51,462 matches
-
el numește "stilul decadent" -, la imprecizia diversității de simbolisme pe care o propune Paul Constantin, avem un spațiu larg de manifestare a curentului. Criticul îl identifică la confluența cu impresionismul și divizionismul, fie prin hibridizarea sa cu Art Nouveau-ul sau stilul Secession, fie în relație cu literatura simbolistă, în special cu poezia simbolistă, fie printr-o mutație în cadrul picturii academice sau ca inserție, factor de metisaj într-un amalgam de formule. "Dar simbolismul mai apare în Arta 1900 încă în mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atentă a contextelor, a filiațiilor și a afinităților. I.3. Există o artă decadentă prin ea însăși? Dacă există un acord de principiu al istoricilor de artă asupra faptului că simbolismului în artele plastice nu-i poate fi asociat un stil particular, în schimb, decadentismul ca fapt de stil în artele plastice nici nu intră în discuție, astfel încât încercarea lui John Reed de a identifica trăsăturile unui stil decadent în artele plastice realizează o diferență notabilă, care merită cercetată. Teoreticianul trasează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
I.3. Există o artă decadentă prin ea însăși? Dacă există un acord de principiu al istoricilor de artă asupra faptului că simbolismului în artele plastice nu-i poate fi asociat un stil particular, în schimb, decadentismul ca fapt de stil în artele plastice nici nu intră în discuție, astfel încât încercarea lui John Reed de a identifica trăsăturile unui stil decadent în artele plastice realizează o diferență notabilă, care merită cercetată. Teoreticianul trasează coordonatele care fac posibilă definirea unei arte decadente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asupra faptului că simbolismului în artele plastice nu-i poate fi asociat un stil particular, în schimb, decadentismul ca fapt de stil în artele plastice nici nu intră în discuție, astfel încât încercarea lui John Reed de a identifica trăsăturile unui stil decadent în artele plastice realizează o diferență notabilă, care merită cercetată. Teoreticianul trasează coordonatele care fac posibilă definirea unei arte decadente în pictură. În opinia sa, printre achizițiile pe care arta le face la intrarea ei în vârsta modernității se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
altfel sub aspect formal în imprecis, pe când decadentismul urmează o logică narativă, pornind de la nivelul reprezentării realiste, prin a distruge ordinea compoziției în fragmente independente. Recuperarea unității, a ordinii compoziționale a întregului solicită un act de interpretare, un act hermeneutic. Stilul decadent nu exclude prezervarea convenției realiste, dar procedează la o fragmentare a compoziției în subansambluri autonome, compoziție care se recompune ca întreg numai printr-un rapel interpretativ. "Mișcările inovatoare în artă în acest moment s-au orientat în general, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
starea de spirit eclipsând detaliul precis. Impresioniștii au încercat să reînvie impresiile naturale prin dizolvarea imaginilor în componente de lumină, prin renunțarea la marginile clare și clar-obscurul din pictura academică. Simbolismul a căutat imagini care să evoce reacții obscure. Dar stilul decadent, păstrând în același timp un mod realist de a reda imaginile, a încălcat convențiile formale prin spargerea compozițiilor în părți independente, chiar contradictorii, a căror ordine și semnificație puteau fi recuperate doar printr-un efort intelectual și înțelegere"34
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
detaliului în raport cu ansamblul. John Reed sugerează că această imagine de ansamblu constituie doar un efect de interpretare, ea nu există ca atare, ci se formează mental ca urmare a demersului hermeneutic. Prin urmare, nu avem de-a face cu un stil propriu-zis, precum Secesionismul, Art Nouveau, Modern Style, Stile Floreale, Lilien Still etc., ci cu o strategie de construcție-deconstrucție. Picturile devin "embodiments of "texts""35, pe cale de consecință, pictura se va conduce după o logică narativă, ceea ce determină nu numai o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imagine de ansamblu constituie doar un efect de interpretare, ea nu există ca atare, ci se formează mental ca urmare a demersului hermeneutic. Prin urmare, nu avem de-a face cu un stil propriu-zis, precum Secesionismul, Art Nouveau, Modern Style, Stile Floreale, Lilien Still etc., ci cu o strategie de construcție-deconstrucție. Picturile devin "embodiments of "texts""35, pe cale de consecință, pictura se va conduce după o logică narativă, ceea ce determină nu numai o abordare "naratologică" a picturii, ci afectează și modalitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În alte romane, raportul literaturii cu pictura este pus în abis prin chestionarea contractului mimetic și relevarea naturii spectrale a artei și a rolului de magician-sacerdot al artistului plastic. O altă afirmație importantă pentru felul în care John Reed construiește "stilul decadenței" constă în a situa în chiar centrul operei de artă decadente vacuitatea în relație cu excesul ornamental. Centrul în jurul căruia se desfășoară procesul de restaurare a sensului este cum constată criticul unul vid, adevăratul centru se reduce la tensiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al suprarealismului de către André Breton. Pictura lui Moreau se află la intersecția picturii romantice, picturii academice și a noii sensibilități artistice care va ecloza la sfârșitul secolului în mișcarea simbolistă și în ceea ce particular s-a definit ca decadentism sau stil al decadenței, mai puțin în artele plastice, cât în literatură. Moreau preia tradiția romantică de la Chassériau, detectabilă în opinia lui Rodolphe Rapetti printr-o "predilecție pentru subiectele violente sau problematice"39 însă această violență face un acord perfect cu temele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că Moreau își apropie tema tot prin intermediul picturii și nu al literaturii, cu toate că este calificat drept "peintre "littéraire"". În ce-l privește pe John Reed, identificarea lui Moreau cu decadentismul "depinde mai degrabă de temele și subiectele sale decât de stilul său"42. Această afirmație are la bază o importantă distincție, menționată anterior, pe care criticul o face între Arta Decadentă și Arta Decadenței. Astfel, consideră criticul, există teme predilecte decadenței, menite să o ilustreze, scenele orgiastice dublate în fundal de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ezoterică, deschisă unei hermeneutici adecvate, presupunând un anumit estetism ermetizat. Anecdotica și alegorismul se văd înlocuite de simbol, ideismul pe care-l solicita Albert Aurier artei simboliste se conjugă cu idealismul și intelectualismul, tranzitivitatea cu ermetismul, banalul cu misterul. În stilul criticii poetice care l-a consacrat, Karnabatt trece în revistă caracterele unei mutații de proporții, pe care o suportă convențiile picturii academice, având ca rezultat o artă simbolistă. "În locul anecdotei, care servește ca subiect picturei academice, Gustave Moreau pune simbolul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este imprimat un caracter abstract prin intermediul unei coloristici nenaturale, omogen distribuite indiferent de regn, ceea ce conferă unitate suprafeței. Eugène Carrière va prelua și va duce până la ultimele consecințe în pictura simbolistă această trăsătură. Prin aceasta, pictorul "a furnizat baza unui stil unde deformarea liniară, afirmarea planeității pânzei se voiau și consecințe ale unui parti pris mural"61, fapt care a influențat pictori precum Hodler, Seurat, Emile Bernard, Gauguin. Pictorul dezvoltă o adevărată "estetică a transpoziției", "apropierii aluzive de culoare, care, independent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Universală din 1889 unde expune tabloul Regele Cophetua și fecioara cerșetoare (1880-1884). Tabloul declanșează o modă la care pictorii români, și nu numai ei, nu vor fi rămas insensibili și care, cu forța pe care o are moda, impune un stil, o atitudine, care se regăsesc atât în literatura, cât și în pictura simbolistă: "Câțiva ani, cât a durat nebunia Burne-Jones, femeile franceze în pas cu moda s-au îmbrăcat și s-au comportat "à la Burne-Jones", au cultivat un ten
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
avea The Yellow Book sau The Studio la sfârșitul secolului. Nu tehnica îi va separa de artiștii victorieni, tradiția renascentistă se păstrează, ci, mai degrabă, felul de a-și trata subiectele "obișnuit, modest, chiar umil [...] lipsit de fastul neorenascentist al stilului artistic oficial"85, ignorând datele istoriei contemporane și concentrându-și atenția asupra subiectelor livrești cu caracter legendar, consideră Nicole Tuffelli. Faptul cotidian, indiferent de decupajul contextual al acestuia și oricât de banal, este înnobilat, valoarea adăugată în acest caz este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vom răspunde fără teamă cu o dezmințire că prima sarcină a artei românești va fi să se inspire din arta populară byzandi (bizantină, n.a.) existentă. Vechile școli de zougraves au lăsat pe pereții des bissériques (bisericilor, n.a.) fresce de un stil și de o originalitate admirabile, unde bizantinismul apare temperat de o naivitate și de o rusticitate fermecătoare. Era suficient pentru pictorii noștri de a relua această tradiție pentru a face o frumoasă și măreață operă. Exista pentru ei o urgentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în 1897, în limba germană, intitulat în traducerea franceză l'Architecture moldo-byzantine. Romstorfer era interesat în special de arhitectura religioasă, investigațiile sale, consideră Bachelin, ar fi trebuit împinse mai mult spre Orient. Criticul intervine afirmând că influența preponderentă în ce privește decorațiunile, stilul arhitecturii mânăstirilor din Moldova nu sunt bizantine pur și simplu, ci suportă influențele unui bizantinism "întors din Rusia", de unde s-a "întors" cu elemente orientale caucaziene, armene, persane, pe când în Valahia, arhitecții s-au inspirat dintr-un stil bizantin mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în ce privește decorațiunile, stilul arhitecturii mânăstirilor din Moldova nu sunt bizantine pur și simplu, ci suportă influențele unui bizantinism "întors din Rusia", de unde s-a "întors" cu elemente orientale caucaziene, armene, persane, pe când în Valahia, arhitecții s-au inspirat dintr-un stil bizantin mai puțin metisat. De aici și două tipuri de bizantinism: rus și constantinopolian. Cu începere din 30 august 1898, nr. 6548 al ziarului L'Independance Roumaine, Leon Bachelin începe publicarea sub titlul "L'Art Nouveau, et la Roumanie" un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
idee sau dacă doriți, într-o oarecare măsură, la arhetipul său formal"119. Este dat exemplu Hans Karl Eduard von Berlepsch-Valendas120, designer, arhitect și pictor elvețian la München, ocupându-se cu designul interior, feronerie, orfevrerie și design de mobilier în stilul Art Nouveau sau Walter Crane la Londra. L. Bachelin consacră trei articole artei ceramice și aici evidențiind atât modelul străin prestigios precum profesorul Max Läuger de la Academia din Karlsruhe sau școala de ceramică și sticlărie Art Nouveau de la Kandern cât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în București, de-a lungul Căii Victoriei, ele sunt o anomalie. Altfel, Calea Victoriei, constituie un excelent depozit de subiecte pentru artele decorative. Pe stradă trec birjari lipoveni, precupeți ("precoupetz") olteni, "briquetiers" bulgari, tot acest amestec ar trebui să insufle un stil nou, motive noi artelor decorative românești: "De altfel, tipurile sunt superbe, înfățișările lor sunt adesea eroice și costumele fac pliuri splendide (...)"130. Dacă la acest pitoresc balcanico-oriental care incorporează caterisirile istorice, trecutul princiar adesea deocheat și "lunga noastră serie de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu arta decorativă, simptomatică pentru sensibilitatea simbolistă, opera de artă apare ca produs al unei reflecții pe marginea ei, reflecție marcată sugestiv aici de textul aforismului care indică o contemplatio morosa, o înclinație melancolică spre reverie, devenită ea însăși un stil. În 1905147, Apcar Baltazar începe o ofensivă pentru susținerea și dezvoltarea artelor industriale în România cu o serie de articole pe aceeași temă. Primul care reclamă însă o documentare solidă este "Note asupra industriei de artă". Artistul își expune argumentul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dorește ca acela care concepe obiectul de artă să-i fie și executor, în timp ce pictorul român disociază ideea și proiectul de realizarea lucrării, ca și cum ar aparține unor persoane diferite"151. Tot Apcar Baltazar este criticul care redeschide discuția despre un "stil românesc" în arta decorativă cu articolul "Spre un stil românesc", publicat în Viața românească, în noiembrie 1908. Cum am văzut, preocupările pentru un stil național în artele plastice datează de la finele secolului, Leon Bachelin fiind unul dintre pionierii acestei problematici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-i fie și executor, în timp ce pictorul român disociază ideea și proiectul de realizarea lucrării, ca și cum ar aparține unor persoane diferite"151. Tot Apcar Baltazar este criticul care redeschide discuția despre un "stil românesc" în arta decorativă cu articolul "Spre un stil românesc", publicat în Viața românească, în noiembrie 1908. Cum am văzut, preocupările pentru un stil național în artele plastice datează de la finele secolului, Leon Bachelin fiind unul dintre pionierii acestei problematici. Soluția dată de Bachelin era stilizarea artei populare după
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ar aparține unor persoane diferite"151. Tot Apcar Baltazar este criticul care redeschide discuția despre un "stil românesc" în arta decorativă cu articolul "Spre un stil românesc", publicat în Viața românească, în noiembrie 1908. Cum am văzut, preocupările pentru un stil național în artele plastice datează de la finele secolului, Leon Bachelin fiind unul dintre pionierii acestei problematici. Soluția dată de Bachelin era stilizarea artei populare după tehnicile oferite de decorativismul Art Nouveau, rețeta fiind la îndemâna oricărui artizan român. Cu alte cuvinte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pitorești, cu sensibilitatea peisageră, puteau fi trecute în registrul stilistic al Art Nouveau-lui întru edificarea unei arte decorative moderne, păstrând în același timp specificul național. Apcar Baltazar se va distanța de această soluție plecând din același punct, arta populară, originea stilului românesc. Acolo unde Bachelin sesiza două tipuri de artă bizantină în funcție de influența exercitată asupra ei, Baltazar distinge două direcții, "caracteristici", una rustic- națională, alta religios-bizantină, una recuperabilă "prin cusăturile naționale, ouăle de Paști, crestăturile pe lemn din obiectele de industrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]