52,560 matches
-
presupun spasme musculare, fie în regiuni restrânse, fie la nivelul întregului corp. Absențele epileptice pot fi subtile, cu o întoarcere ușoară a capului sau clipirea ochilor. Persoana nu cade pe spate și revine la o stare normală imediat după încheierea crizei. Crizele atonice presupun pierderea activității musculare pe o perioadă mai mare de o secundă. Acest lucru apare, de obicei, pe ambele părți ale corpului. Aproximativ 6% dintre persoanele cu epilepsie suferă de crize care sunt, adesea, declanșate de anumite evenimente
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
spasme musculare, fie în regiuni restrânse, fie la nivelul întregului corp. Absențele epileptice pot fi subtile, cu o întoarcere ușoară a capului sau clipirea ochilor. Persoana nu cade pe spate și revine la o stare normală imediat după încheierea crizei. Crizele atonice presupun pierderea activității musculare pe o perioadă mai mare de o secundă. Acest lucru apare, de obicei, pe ambele părți ale corpului. Aproximativ 6% dintre persoanele cu epilepsie suferă de crize care sunt, adesea, declanșate de anumite evenimente, fiind
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
la o stare normală imediat după încheierea crizei. Crizele atonice presupun pierderea activității musculare pe o perioadă mai mare de o secundă. Acest lucru apare, de obicei, pe ambele părți ale corpului. Aproximativ 6% dintre persoanele cu epilepsie suferă de crize care sunt, adesea, declanșate de anumite evenimente, fiind cunoscute drept crize epileptice reflexe. Persoanele cu epilepsie reflexă suferă de crize care sunt declanșate doar de anumiți stimuli. Printre factorii declanșatori comuni se numără luminile intermitente și zgomotele bruște. În anumite
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
pierderea activității musculare pe o perioadă mai mare de o secundă. Acest lucru apare, de obicei, pe ambele părți ale corpului. Aproximativ 6% dintre persoanele cu epilepsie suferă de crize care sunt, adesea, declanșate de anumite evenimente, fiind cunoscute drept crize epileptice reflexe. Persoanele cu epilepsie reflexă suferă de crize care sunt declanșate doar de anumiți stimuli. Printre factorii declanșatori comuni se numără luminile intermitente și zgomotele bruște. În anumite tipuri de epilepsie, crizele pot apărea mult mai des în timpul somnului
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
o secundă. Acest lucru apare, de obicei, pe ambele părți ale corpului. Aproximativ 6% dintre persoanele cu epilepsie suferă de crize care sunt, adesea, declanșate de anumite evenimente, fiind cunoscute drept crize epileptice reflexe. Persoanele cu epilepsie reflexă suferă de crize care sunt declanșate doar de anumiți stimuli. Printre factorii declanșatori comuni se numără luminile intermitente și zgomotele bruște. În anumite tipuri de epilepsie, crizele pot apărea mult mai des în timpul somnului, însă în alte tipuri de epilepsie acestea pot apărea
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
declanșate de anumite evenimente, fiind cunoscute drept crize epileptice reflexe. Persoanele cu epilepsie reflexă suferă de crize care sunt declanșate doar de anumiți stimuli. Printre factorii declanșatori comuni se numără luminile intermitente și zgomotele bruște. În anumite tipuri de epilepsie, crizele pot apărea mult mai des în timpul somnului, însă în alte tipuri de epilepsie acestea pot apărea aproape numai în timpul somnului. După o secvență activă a unei crize, există, în general, o perioadă de confuzie, cunoscută drept perioadă postcritică, înainte de recuperarea
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
comuni se numără luminile intermitente și zgomotele bruște. În anumite tipuri de epilepsie, crizele pot apărea mult mai des în timpul somnului, însă în alte tipuri de epilepsie acestea pot apărea aproape numai în timpul somnului. După o secvență activă a unei crize, există, în general, o perioadă de confuzie, cunoscută drept perioadă postcritică, înainte de recuperarea unui nivel de conștiență normal. Această perioadă durează, de obicei, între 3 și 15 minute, dar poate dura și câteva ore. Alte simptome comune includ: oboseală, cefalee
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
drept perioadă postcritică, înainte de recuperarea unui nivel de conștiență normal. Această perioadă durează, de obicei, între 3 și 15 minute, dar poate dura și câteva ore. Alte simptome comune includ: oboseală, cefalee, dificultăți de vorbire și comportament anormal. După o criză, psihoza este relativ comună, fiind întâlnită la 6-10% dintre persoane. În majoritatea cazurilor, persoanele nu își amintesc ce s-a întâmplat în acest interval. Slăbiciunea localizată, cunoscută drept paralizia Todd, poate apărea, de asemenea, după o criză focală. Atunci când apare
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
anormal. După o criză, psihoza este relativ comună, fiind întâlnită la 6-10% dintre persoane. În majoritatea cazurilor, persoanele nu își amintesc ce s-a întâmplat în acest interval. Slăbiciunea localizată, cunoscută drept paralizia Todd, poate apărea, de asemenea, după o criză focală. Atunci când apare, o criză durează câteva secunde sau minute, în rare cazuri durând o zi sau două. Epilepsia poate avea efecte diverse asupra bunăstării sociale și psihologice. Dintre aceste efecte fac parte izolarea socială, stigmatizarea sau dizabilitatea. Acestea pot
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
este relativ comună, fiind întâlnită la 6-10% dintre persoane. În majoritatea cazurilor, persoanele nu își amintesc ce s-a întâmplat în acest interval. Slăbiciunea localizată, cunoscută drept paralizia Todd, poate apărea, de asemenea, după o criză focală. Atunci când apare, o criză durează câteva secunde sau minute, în rare cazuri durând o zi sau două. Epilepsia poate avea efecte diverse asupra bunăstării sociale și psihologice. Dintre aceste efecte fac parte izolarea socială, stigmatizarea sau dizabilitatea. Acestea pot conduce la rezultate școlare proaste
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
asupra dezvoltării comportamentale, de învățare și sociale a copilului. De asemenea, epilepsia este mai des întâlnită la persoanele cu autism. Epilepsia nu este o singură boală, ci un simptom care poate conduce la o serie de tulburări diferite. Prin definiție, crizele apar spontan, fără nicio cauză imediată precum bolile acute. Cauza subiacentă a epilepsiei poate fi de natură genetică sau datorată unor probleme metabolice sau structurale, însă în 60% din cazuri, cauza este necunoscută. Problemele genetice, congenitale și de dezvoltare sunt
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
însă în 60% din cazuri, cauza este necunoscută. Problemele genetice, congenitale și de dezvoltare sunt cele mai comune în rândul tinerilor, în timp ce tumorile cerebrale și accidentele vasculare cerebrale au șanse mai mari de a apărea la persoanele mai în vârstă. Crizele epileptice pot apărea, de asemenea, ca urmare a altor probleme de sănătate; dacă acestea apar imediat în urma unei anumite cauze, precum un accident vascular cerebral, traumatism cranian, intoxicație alimentară sau problemă metabolică, ele sunt cunoscute drept crize acute simptomatice și
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
mai în vârstă. Crizele epileptice pot apărea, de asemenea, ca urmare a altor probleme de sănătate; dacă acestea apar imediat în urma unei anumite cauze, precum un accident vascular cerebral, traumatism cranian, intoxicație alimentară sau problemă metabolică, ele sunt cunoscute drept crize acute simptomatice și intră mai degrabă în clasificarea extinsă a tulburărilor referitoare la convulsii decât a epilepsiei în sine. Cele mai multe dintre cauzele crizelor acute simptomatice pot, de asemenea, conduce la crize ulterioare, acest caz fiind cunoscut drept epilepsie secundară. Se
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
cauze, precum un accident vascular cerebral, traumatism cranian, intoxicație alimentară sau problemă metabolică, ele sunt cunoscute drept crize acute simptomatice și intră mai degrabă în clasificarea extinsă a tulburărilor referitoare la convulsii decât a epilepsiei în sine. Cele mai multe dintre cauzele crizelor acute simptomatice pot, de asemenea, conduce la crize ulterioare, acest caz fiind cunoscut drept epilepsie secundară. Se consideră că genetica este un factor implicat în majoritatea cazurilor, fie în mod direct, fie în mod indirect. Unele cazuri de epilepsie sunt
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
intoxicație alimentară sau problemă metabolică, ele sunt cunoscute drept crize acute simptomatice și intră mai degrabă în clasificarea extinsă a tulburărilor referitoare la convulsii decât a epilepsiei în sine. Cele mai multe dintre cauzele crizelor acute simptomatice pot, de asemenea, conduce la crize ulterioare, acest caz fiind cunoscut drept epilepsie secundară. Se consideră că genetica este un factor implicat în majoritatea cazurilor, fie în mod direct, fie în mod indirect. Unele cazuri de epilepsie sunt datorate unui defect al unei singure gene (1-2
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
de a se descărca în această perioadă scade. Acest lucru poate apărea din cauza unor schimbări ale canalelor ionice sau dacă neuronii inhibitori nu funcționează în mod corespunzător. Astfel, acest lucru duce la apariția unei anumite zone predispuse la declanșarea unor crize, cunoscută drept "focarul crizei". Un alt mecanism al epilepsiei ar putea fi amplificarea sensibilității receptorilor sau diminuarea răspunsului circuitelor inhibitoare ca urmare a unei leziuni la nivelul creierului. Aceste epilepsii secundare apar prin intermediul unor procese cunoscute sub numele de epileptogeneză
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
în această perioadă scade. Acest lucru poate apărea din cauza unor schimbări ale canalelor ionice sau dacă neuronii inhibitori nu funcționează în mod corespunzător. Astfel, acest lucru duce la apariția unei anumite zone predispuse la declanșarea unor crize, cunoscută drept "focarul crizei". Un alt mecanism al epilepsiei ar putea fi amplificarea sensibilității receptorilor sau diminuarea răspunsului circuitelor inhibitoare ca urmare a unei leziuni la nivelul creierului. Aceste epilepsii secundare apar prin intermediul unor procese cunoscute sub numele de epileptogeneză. De asemenea, nefuncționarea barierei
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
ca urmare a unei leziuni la nivelul creierului. Aceste epilepsii secundare apar prin intermediul unor procese cunoscute sub numele de epileptogeneză. De asemenea, nefuncționarea barierei hematoencefalice poate reprezenta un mecanism cauzal, deoarece poate permite substanțelor din sânge să ajungă la creier. Crizele focale se declanșează într-una dintre emisferele creierului, în timp ce convulsiile generalizate apar în ambele emisfere. O parte dintre tipurile de crize pot schimba structura cerebrală, în timp ce altele par să aibă un efect nesemnificativ. Glioza, pierderile neuronale și atrofia anumitor regiuni
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
asemenea, nefuncționarea barierei hematoencefalice poate reprezenta un mecanism cauzal, deoarece poate permite substanțelor din sânge să ajungă la creier. Crizele focale se declanșează într-una dintre emisferele creierului, în timp ce convulsiile generalizate apar în ambele emisfere. O parte dintre tipurile de crize pot schimba structura cerebrală, în timp ce altele par să aibă un efect nesemnificativ. Glioza, pierderile neuronale și atrofia anumitor regiuni ale creierului sunt corelate cu epilepsia, dar încă nu se știe clar dacă epilepsia provoacă aceste modificări sau dacă aceste modificări
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
Glioza, pierderile neuronale și atrofia anumitor regiuni ale creierului sunt corelate cu epilepsia, dar încă nu se știe clar dacă epilepsia provoacă aceste modificări sau dacă aceste modificări conduc la epilepsie. Diagnosticarea epilepsiei se realizează, în general, pe baza descrierii crizei și a evenimentelor adiacente. O electroencefalogramă și imagistica cerebrală sunt, de asemenea, o componentă de bază a tratamentului. Deși în majoritatea cazurilor se încearcă identificarea unui sindrom epileptic specific, acest lucru nu este întotdeauna posibil. monitorizarea video și EEG se
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
a tratamentului. Deși în majoritatea cazurilor se încearcă identificarea unui sindrom epileptic specific, acest lucru nu este întotdeauna posibil. monitorizarea video și EEG se poate dovedi utilă în cazurile dificile. În practică, epilepsia este definită ca două sau mai multe crize epileptice, apărute într-un interval mai mare de 24 de ore, fără o cauză clară; de asemenea, criza epileptică poate fi definită ca semnele și simptomele temporare care rezultă din activitatea electrică anormală a creierului. În același timp, epilepsia poate
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
posibil. monitorizarea video și EEG se poate dovedi utilă în cazurile dificile. În practică, epilepsia este definită ca două sau mai multe crize epileptice, apărute într-un interval mai mare de 24 de ore, fără o cauză clară; de asemenea, criza epileptică poate fi definită ca semnele și simptomele temporare care rezultă din activitatea electrică anormală a creierului. În același timp, epilepsia poate fi considerată o boală în cadrul căreia persoanele au cel puțin o criză epileptică, existând riscul apariției altor episoade
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
fără o cauză clară; de asemenea, criza epileptică poate fi definită ca semnele și simptomele temporare care rezultă din activitatea electrică anormală a creierului. În același timp, epilepsia poate fi considerată o boală în cadrul căreia persoanele au cel puțin o criză epileptică, existând riscul apariției altor episoade. Liga Internațională împotriva i și Biroul Internațional pentru , parteneri colaboratori ai Organizației Mondiale a Sănătății, în declarația lor comună din 2005, definesc epilepsia drept „o boală a creierului caracterizată de o predispoziție de durată
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
apariției altor episoade. Liga Internațională împotriva i și Biroul Internațional pentru , parteneri colaboratori ai Organizației Mondiale a Sănătății, în declarația lor comună din 2005, definesc epilepsia drept „o boală a creierului caracterizată de o predispoziție de durată de a genera crize epileptice și de consecințe neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
lor comună din 2005, definesc epilepsia drept „o boală a creierului caracterizată de o predispoziție de durată de a genera crize epileptice și de consecințe neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]