51,663 matches
-
dar mai pot avea o geneză de formare prin reacții chimice sau procese clastice. Calcarele au o importanță economică deosebită, fiind folosite ca materie primă în industria de construcții, sunt rezervoare naturale de depozitare a petrolului, gazelor naturale, sau este roca în care au loc procesele carstice, cu formarea peșterilor acestea fiind locuri de atracție turistică. Calcarul este o rocă cu foarte multe variante, aceasta se referă nu numai la procesul de formare a lor, dar și la caracterele rocii, ca
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
deosebită, fiind folosite ca materie primă în industria de construcții, sunt rezervoare naturale de depozitare a petrolului, gazelor naturale, sau este roca în care au loc procesele carstice, cu formarea peșterilor acestea fiind locuri de atracție turistică. Calcarul este o rocă cu foarte multe variante, aceasta se referă nu numai la procesul de formare a lor, dar și la caracterele rocii, ca aspect, sau utilizare. Din această cauză există o ramură specială a geologiei "Carbonatsedimentologia" care se ocupă numai cu formarea
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
este roca în care au loc procesele carstice, cu formarea peșterilor acestea fiind locuri de atracție turistică. Calcarul este o rocă cu foarte multe variante, aceasta se referă nu numai la procesul de formare a lor, dar și la caracterele rocii, ca aspect, sau utilizare. Din această cauză există o ramură specială a geologiei "Carbonatsedimentologia" care se ocupă numai cu formarea și caracterele tipurilor diferite de calcar.Termenul de calcar este folosit în vorbirea curentă, pe când în limbajul tehnic sau științific
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
există o ramură specială a geologiei "Carbonatsedimentologia" care se ocupă numai cu formarea și caracterele tipurilor diferite de calcar.Termenul de calcar este folosit în vorbirea curentă, pe când în limbajul tehnic sau științific acest termen este utilizat diferențiat.De exemplu roca masivă compactă va fi numită "calcar" pe când roca poroasă este numită "cretă" în industria de construcții calcarul fiind folosit ca "var nestins", sau varianta cu o structură porfirică este numită "marmoră" cu toate că marmorele adevărate din punct de vedere geologic sunt
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
se ocupă numai cu formarea și caracterele tipurilor diferite de calcar.Termenul de calcar este folosit în vorbirea curentă, pe când în limbajul tehnic sau științific acest termen este utilizat diferențiat.De exemplu roca masivă compactă va fi numită "calcar" pe când roca poroasă este numită "cretă" în industria de construcții calcarul fiind folosit ca "var nestins", sau varianta cu o structură porfirică este numită "marmoră" cu toate că marmorele adevărate din punct de vedere geologic sunt roci metamorfice. Calcarul este compus în mare parte
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
masivă compactă va fi numită "calcar" pe când roca poroasă este numită "cretă" în industria de construcții calcarul fiind folosit ca "var nestins", sau varianta cu o structură porfirică este numită "marmoră" cu toate că marmorele adevărate din punct de vedere geologic sunt roci metamorfice. Calcarul este compus în mare parte din două minerale, calcit și aragonit ambele fiind din punct de vedere chimic un carbonat de calciu. Mineralele care mai pot să fie prezente în proporții foarte variabile sunt argilele (hidroxilicate metalice sau
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
mai multe tipuri de calcar: O altă posibilitate a formării depozitelor de calcar este aceea când calcarul prin procesele de eroziune este transportat de exemplu în stare nedizolvată (calcar sau marmoră) fiind depus într-un alt loc unde se formează roci sau depozite noi de calcar. In această categorie se pot diferenția calcare formate din depuneri rezultate din acțiunea microorganismelor (numiți în general microbi, virusuri, bacterii, ciuperci microscopice, alge sau organisme unicelulare) sau calcare formate din depunerile scheletelor de corali (organisme
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
este o reacție reversibilă: formula 1 Acesta va fi calciul sub formă de carbonat de calciu, adăugat în apă până la saturație; sau solubilitatea lui în apă va scădea din diferite motive, carbonatul va precipita și se va depune, astfel iau naștere rocile numite "evaporite" (roci care se formează prin procesele de evaporare a apei) care pot fi: - carbonați, (calcare, dolomiți), - sulfați (gips, ahhidrit) - halogenați (halit, sylvin) -cloruri (sare). In mare se pot forma cristale de calcit numai până la adâncimea de 200 de
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
reversibilă: formula 1 Acesta va fi calciul sub formă de carbonat de calciu, adăugat în apă până la saturație; sau solubilitatea lui în apă va scădea din diferite motive, carbonatul va precipita și se va depune, astfel iau naștere rocile numite "evaporite" (roci care se formează prin procesele de evaporare a apei) care pot fi: - carbonați, (calcare, dolomiți), - sulfați (gips, ahhidrit) - halogenați (halit, sylvin) -cloruri (sare). In mare se pot forma cristale de calcit numai până la adâncimea de 200 de metri, pentru că la
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
Prin prezența în compoziția sa a unor minerale considerate străine, ca de exemplu fier care va da o nuanță roșcată, "calcarele bituminoase" având nuanțe de culoare cenușiu închis până la negru.Modul în care au luat naștere calcarele pot influența aspectul rocii, calcare compacte sunt cele formate prin procese chimice pe când cele de origine biogenă pot fi poroase, sau cu urme de fosile.O formă de calcar extrem de poros este varianta de calcar de apă dulce travertin (ital. "travertino" fiind descoperit lângă
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
gălbuie brună luând naștere lângă izvoarele cu apă hidrocarbonatate. Din cauza solubilității relativ bune a carbonatului de calciu în apă, calcarul este expus unor procese chimice de descompunere și distrugere masivă, constituindu-se din soluțiile carbonatate în care s-a dizolvat roca prin procesele carstice, formarea unei roci cu o structură specială nouă sub forma stalactitelor și stalagmitelor din peșteri. Calcarul are o utilizare largă, diferențiată după caracteristicile rocii. De exemplu calcarele cu o structură compactă, masivă vor fi folosite ca elemente
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
cu apă hidrocarbonatate. Din cauza solubilității relativ bune a carbonatului de calciu în apă, calcarul este expus unor procese chimice de descompunere și distrugere masivă, constituindu-se din soluțiile carbonatate în care s-a dizolvat roca prin procesele carstice, formarea unei roci cu o structură specială nouă sub forma stalactitelor și stalagmitelor din peșteri. Calcarul are o utilizare largă, diferențiată după caracteristicile rocii. De exemplu calcarele cu o structură compactă, masivă vor fi folosite ca elemente decorative în construcții. De asemenea calcarul
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
și distrugere masivă, constituindu-se din soluțiile carbonatate în care s-a dizolvat roca prin procesele carstice, formarea unei roci cu o structură specială nouă sub forma stalactitelor și stalagmitelor din peșteri. Calcarul are o utilizare largă, diferențiată după caracteristicile rocii. De exemplu calcarele cu o structură compactă, masivă vor fi folosite ca elemente decorative în construcții. De asemenea calcarul este folosit în industria ceramicii și industria sticlei.Roca măcinată mărunt este folosită ca amendamente chimice în agricultură pentru reducerea acidității
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
și stalagmitelor din peșteri. Calcarul are o utilizare largă, diferențiată după caracteristicile rocii. De exemplu calcarele cu o structură compactă, masivă vor fi folosite ca elemente decorative în construcții. De asemenea calcarul este folosit în industria ceramicii și industria sticlei.Roca măcinată mărunt este folosită ca amendamente chimice în agricultură pentru reducerea acidității solului.Este de asemenea folosit calcarul ca îngrășământ artificial a terenurilor agricole.Formele pure de calcar sunt folosite pe scară largă de asemenea în industria chimică.Calcarul cu
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
reprezintă o câmpie deluroasă. Satul se află în sud-vestul podișului Ciuluc-Soloneț, cu înălțimi medii. Cea mai înaltă colină din cadrul satului este piscul "Gurez" care are o altitudine de 258 m. Din punct de vedere geologic în structura scoarței terestre predomină roci sarmațiene, în principal argile și calcare. Ca și întreg teritoriul al republicii, satul se află într-o zonă seismică activă, în apropierea focarului Vrancea din zona Carpaților de Curbură. Intensitatea maximă posibilă a cutremurilor conform scării Mercalli este de 6
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
pe 7 coline: Cornișor, Frumușica-Oana, Hlobeni, Hamzeu, Molușteni, Silășteni și Străisteni. În urma analizei hărții geologice s-a constatat că secțiunea scoarței terestre de sub Băcioi e bietajată. Etajul inferior formează fundamentul cristalin al platformelor. În Băcioi se află de asemenea și roci calcaroase în combinație cu rocile nisipoase și argiloase. Băcioi este așezat la 46°54'44<nowiki>"</nowiki> lat. N și 28°53'02<nowiki>"</nowiki> long. E. Băcioi se învecinează cu Revaca și Sîngera la est, cu Băcioiul Nou la
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
Hlobeni, Hamzeu, Molușteni, Silășteni și Străisteni. În urma analizei hărții geologice s-a constatat că secțiunea scoarței terestre de sub Băcioi e bietajată. Etajul inferior formează fundamentul cristalin al platformelor. În Băcioi se află de asemenea și roci calcaroase în combinație cu rocile nisipoase și argiloase. Băcioi este așezat la 46°54'44<nowiki>"</nowiki> lat. N și 28°53'02<nowiki>"</nowiki> long. E. Băcioi se învecinează cu Revaca și Sîngera la est, cu Băcioiul Nou la nord, cu Chișinău la nord-vest
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
cu excepția Văii Jitcului. Marginea estică a satului este afectată de alunecări de teren puternice. Din punct de vedere geologic teritoriul se află pe Platforma Scitică se vârstă paleozoico-mezozoică. Fundamentul platformei se află la adâncimea de 400-500 m. La suprafață aflorează roci sedimentare pliocene: prundiș, pietriș, argile pestrițe, luturi, peste care s-au format solurile actuale. Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
cumpenelor de ape cu dealuri și coline unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 100 m deasupra nivelului mării. Procesele de eroziune și alunecările de teren au adus la formarea hârtoapelor , văilor și vâlcelelor, râpi. În sat se întâlnesc diverse roci, piatră-calcar și de natură argilosă și nisipo-argiloase. În unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutărie (denumire dată de popor) sau la Năsâpărie de unde oamenii iau nisip pentru construncții. În special în Mașcăuți sunt predominante
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
caracterizat printr-un relief plat, slab fragmentat de văile cursurilor de apă. Altitudinea medie constituie 215 metri, cele mai înalte culmi au înălțimea de 252,6 m; 244,5 m și 228,5. Profilul geologic este reprezentata o cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
Profilul geologic este reprezentata o cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri sunt alcătuite din argile, argile nisipoase, marne etc. Din punct de vedere
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
în Câmpia Bălțului, teritoriul localității reprezintă un versant domol cu înclinația de 4-7 grade. Versanții drepți sunt abrupți cu înălțimea absolută până la 183,6 m deasupra nivelului mării. Profilul geologic este redat de nisipuri, marnă acoperite cu o cuvertură de roci argiloase și luturi lessoide. Răuțelul se află într-o zonă cu seismicitatea maximă posibilă până la 7°. Pe teritoriul satului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. În lunca râului s-au depus solurile hidromorfe aluviale tipice. Rețeaua hidrografică este include râul
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
cumpenelor de ape cu dealurile și colinele, unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 400 de metri deasupra nivelului mării. Procese de eroziune și alunecările de teren au dus la formarea hârtoapelor, văilor și vâlcelelor. În sat se întâlnesc diverse roci de natură argiloasă și nisipo-argiloase, în unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutăria (denumire dată de popor) sau la Nasparia și Talița de unde oamenii iau nisip pentru construcții. În special în Ciuciuleni sunt predominante
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
În 1993 satul este iarăși redenumit Corlăteni după numele vechi cel purta. Comuna Corlăteni are o suprafață de cca 4.16 kilometri pătrați, în majoritatea, terenul este destinat agriculturii. Relieful este deluros, aparținând Câmpiei Bălțiului. În compoziția profilului geologic predomină roci de origine sarmațiană, în special argile și calcare. Corlătenii se află în zona cu sesmicitate maximă de până la 7 grade, conform scării de 12 grade. Resursele naturalede pe teritoriul satuui sunt reprezentate prin materialele de construcție: calcar, argila, nisip, prundiș
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
aproape de sat, putem întîlni coada calului de luncă. Pe “Movilă” și pe “Țiglău” din insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat, veverița, șoarecele gulerat, șoarecele de cîmp și șoarecele de pădure.
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]