52,560 matches
-
definesc epilepsia drept „o boală a creierului caracterizată de o predispoziție de durată de a genera crize epileptice și de consecințe neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
caracterizată de o predispoziție de durată de a genera crize epileptice și de consecințe neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
și de consecințe neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică („grand mal”), absența („petit mal”), crizele mioclonice
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică („grand mal”), absența („petit mal”), crizele mioclonice, clonice, tonice și
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică („grand mal”), absența („petit mal”), crizele mioclonice, clonice, tonice și atonice. Unele crize, precum spasmele epileptice, sunt
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică („grand mal”), absența („petit mal”), crizele mioclonice, clonice, tonice și atonice. Unele crize, precum spasmele epileptice, sunt de
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică („grand mal”), absența („petit mal”), crizele mioclonice, clonice, tonice și atonice. Unele crize, precum spasmele epileptice, sunt de tip necunoscut. Crizele focale (cunoscute anterior drept crize convulsive parțiale) erau împărțite în parțiale simple și parțiale complexe. Acest lucru nu mai este recomandat și se preferă descrierea
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică („grand mal”), absența („petit mal”), crizele mioclonice, clonice, tonice și atonice. Unele crize, precum spasmele epileptice, sunt de tip necunoscut. Crizele focale (cunoscute anterior drept crize convulsive parțiale) erau împărțite în parțiale simple și parțiale complexe. Acest lucru nu mai este recomandat și se preferă descrierea simptomelor din timpul unei crize convulsive. În
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică („grand mal”), absența („petit mal”), crizele mioclonice, clonice, tonice și atonice. Unele crize, precum spasmele epileptice, sunt de tip necunoscut. Crizele focale (cunoscute anterior drept crize convulsive parțiale) erau împărțite în parțiale simple și parțiale complexe. Acest lucru nu mai este recomandat și se preferă descrierea simptomelor din timpul unei crize convulsive. În cazul adulților, este importantă testarea nivelurilor de electroliți
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică („grand mal”), absența („petit mal”), crizele mioclonice, clonice, tonice și atonice. Unele crize, precum spasmele epileptice, sunt de tip necunoscut. Crizele focale (cunoscute anterior drept crize convulsive parțiale) erau împărțite în parțiale simple și parțiale complexe. Acest lucru nu mai este recomandat și se preferă descrierea simptomelor din timpul unei crize convulsive. În cazul adulților, este importantă testarea nivelurilor de electroliți, glicemia și nivelul calciului, pentru
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
atonice. Unele crize, precum spasmele epileptice, sunt de tip necunoscut. Crizele focale (cunoscute anterior drept crize convulsive parțiale) erau împărțite în parțiale simple și parțiale complexe. Acest lucru nu mai este recomandat și se preferă descrierea simptomelor din timpul unei crize convulsive. În cazul adulților, este importantă testarea nivelurilor de electroliți, glicemia și nivelul calciului, pentru a le exclude ca posibile cauze. O electrocardiogramă poate exclude problemele referitoare la ritmul cardiac. O puncție lombară poate fi utilă pentru diagnosticarea unei infecții
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
În cazul copiilor, pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi analizele biochimice ale urinei și sângelui, pentru a determina dacă există sau nu boli metabolice. Un nivel înalt al prolactinei în sânge, în primele 20 de minute după o criză, poate confirma o criză epileptică în raport cu convulsiile psihogenice non-epileptice. Nivelul prolactinei serice este mai puțțin util în detectarea crizelor convulsive parțiale. Chiar dacă acesta este normal, o criză epileptică este posibilă și prolactina serică nu diferențiază crizele epileptice de sincopă. Nu
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
fi necesare teste suplimentare, cum ar fi analizele biochimice ale urinei și sângelui, pentru a determina dacă există sau nu boli metabolice. Un nivel înalt al prolactinei în sânge, în primele 20 de minute după o criză, poate confirma o criză epileptică în raport cu convulsiile psihogenice non-epileptice. Nivelul prolactinei serice este mai puțțin util în detectarea crizelor convulsive parțiale. Chiar dacă acesta este normal, o criză epileptică este posibilă și prolactina serică nu diferențiază crizele epileptice de sincopă. Nu este recomandat în cadrul diagnosticării
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
determina dacă există sau nu boli metabolice. Un nivel înalt al prolactinei în sânge, în primele 20 de minute după o criză, poate confirma o criză epileptică în raport cu convulsiile psihogenice non-epileptice. Nivelul prolactinei serice este mai puțțin util în detectarea crizelor convulsive parțiale. Chiar dacă acesta este normal, o criză epileptică este posibilă și prolactina serică nu diferențiază crizele epileptice de sincopă. Nu este recomandat în cadrul diagnosticării standard a epilepsiei. O electroencefalogramă (EEG) poate indica activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
nivel înalt al prolactinei în sânge, în primele 20 de minute după o criză, poate confirma o criză epileptică în raport cu convulsiile psihogenice non-epileptice. Nivelul prolactinei serice este mai puțțin util în detectarea crizelor convulsive parțiale. Chiar dacă acesta este normal, o criză epileptică este posibilă și prolactina serică nu diferențiază crizele epileptice de sincopă. Nu este recomandat în cadrul diagnosticării standard a epilepsiei. O electroencefalogramă (EEG) poate indica activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut de crize. Este recomandată doar pentru cei care
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
de minute după o criză, poate confirma o criză epileptică în raport cu convulsiile psihogenice non-epileptice. Nivelul prolactinei serice este mai puțțin util în detectarea crizelor convulsive parțiale. Chiar dacă acesta este normal, o criză epileptică este posibilă și prolactina serică nu diferențiază crizele epileptice de sincopă. Nu este recomandat în cadrul diagnosticării standard a epilepsiei. O electroencefalogramă (EEG) poate indica activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut de crize. Este recomandată doar pentru cei care este foarte posibil să fi avut o criză epileptică
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
parțiale. Chiar dacă acesta este normal, o criză epileptică este posibilă și prolactina serică nu diferențiază crizele epileptice de sincopă. Nu este recomandat în cadrul diagnosticării standard a epilepsiei. O electroencefalogramă (EEG) poate indica activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut de crize. Este recomandată doar pentru cei care este foarte posibil să fi avut o criză epileptică, pe baza simptomelor. În cazul diagnosticării epilepsiei, electroencefalografia poate ajuta în diferențierea tipului de criză sau sindrom existent. În cazul copiilor, este necesară, în mod
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
diferențiază crizele epileptice de sincopă. Nu este recomandat în cadrul diagnosticării standard a epilepsiei. O electroencefalogramă (EEG) poate indica activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut de crize. Este recomandată doar pentru cei care este foarte posibil să fi avut o criză epileptică, pe baza simptomelor. În cazul diagnosticării epilepsiei, electroencefalografia poate ajuta în diferențierea tipului de criză sau sindrom existent. În cazul copiilor, este necesară, în mod normal, doar după o a doua criză. Nu poate fi utilizată pentru a exclude
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
poate indica activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut de crize. Este recomandată doar pentru cei care este foarte posibil să fi avut o criză epileptică, pe baza simptomelor. În cazul diagnosticării epilepsiei, electroencefalografia poate ajuta în diferențierea tipului de criză sau sindrom existent. În cazul copiilor, este necesară, în mod normal, doar după o a doua criză. Nu poate fi utilizată pentru a exclude diagnosticul și poate indica un rezultat fals pozitiv în cazul celor care nu suferă de această
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
este foarte posibil să fi avut o criză epileptică, pe baza simptomelor. În cazul diagnosticării epilepsiei, electroencefalografia poate ajuta în diferențierea tipului de criză sau sindrom existent. În cazul copiilor, este necesară, în mod normal, doar după o a doua criză. Nu poate fi utilizată pentru a exclude diagnosticul și poate indica un rezultat fals pozitiv în cazul celor care nu suferă de această afecțiune. În anumite situații, poate fi utilă efectuarea EEG-ului în timp ce pacientul doarme sau este privat de
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
și din jurul creierului. IRM-ul este în general un test imagistic mai bun, cu excepția cazului în care este suspectată hemoragia, caz în care tomografia computerizată este mai sensibilă și mai disponibilă. Dacă un pacient se prezintă la Urgențe cu o criză, însă își revine rapid, testele imagistice pot fi făcute mai târziu. Dacă o persoană a fost diagnosticată anterior cu epilepsie, prin imagistică, de obicei nu este necesară repetarea testului, chiar dacă apar crize ulterioare. Diagnosticarea epilepsiei poate fi dificilă și diagnosticarea
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
un pacient se prezintă la Urgențe cu o criză, însă își revine rapid, testele imagistice pot fi făcute mai târziu. Dacă o persoană a fost diagnosticată anterior cu epilepsie, prin imagistică, de obicei nu este necesară repetarea testului, chiar dacă apar crize ulterioare. Diagnosticarea epilepsiei poate fi dificilă și diagnosticarea greșită este frecventă (apărând în circa 5-30% din cazuri). Un număr de alte afecțiuni pot prezenta semne și simptome foarte asemănătoare cu cele ale epilepsiei, inclusiv: sincopa, hiperventilația, migrena, narcolepsia, atacurile de
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
migrena, narcolepsia, atacurile de panică și convulsiile psihogenice non-epileptice (CPNE). Aproximativ una din cinci persoane consultate la clinicile de epilepsie prezintă CPNE și din cele care prezintă CPNE, circa 10% au epilepsie. Separarea celor două, exclusiv pe baza episodului de criză, fără teste suplimentare, este deseori dificilă. Copiii pot avea un comportament care poate fi confundat cu ușurință cu crizele epileptice, însă nu sunt. Acestea includ: episoade de apnee episodică, urinatul în timpul somnului, pavor nocturn, ticuri și atacuri de tremor. Refluxul
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
epilepsie prezintă CPNE și din cele care prezintă CPNE, circa 10% au epilepsie. Separarea celor două, exclusiv pe baza episodului de criză, fără teste suplimentare, este deseori dificilă. Copiii pot avea un comportament care poate fi confundat cu ușurință cu crizele epileptice, însă nu sunt. Acestea includ: episoade de apnee episodică, urinatul în timpul somnului, pavor nocturn, ticuri și atacuri de tremor. Refluxul gastroesofagian poate produce arcuirea spatelui și flexarea laterală a capului în cazul bebelușilor, care pot fi confundate cu convulsiile
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
pot fi utile. Eforturile dintr-o regiune a Americii Centrale de a scădea incidența teniei au dus la o scădere de 50% a cazurilor noi de epilepsie. Epilepsia este tratată de obicei cu medicamente administrate zilnic, după apariția unei a doua crize, însă în cazul celor cu un risc mare, tratamentul poate fi început după prima criză. În unele cazuri, pot fi necesare: o dietă specială, implantarea unui neurostimulator sau neurochirurgia. Așezarea persoanei care are convulsii tonico-clonice pe o parte, în poziția
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]