pot executa activități artistice și se află în simbioză cu rasa aviarilor, cărora le oferă sprijin tehnologic, medical și nutrițional. Comunicarea cu oamenii se realizează la nivel telepatic în interiorul rețelelor imobile și prin intermediul picturilor în cazul mirmipisicilor. Octopăianjenii reprezintă una dintre cele trei rase
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
îl avusese în vedere.. La următoare ediție însă, regulamentul festivalului a fost modificat, devenind obligatoriu ca directorii de film să fie de origine africană sau arabă. De-a lungul celor 24 de ediții, scopul festivalului, acela de cooperare culturală și artistică între nordul și sudul Africii, precum și promovarea unei cinematografii naționale în fiecare țară arabă și africană a dus la descoperirea unor talente recunoscute pe plan internațional, printre care Youssef Chahine (Egipt), Taoufik Salah (Siria), Sarah Maldoror (Republica Democrată Congo), Mohamed
Zilele de film ale Cartaginei () [Corola-website/Science/330894_a_332223]
-
desen la Stuttgart și Viena unde a dat examenul de stat în 1880. După doi ani de practică la Muzeul austriac din Viena, Kühlbrandt s-a întors la Brașov. În 1883 și-a început activitatea profesională de profesor de desen artistic și desen tehnic în școli medii și școli profesionale. Între 1885 și 1927 a predat la școala orășenească de arte și meserii din Brașov, unde, în ultima parte, a fost timp de 16 ani directorul acestei școli. În paralel, a
Ernst Kühlbrandt () [Corola-website/Science/330900_a_332229]
-
aproape patru luni. Filmul nu a fost un succes de box office, dar a primit în general recenzii pozitive din partea criticilor. "Un om și trei fantome" reprezintă, de asemenea, ultimul rol principal al lui Michael J. Fox într-un film artistic, apoi, timp de patru ani, Fox a jucat în serialul de televiziune "Spin City" înainte de semi-retragerea sa din 2000 din cauza efectelor bolii Parkinson.
Un om și trei fantome () [Corola-website/Science/330045_a_331374]
-
major de Ludwig van Beethoven. La Expoziția Mondială din New York, în 1939, taraful lui Dinicu este însoțit de Maria Tănase. Vreme de patru luni cântă împreună la restaurantul lui Jean Filipescu din New York, unde primesc - printre alți ascultători din lumea artistică americană - ovațiile entuziaste ale Marlenei Dietrich. Revin în țară o dată cu declanșarea celui de al Doilea Război Mondial în luna septembrie a aceluiași an. Se angajează la restaurantul „Modern” din Sărindar, unde îl asculta cu regularitate Ionel Perlea și, uneori, George
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
de est a Americii de Nord, iar conchistadorii spanioli au cucerit America Centrală și America de Sud, presărând întreagă lume cu agenții comerciale europene, exceptând Japonia. Europa era cuprinsă de războaie, revoluții și devastări, dar și de o extraordinară dezvoltare și un progres științific și artistic. Secolul al XVIII-lea a fost denumit „secolul revoluțiilor". Între anii 1708 și 1835 s-au desfășurat revoluții în multe părți ale lumii împotriva guvernelor și a puterii coloniale. Unele au avut succes, altele au eșuat, dar izbucnirea revoluțiilor politice
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
de Arte Plastice din București (având profesori pe Ion Cârdei, Ion Musceleanu și Neculai Hilohi) și Institutul Pedagogic din București, în 1965. Debutează la anuala tineretului, în 1967, participând, începând cu acel an, prin pictură, gravură și desen, la manifestări artistice colective, saloane de desen și gravură, cât și la toate saloanele municipale și naționale de grafică și gravură. Un exemplu este Atelierul de artă grafică din București, unde acesta, printre artiștii: Corina Bein Angheluta, Clarette Wachtel, Ion Panaitescu, Teodor Hrib
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
Demetrescu Mirea și Camil Ressu. Până în anul al III-lea a urmat în paralel și secția de sculptură, avându-l ca profesor la modelaj pe Dimitrie Paciurea. Pentru Gheorghe Naum a fost hotărâtoare întâlnirea cu două personalități modelate în atmosfera artistică pariziană: Camil Ressu, profesor din ultimii ani de studiu, și Ion Theodorescu-Sion. În anul 1928, Gheorghe Naum, a expus la Salonul pentru desen și gravură iar, în luna noiembrie 1929, a vernisat prima sa expoziție personală cu 71 de picturi
Gheorghe Naum () [Corola-website/Science/330090_a_331419]
-
Sloboziei și Călărașilor, preasfințitul Vincențiu, însoțit de un sobor de preoți. Elemente de arhitectură ale ansamblului mănăstirii Pictura interioară a bisericii Mănăstirii Plătărești a fost executată între anii 1646-1649 de o echipă de pictori-zugravi străini, „"familiarizați cu tehnica și procedeele artistice de sorginte occidentală, pe care le aplică iconografiei tradiționale, pictori aparținând cel mai probabil mediilor artistice rusești"”. Acest fapt rezultă și din scrisoarea pe care Matei Basarab o trimite țarului Mihail I al Rusiei la 20 februarie 1644, prin intermediul arhimandritului
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
mănăstirii Pictura interioară a bisericii Mănăstirii Plătărești a fost executată între anii 1646-1649 de o echipă de pictori-zugravi străini, „"familiarizați cu tehnica și procedeele artistice de sorginte occidentală, pe care le aplică iconografiei tradiționale, pictori aparținând cel mai probabil mediilor artistice rusești"”. Acest fapt rezultă și din scrisoarea pe care Matei Basarab o trimite țarului Mihail I al Rusiei la 20 februarie 1644, prin intermediul arhimandritului Grigore de la mănăstirea athonită Sfântul Pantelimon, prin care cerea țarului „"să poruncească pictorilor săi aleși să
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
alături de portretul din pronaos al primului egumen al mănăstirii, Vasile. Pictura originală s-a păstrat până în prezent numai în pronaos, celelalte componente ale bisericii fiind repictate în anul 1990, în tempera, lucrările fiind însă de un slab nivel tehnic și artistic. Pictura din pronaos a fost restaurată în anul 1972 în cadrul unui program finanțat de Direcția Monumentelor Istorice, de pictorița Olga Greceanu, artistă renumită pentru grija acordată păstrării în cele mai mici detalii a picturii originale. Trebuie menționat faptul că biserica
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ornamente și ferecături de aur sau argint, fiind protejate în prezent de rame de sticlă. Icoanele au fost cel mai probabil pictate tot de zugravul rus Grigorie, cel care a realizat și pictura murală a bisericii. De o deosebită valoare artistică, unicat în România, este icoana de hram, gravată în aur, a Sfântului Mare Mucenic Mercurie. Icoana este categorisită în rândul icoanelor făcătoare de minuni, conform canoanelor Bisericii Ortodoxe Române. Pictura din naos și altar a suferit distrugeri importante în urma prăbușirii
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
la trecerea dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, biserica Mănăstirii Baia de Aramă reflectă trăsăturile stilistice ale perioadei anterioare de înflorire cultural-artistică și intensitate a actului ctitoricesc din timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), înscriindu-se într-un curent artistic în care arhitectura Țării Românești evoluează spre noile direcții și viziuni ale epocii brâncovenești. Influențele acestei zone de întâlnire istorică și creativă se extind și în perioada ce se succedă domniei marelui voievod, când monumentele din Oltenia începutului de secol
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
parte caracteristicile stilistice ale secolului anterior, integrându-se astfel organic epocii constructive premergătoare, preluând totodată elemente inovatoare din deschiderea și varietatea decorativă amprentată de stilul brâncovenesc. Noul ansamblu monahal construit în stil strategic, de apărare, se înscrie într-un curent artistic specific acțiunilor de refacere, extindere și ridicare a unor construcții de arhitectură militară, cu funcție civilă sau a unor edificii cu destinație religioasă ce au și funcție securizantă. Oscilând între tradiție și inovație, arta arhitecturală și picturală din această etapă
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
fenomenului cultural românesc al Evului Mediu, desprinzându-se de vechile forme consacrate de meșterii veacului anterior și evoluând spre o putere de creație și originalitate specifice epocii brâncovenești, ce dovedește din partea meșterilor autohtoni o stăpânire deplină a metodelor tehnice și artistice și un deosebit simț al echilibrului și proporțiilor care fac posibilă treptat cutezanța inovatoare. Mănăstirea Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți. Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
Severinului și Strehaiei, și având ca stareță pe monahia Isidora Rusu, urmând a funcționa în cadrul Protoieriei Baia de Aramă. Din anul 2011 a fost aleasă ca stareță a mănăstirii monahia Mihaela Păiuș. Din punct de vedere arhitectural, biserica corespunde tipului de creație artistică ce urmărește tendințele înnoitoare din epoca mateină prin promovarea valorilor vocabularului decorativ european, concomitent cu păstrarea formelor tradiționale. Arhitectura simplă a bisericii îmbină stilul epocii lui Matei Basarab, aparținând secolului XVII, caracterizat prin construcția impunătoare, cu turla clopotniței pe pronaos
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
sa Iulita, pictați la cererea arhimandritului Vasile și a lui Milco. Subiecte ca Sfântul Sava și Simeon, Sfântul Nicodim, pruncul culcat pe disc sunt inspirate din pictura catoliconului Mănăstirii Hilandar, relevând și influențe externe asupra canonului pictural tradițional specific fondului artistic românesc ce se cristalizase până în acea perioadă. Astfel, portretul marelui domnitor sârb Ștefan Dușan (1331-1355) ce se află în pronaos, asemănător cu cel de la Hilandar, pare a fi singurul din țară. Prin modul artistic de realizare a portretului este exprimată
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
asupra canonului pictural tradițional specific fondului artistic românesc ce se cristalizase până în acea perioadă. Astfel, portretul marelui domnitor sârb Ștefan Dușan (1331-1355) ce se află în pronaos, asemănător cu cel de la Hilandar, pare a fi singurul din țară. Prin modul artistic de realizare a portretului este exprimată toată venerația ctitorului Milco Băiașul și a primului egumen Vasile Arhimandrit pentru eroul național al țării lor de origine. Specifice stilului brâncovenesc sunt și tablourile votive. De la Mănăstirea Hilandar se mai păstrează câteva obiecte
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
a acestei mănăstiri - monument istoric, precum și protejarea și restaurarea picturilor murale în interiorul bisericii mănăstirii. După două veacuri de înstrăinare și de absență aproape totală a vieții monahale, maicile de la Mănăstirea Baia de Aramă se străduiesc să ridice prestigiul ei sub raport duhovnicesc, artistic, gospodăresc, încât să se prezinte ca un așezământ monahal cu o viață duhovnicească aleasă, dar și cu un valoros monument de artă medievală, care sa atragă mulțimi de credincioși și turiști din țară și de peste hotare.
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
a sa să fie furată în 2000. Piatra funerară a fost recuperată în iunie 2001 în apropiere de Seattle și este acum depozitată la Departamentul Șerifului din Comitatul Waushara. Biografia sa a fost sursă de inspirație pentru mai multe filme artistice: Gein a servit și ca model pentru câteva personaje fictive de cărți și filme, cele mai notabile fiind:
Ed Gein () [Corola-website/Science/330166_a_331495]
-
Cui a compus muzică în aproape toate genurile muzicale existente la vremea respectivă. Însă, spre deosebire de ceilalți membri ai „Grupului celor cinci”, Cui nu a compus simfonii și poeme simfonice. De departe cele mai numeroase lucrări ale lui Cui sunt cântecele artistice care includ câteva duete și numeroase cântece pentru copii. Câteva dintre cântecele sale sunt disponibile și cu acompaniament orchestral, cum ar fi "Bolero" Op. 17, care a fost dedicat cântăreței Marcella Sembrich. Printre cântecele sale artistice se numără „Statuia din
Cezar Antonovici Cui () [Corola-website/Science/330185_a_331514]
-
lui Cui sunt cântecele artistice care includ câteva duete și numeroase cântece pentru copii. Câteva dintre cântecele sale sunt disponibile și cu acompaniament orchestral, cum ar fi "Bolero" Op. 17, care a fost dedicat cântăreței Marcella Sembrich. Printre cântecele sale artistice se numără „Statuia din Țarskoie Selo” („"Царско-сельская статyя"”) și „Scrisoarea arsă," („"Сожжённое письмо"”), ambele inspirate după poemele celui mai apreciat poet al lui Cui, Alexandr Pușkin. În plus, Cui a compus numeroase lucrări pentru pian și pentru ansambluri de cameră
Cezar Antonovici Cui () [Corola-website/Science/330185_a_331514]
-
mira de fenomenele pe care le vedea și le studia. Și-a construit propriile lunete și le-a dat mai întâi grosismente de șase în loc de trei, pentru a ajunge, în mod progresiv, la 20, iar apoi la 30. Prima reprezentare artistică a lunetei astronomice se datorează lui Jan Brueghel cel Bătrân; în tabloul „Peisaj spre castelul Mariemont”, arhiducele Albert de Habsburg ține instrumentul. Cea mai mare lunetă astronomică, încă în folosință, cu diametrul obiectivului de 40 de țoli (101,60 cm
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]