51,246 matches
-
o distanță relativ mare, respectiv 35 m. Ritmul alergării este realizat de 12 până la 16 pași de alergare în cursele masculine și de 14 până la 19 pași în cursele feminine. 4.1.2. Alergările de semifond, fond și mare fond Cunoscute și sub denumirea de ,,alergări de rezistență”, această grupă de alergări cuprinde următoarele probe: * alergări de semifond: 800 m și 1.500 m; * alergări de fond: 3.000 m, 5.000 m, 10.000 m; * alergări de mare fond: probele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
eforturilor pe întregul elan este condiționată de percepția distanței până la prag în contextul tuturor relațiilor spațiale ale mediului ambiant. Stabilitatea lungimii elanului și a ritmului ultimilor 6 pași ai elanului sunt problemele cheie ale pregătirii bătăii, în vederea desfășurării săriturii. Trebuie cunoscută lungimea totală a celor 6 pași, măsurați de la prag unde, de obicei, se pune semnul de control. După V.B. Popov, (2002), lungimea ultimilor 6 pași trebuie să fie de 13,80--14,10 m pentru un alergător de 1,80 m
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de a discerne consultând programul. Deși, cum spuneam, suntem la începutul acțiunii, eu mă declar mulțumit. În plus, această infuzie masivă de tineri ne obligă să optăm pentru invitarea unor soliști de calitate, pentru promovarea unor capodopere ale celor mai cunoscuți compozitori ai lumii, prezenți și în manualele elevilor, pe care noi i-am învățat, la rândune, când aveam vârsta lor. Ați găsit, cum se spune, punctul de comuniune și acest lucru nu poate fi decât benefic, chiar dacă nu e exclus
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
încep să înțeleagă că nici noi nu suntem așa marginali culturii universale, ci din contra, am fost în toate timpurile în acest context. Am fost, e adevărat, dar n-am știut să ne impunem... Noi nu știm să ne facem cunoscuți, așa cum vorbeau și colegii din domeniul artelor și care ne semnalau fenomene ce ne îngrijorează. Dumneavoastră ați făcut o panoramare a valorilor filozofiei universale în lucrările deja publicate, dar, pornind de la realitatea românească, avem sau nu avem o școală de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
intervenind la intervale mai mici sau mai mari, ați finalizat până acum vreunul din multele cicluri abordate de a lungul anilor și în care din ele v-ați simțit mai în largul dumneavoastră? Dintre acestea, ciclul „Poliptice” e ceva mai cunoscut, întrucât am ieșit cu el și la Bacău, și la Căminul Artei în Capitală. Iar odată expus, îl poți considera gata. El conține lucrări și mai mici și mai mari, asamblate câte trei sau câte cinci pe fiecare latură. Au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și am simțit bucuria că pot să colaborez cu o orchestră deosebită, o orchestră de o mare calitate. Și au putut să facă așa cum trebuie această lucrare a lui Enescu. Dintre compozitorii români pe cine ați încercat să le faceți cunoscută opera? Dincolo, în străinătate, mai puțin. În Germania am făcut o dată un Andricu, un Dumitrescu (Concertul pentru orchestră de coarde). Sigur, mereu am făcut Enescu. Îmi aduc aminte de cele două intermezzi de Enescu, eram la Roma și a venit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
azi ca una din metodele de bază în întreaga lume, nu este însoțită de alte metode, ci doar de niște încercări de metode. Din păcate și studiile care se publică în legătură cu metoda sunt foarte puțin răspândite în țară, foarte puțin cunoscute. Fiecare culegător de folclor, indiferent de pregătirea intelectuală, ar trebui să aibă un minim de cunoștinețe despre fenomenul folcloric, să posede câteva in instrumentele indispensabile investigației: o fișă sumară monografică, o fișă de repertoriu elaborată pe genuri la o problematică
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
erau destui dramaturgi care vroiau să fie jucați. După cum vedeți, nici la ora actuală nu prea sunt jucați dramaturgii români. Nu m-a afectat cu nimic, pentru că jucândumi-se piesele la Radio și la Televiziune am avut sentimentul căsunt mai bine cunoscut. Țin minte că atunci când sa jucat la Televiziune Drumul spre Everest, pusă în scenă cu actrițe de la Bârlad, unde a avut loc premiera inițială, a fost poate unul dintre cele mai mari succese. Eram oprit pe stradă de diverse doamne
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pentru că am modele care m-au pregătit ca să spun așa în legătură cu viitorul, cu destinul operei. Noi avem, din nefericire, în istoria teatrului românesc dramaturgi de valoare care au rămas în anonimat, în biblioteci, în cărți și cel mai vizibil și cunoscut exemplu este piesa Danton a lui Camil Petrescu, care a așteptat 50 de ani până când Horea Popescu a adus-o pe scena Teatrului Național din București. Dar foarte mulți alți scriitori, cu o dramaturgie deosebit de interesantă Hortensia PapadatBengescu, ca să dau
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
așa că ideea ne aparține. La Conservator facem muzică de cameră, dar ca să o putem face serios, ne-am spus că e neapărată nevoie să ne unim gândurile și forțele. Cine vă îndrumă pașii? Lucrăm împreună cu maestrul Dan Prelipcean, component al cunoscutului și valorosului Cvartet „Voces”. Către ce lucrări v-ați îndreptat mai întâi? Am pregătit „Cvartetul op. 18 nr. 4” de L.v. Beethoven, pe care l-am prezentat în fața colegilor și a profesorilor, apoi am studiat „Cvartetul nr. 2” de Pascal
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
modelată cu mâna ne îndrituiește să presupunem că teritoriul a fost locuit încă înainte de întemeierea statului dac, deci în epoca metalelor, ce ține de istoria străveche, și că oamenii locului au continuat să ocupe și să trăiască pe teritoriul bine cunoscut lor și după organizarea statală a dacilor, apoi în timpul stăpânirii romane și după încetarea acestei stăpâniri. Remarcăm faptul că aici a ființat comunitatea familială ce va căpăta și va purta numele de satul Umbrărești, aici fiind vatra sătească din care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fragmente ceramice de la vase confecționate la fața locului, dar și gâturi, torți și bucăți de vase din import, de foarte bună calitate sub aspectul pastei ceramice, deci de la vase grecești și romane. Multe din fragmentele provenite de la vasele autohtone poartă cunoscutele forme decorative realizate prin grupurile de linii incizate orizontal, drept sau vălurit; altele, cele mai multe, fără nici un fel de decor. Calitativ, distingem fragmentele ce provin de la vase modelate din pastă de foarte bună calitate, cu lustru dat pe exterior, precum și fragmente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
socială sui-generis”. Ele se găsesc încă în aproape orice veche vatră de sat românesc, dar sunt insuficient investigate și puse în valoare științifică. Ne referim la procesul de teritorializare prin stabilirea hotarelor dintre comunitățile sătești, proces prea puțin studiat și cunoscut, deși este de o importanță capitală în aprecierea vechimei satelor noastre, alături de urmele arheologice. Materiale arheologice descoperite în zonă În grădina locuitorului Sandu C. .Zaharia din satul Slobozia, fiul acestuia, Marian, a găsit în primăvara anului 1975 o monedă bizantină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avutul lor în pădurile mari (numeroase documente și izvoare narative consemnează fenomenul), dar, imediat ce pericolul trecea și se îndepărta, oamenii reveneau pe vechile lor vetre. Așadar, nu suntem primii care facem constatarea că așezările de aici sunt prea puțin cercetate, cunoscute și prezentate ca exemple cu bogat trecut istoric în multe din studiile dedicate domeniului sătesc, comparativ cu așezări din zone mai intens și mai amănunțit investigate. De aici rezultă impresia de „pete albe” pe harta ce înfățișează sudul Moldovei. O
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care istorici, filologi, sociologi, geografi etc. Reputatul sociolog și istoric H. H. Stahl sublinia și insista asupra necesității unor cât mai temeinice și complete cercetări științifice, considerând „satul devălmaș cu forma sa de caracter comunist-primitivă drept obiect de studiu”. În cunoscuta monografie a lui Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile, autorul atrăgea atenția asupra faptului că studiile precedente, ce au avut în atenție viața socială, agrară și economică din satul românesc „tratează numai câte una din aceste probleme”, informațiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a teritoriului afectat de vechile structuri. Noțiunea și conceptul enunțate prin expresia de colț al moșiilor, în cazul că le cunoaștem și le pătrundem sensul dat prin hotărnicii, ne ajută să interpretăm în mod corect și să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în atenția celor interesați de problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet de la Țigăneștii Tecuciului, marele logofăt Costache Conachi, binecunoscut contemporanilor săi nu doar ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânirea unor boieri, știut fiind faptul că Bozieștii de Jos și Bozieștii de Sus au aparținut hatmanului Isac Balica, iar Tămășenii, în cea mai mare parte, au fost părți de moșie ale familiei Corpaci, cinci frați, dintre care cel mai cunoscut rămâne „Ionașco Corpaci ce-au fost vornic”, de unde în documente și expresiile: „ocina Corpăceștilor”, „locul Corpăceștilor”, „biserica Corpăceștilor”, precum și numele Corpaci destul de frecvent printre locuitorii umbrăreșteni. Se prea poate ca satul să fi fost locul de origine al respectivei familii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bozieștii, Tămășenii și Torceștii, decât numele Umbrărești pentru întreaga comunitate din interiorul hotarului respectiv, cu toate că satele cu numele arătate mai sus existau pe vetre proprii, găsindu-se, cum se poate ușor constata, la distanțe mari între ele, fiind altceva decât cunoscutele cuturi medievale. Numele satului Condrea apare scris prima dată în catagrafia întocmită din ordinile autorităților rusești în anul 1774, înscrierea nominală a locuitorilor făcându-se însă laolaltă cu cei ai Umbrăreștilor, ca unii ce se aflau într-un hotar comun
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
temelia alteia anterioare, cum am mai arătat deja; -la Tămășeni, pe locul zis Dealul Bisericii se găsesc îngropate la aproximativ 0,60 - 0,80 m vestigii de la fosta biserică, ce a funcționat până pe la mijlocul secolului al XIX-lea, inclusiv cimitirul, cunoscută ca fiind biserica Corpăceștilor, despre care avem însemnări în Condicile Conăchești; - în satul Slobozia, biserica actuală suprapune o temelie a unei construcții de cult anterioare; - la Condrea, unde se află acum biserica, a fost, înaintea celei de lemn și paiantă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 5-6 km și pe terasa de vest, la Condrea de mai trâziu, ca de aici, o bună parte, să treacă peste Siret. Toate aceste grupuri de locuitori au rămas, din punct de vedere juridic, administrativ-teritorial și social-economic, în comunitatea cunoscută și atestată, prin documentele scrise ce s-au păstrat, sub numele de obștea sau satul Umbrăreștilor răzeși, mai târziu Umbrăreștii răzeși-partea de jos. Tot mai târziu, comunității rămase pe vechea vatră numită Umbrărești i se va adăuga sintagma „partea de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moșia Umbrăreștii numiți mai sus și aflați de mai multă vreme în conflict cu stăpânirile vecine de la vest de pârâul Dimaciului ? Punem întrebarea pentru că pe nici unul dintre ei nu-l găsim consemnat ca având locuința în vreun sat de pe cunoscutele vetre ale Umbrăreștilor de la est de Siret. Catagrafia din anul 1774 și alte documente ni-i arată nominal ca fiind birnici la „satul Suraia și Butuceni”, sate aparținând, potrivit recensământului respectiv, de ținutul Tecuciului, dar situate, ca și acum, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
devălmășia pe teritoriul de astăzi al comunei noastre, devălmășie ce ni se înfățișează esențialmente asemănătoare, aproape identică aceleia din satele Vrancei, cu deosebirea că obștea vrânceană a fost sistematic și amănuțit cercetată și studiată, în timp ce obștea umbrăreșteană este foarte puțin cunoscută, urmare a lipsei de investigații la vremea potrivită, adică atunci când multe vestigii ale devălmășiei puteau fi surprinse „pe viu”. Acțiunea era încă posibilă până către sfârșitul secolului trecut și chiar la începutul secolului al XX-lea. Ne mulțumim acum să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atare de către alții, și scrie: „Așezări omenești în afară de această împărțire administrativă nu există. Mult trâmbițatele obști teritoriale libere considerate ca locuite de răzeși, așa cum li s-a părut unora dintre istoricii de până acum, ori căutate de unii contemporani, invocând cunoscutele pasagii despre cele trei republici din Descrierea Moldovei a lui D. Cantemir. [...] nu erau locuite de țărani agricultori”. Și, pentru a-și fundamenta teoria, preia și reproduce pasaje din opera citată în care Dimitrie Cantemir arătase, într-adevăr, că atât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în sumă de 100 stânjeni, mult timp după vinderea cvasitotală a satului. Așa se explică existența țăranilor răzeși, deci liberi, nesupuși la dijmă, în sate considerate stăpânire boierească în totalitate, fenomen social-economic ce merită a fi mai îndeaproape investigat și cunoscut. Din constatările următoare se va observa că și Bozieștii nu erau în întregime aserviți la data când Vasile Lupu face daniile sale. Mai târziu, în vremea lui Gheorghe Duca, părți din respectivul sat, precum și din Umbrăreștii propriu-ziși, alături de alte sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Neculce, sau cum ne informează lirica populară din Țara de Jos, tipică sub acest aspect. Dintre generațiile de boieri din familia Costache, boieri care, așa cum am văzut, au stăpânit vreme îndelungată la Umbrărești, doar logofătul Manolache este mai bine cunoscut documentar, în postura de stăpân al jumătății de sat ce i-a revenit, fapt ce se poate constata din datele menționate deja, dar și din alte documente ale timpului său. El a deținut o vreme dregătorii mărunte pe plan ținutal
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]