52,672 matches
-
american. Traian Brad, fratele cel mai mare, se îndrăgostește de o actriță și vrea să o ia de nevastă, fără să știe că aceasta face parte dintr-o bandă de hoți care jefuiesc trenurile cu care erau transportați bani. Un tren care transporta pasageri și saci cu dolari în Vestul Sălbatic oprește în plin câmp și este atacat de indieni. Vagonul unde se aflau banii este deschis cu ajutorul dinamitei, iar sacii cu dolari sunt furați. Colonelul Wilkinson (Ion Pascu) - reprezentantul Comisiei
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
dolari în Vestul Sălbatic oprește în plin câmp și este atacat de indieni. Vagonul unde se aflau banii este deschis cu ajutorul dinamitei, iar sacii cu dolari sunt furați. Colonelul Wilkinson (Ion Pascu) - reprezentantul Comisiei pentru indieni - și ceilalți ofițeri din tren sunt uciși în schimbul de focuri. Din cauza faptului că pasagerii își dăduseră seama că cei care au atacat trenul erau de fapt niște bandiți deghizați în indieni, atacatorii îi ucid pe toți călătorii și lasă indicii false pentru a da vina
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
este deschis cu ajutorul dinamitei, iar sacii cu dolari sunt furați. Colonelul Wilkinson (Ion Pascu) - reprezentantul Comisiei pentru indieni - și ceilalți ofițeri din tren sunt uciși în schimbul de focuri. Din cauza faptului că pasagerii își dăduseră seama că cei care au atacat trenul erau de fapt niște bandiți deghizați în indieni, atacatorii îi ucid pe toți călătorii și lasă indicii false pentru a da vina pe indieni. Conducătorul bandiților era Ambrose Green (Előd Kiss), dar cel care a plănuit și coordonat atacul a
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
merge la spectacol, împreună cu Bob, și se îndrăgostește de Anabell, pe care o consideră „o fată bună, dar fără noroc”. Spectacolul este întrerupt de sosirea în oraș a lui Wheeler, care se dă drept colonelul Wilkinson și aduce vestea că trenul a fost atacat de indieni. El organizează o patrulă care se deplasează la locul atacului și-i găsește pe pasageri uciși și scalpați. Cercetașul localnic Barney (Traian Costea) nu crede că trenul a fost atacat de indieni și se duce
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
dă drept colonelul Wilkinson și aduce vestea că trenul a fost atacat de indieni. El organizează o patrulă care se deplasează la locul atacului și-i găsește pe pasageri uciși și scalpați. Cercetașul localnic Barney (Traian Costea) nu crede că trenul a fost atacat de indieni și se duce în rezervație, unde află de la căpetenia Șoim Negru și de la fiul său, Săgeată Iute (Constantin Brînzea), că trenul a fost atacat de bandiți deghizați în indieni. Barney se duce în oraș cu
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
găsește pe pasageri uciși și scalpați. Cercetașul localnic Barney (Traian Costea) nu crede că trenul a fost atacat de indieni și se duce în rezervație, unde află de la căpetenia Șoim Negru și de la fiul său, Săgeată Iute (Constantin Brînzea), că trenul a fost atacat de bandiți deghizați în indieni. Barney se duce în oraș cu cei doi indieni pentru a le spune locuitorilor adevărul, dar un pistolar stângaci (Marcel Iureș) îl ucide pe Șoim Negru, iar Wheeler pe Barney. Săgeata Iute
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
cale ferată, la o distanță de 23 km de orașul Iași. La sfârșitul secolului al XX-lea, s-a construit la Podu Iloaiei o gară cu un etaj. La 30 iunie 1941, Gara Podu Iloaiei a fost capătul traseului unui "tren al morții". În dimineața acelei zile a plecat din Iași un tren de marfă cu aproximativ 2.000 de evrei ieșeni deportați de autorități, două treimi dintre aceștia murind din cauza extenuării și a deshidratării în cele opt ore cât a
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
sfârșitul secolului al XX-lea, s-a construit la Podu Iloaiei o gară cu un etaj. La 30 iunie 1941, Gara Podu Iloaiei a fost capătul traseului unui "tren al morții". În dimineața acelei zile a plecat din Iași un tren de marfă cu aproximativ 2.000 de evrei ieșeni deportați de autorități, două treimi dintre aceștia murind din cauza extenuării și a deshidratării în cele opt ore cât a durat drumul. În prezent, orașul Podu Iloaiei se află pe magistrala de
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
cale ferată 606 (Iași - Târgu Frumos - Pașcani), care are o lungime de 76 km. Distanța de 23 km până la Iași este parcursă într-un timp de 25 minute. În ziua de 30 iunie 1941, au plecat din Gara Iași două trenuri încărcate cu evrei care urmau să fie deportați. Acele trenuri au fost denumite ulterior "trenurile morții". Primul tren a plecat spre Călărași, parcurgând acest drum în șapte zile, iar cel de-al doilea a mers spre Podu Iloaiei, făcând până
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
lungime de 76 km. Distanța de 23 km până la Iași este parcursă într-un timp de 25 minute. În ziua de 30 iunie 1941, au plecat din Gara Iași două trenuri încărcate cu evrei care urmau să fie deportați. Acele trenuri au fost denumite ulterior "trenurile morții". Primul tren a plecat spre Călărași, parcurgând acest drum în șapte zile, iar cel de-al doilea a mers spre Podu Iloaiei, făcând până acolo opt ore. Al doilea tren a plecat spre Podu
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
de 23 km până la Iași este parcursă într-un timp de 25 minute. În ziua de 30 iunie 1941, au plecat din Gara Iași două trenuri încărcate cu evrei care urmau să fie deportați. Acele trenuri au fost denumite ulterior "trenurile morții". Primul tren a plecat spre Călărași, parcurgând acest drum în șapte zile, iar cel de-al doilea a mers spre Podu Iloaiei, făcând până acolo opt ore. Al doilea tren a plecat spre Podu Iloaiei în dimineața zilei de
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
până la Iași este parcursă într-un timp de 25 minute. În ziua de 30 iunie 1941, au plecat din Gara Iași două trenuri încărcate cu evrei care urmau să fie deportați. Acele trenuri au fost denumite ulterior "trenurile morții". Primul tren a plecat spre Călărași, parcurgând acest drum în șapte zile, iar cel de-al doilea a mers spre Podu Iloaiei, făcând până acolo opt ore. Al doilea tren a plecat spre Podu Iloaiei în dimineața zilei de 30 iunie 1941
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
să fie deportați. Acele trenuri au fost denumite ulterior "trenurile morții". Primul tren a plecat spre Călărași, parcurgând acest drum în șapte zile, iar cel de-al doilea a mers spre Podu Iloaiei, făcând până acolo opt ore. Al doilea tren a plecat spre Podu Iloaiei în dimineața zilei de 30 iunie 1941, pe la orele 5-6 dimineața. El avea 18 vagoane și transporta 1.902 evrei, în ultimul vagon aflându-se cadavrele a 80 de evrei care fuseseră împușcați, înjunghiați sau
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
de lemn erau mici (de 10 tone) și erau folosite pentru transportul materialelor de construcții. În fiecare vagon au fost înghesuiți peste 100 de evrei ieșeni. Deși distanța între Iași și Podu Iloaiei este de 23 km pe calea ferată, "trenul morții" a parcurs-o în opt ore. Condițiile în care a avut loc călătoria au fost inumane: evreii erau înghesuiți în vagoane strâmte, cu gemulețe de 25x60 cm închise cu obloane, căldura de afară era de peste 35 grade, iar oamenii
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
deshidratării. Pentru a supraviețui, au trebuit să-și bea urina și transpirația stoarsă din haine. Cei care se prăbușeau mureau pentru că alții cădeau peste ei și nu se mai puteau ridica de jos. La Podu Iloaiei, când s-a oprit trenul și au trebuit să coboare, s-a constatat că majoritatea erau morți, iar cei care supraviețuiseră arătau ca niște cadavre vii. Cei care au scăpat cu viață au fost cazați la familiile evreiești din localitate. În timpul nopții au fost descărcate
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
trebuit să coboare, s-a constatat că majoritatea erau morți, iar cei care supraviețuiseră arătau ca niște cadavre vii. Cei care au scăpat cu viață au fost cazați la familiile evreiești din localitate. În timpul nopții au fost descărcate cadavrele din tren și așezate pe marginea șinelor, iar a doua zi au fost aduși evreii supraviețuitori pentru a-i încărca pe morți în căruțe și a-i duce la cimitirul evreiesc din localitate unde au fost îngropați în gropi comune.
Gara Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/319435_a_320764]
-
se îndreaptă către o piață de zarzavaturi, unde o precupeață (Tamara Buciuceanu-Botez), aflând că sunt de la casa de copii, le oferă o masă; apoi, cei doi ajută un mecanic de tractor (Constantin Diplan). Între timp, Petre obține un bilet de tren prin amabilitatea unui bătrân pe care îl întâlnește în gară. Tânărul cunoaște în compartimentul de tren o fată, Rozica (Rozina Cambos), pe care o abordează cu îndrăzneală. El coboară din tren împreună cu ea, înainte de Brașov. Rozica locuiește la internat și
Prea tineri pentru riduri () [Corola-website/Science/319466_a_320795]
-
casa de copii, le oferă o masă; apoi, cei doi ajută un mecanic de tractor (Constantin Diplan). Între timp, Petre obține un bilet de tren prin amabilitatea unui bătrân pe care îl întâlnește în gară. Tânărul cunoaște în compartimentul de tren o fată, Rozica (Rozina Cambos), pe care o abordează cu îndrăzneală. El coboară din tren împreună cu ea, înainte de Brașov. Rozica locuiește la internat și acceptă invitația băiatului de a merge la cofetărie, însă vine însoțită de o colegă de cameră
Prea tineri pentru riduri () [Corola-website/Science/319466_a_320795]
-
Constantin Diplan). Între timp, Petre obține un bilet de tren prin amabilitatea unui bătrân pe care îl întâlnește în gară. Tânărul cunoaște în compartimentul de tren o fată, Rozica (Rozina Cambos), pe care o abordează cu îndrăzneală. El coboară din tren împreună cu ea, înainte de Brașov. Rozica locuiește la internat și acceptă invitația băiatului de a merge la cofetărie, însă vine însoțită de o colegă de cameră mai mare ca vârstă, dar nemăritată, numită Stela (Imola Gáspár). Geloasă pe cei doi copii
Prea tineri pentru riduri () [Corola-website/Science/319466_a_320795]
-
ca vârstă, dar nemăritată, numită Stela (Imola Gáspár). Geloasă pe cei doi copii, aceasta îi ironizează, însă băiatul ripostează și ea se ridică de la masă. Îndrăgostiții mai rămân împreună și apoi își iau rămas bun. Petre își continuă călătoria cu trenul. Ceilalți doi băieți ajung la casa tatălui lui Ștefan, unde sunt întâmpinați de concubina acestuia, Frosina Popescu, infidelă când bărbatul ei nu se afla în oraș. Merg apoi la casa mamei lui Ștefan, care închiriase o parte din camere unor
Prea tineri pentru riduri () [Corola-website/Science/319466_a_320795]
-
Putem constata așadar că grupul „Capotă-Dejeu” a avut un caracter nonviolent, deși după 1952 unii dintre membri erau înarmați. Din cauza insecurității, doctorul Capotă luase în calcul pentru primăvara anului 1958 și soluția trecerii ilegale a frontierei (în Austria într-un tren încărcat cu plante medicinale; în Italia cu un tren de conserve; într-un vagon cu cherestea din cele încărcate la depozitul de lângă Poieni). După aproximativ 11 ani de clandestinitate și o intensă activitate de urmărire a sa din partea autorităților, la
Iosif Capotă () [Corola-website/Science/319477_a_320806]
-
caracter nonviolent, deși după 1952 unii dintre membri erau înarmați. Din cauza insecurității, doctorul Capotă luase în calcul pentru primăvara anului 1958 și soluția trecerii ilegale a frontierei (în Austria într-un tren încărcat cu plante medicinale; în Italia cu un tren de conserve; într-un vagon cu cherestea din cele încărcate la depozitul de lângă Poieni). După aproximativ 11 ani de clandestinitate și o intensă activitate de urmărire a sa din partea autorităților, la 7 decembrie 1957 Iosif Capotă a fost arestat. În
Iosif Capotă () [Corola-website/Science/319477_a_320806]
-
Mondial, biserica a rămas doar cu clopotul mic, de la 1645. Cu toată viața grea de după război, satul a avut puterea să înzestreze lăcașul cu alte două clopote, turnate în anul 1925, la Arad. Până la Salonta acestea au fost aduse cu trenul, iar de acolo până în sat cu două căruțe, de către sătenii Dumitru Birta și Gheroghe Balog. Bătrânii povestesc că, cu acel prilej, în sat a fost o adevărată sărbătoare. În căruțe, lângă clopote, se aflau fete tinere îmbrăcate în alb, cu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
să se construiască două viaducte, cu lungime de 99 și 167 m. Acestea au fost primele poduri de beton armat de pe teritoriul actual al României. La 6 noiembrie 1908 a fost inaugurat întregul traseu de la Brașov la Făgăraș, cu două trenuri de paradă. La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. După al doilea război mondial, starea tehnică a tronsonului prin Muntii
Calea ferată Brașov–Făgăraș () [Corola-website/Science/319851_a_321180]
-
metri. În anul 1948, s-a finalizat traseul deviat; cele două poduri au fost blocate, iar mai târziu au fost abandonate ambele linii care duceau la ele. nu este electrificată și are linie simplă. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate și personale. În plus, există și un puternic trafic de marfă. <br style="clear:both;">
Calea ferată Brașov–Făgăraș () [Corola-website/Science/319851_a_321180]