51,008 matches
-
istoriei. Interesul manifestat față de acest fenomen nu a slăbit nici până În ziua de azi, concurând cu multe concepții contemporane, mult mai moderne și rafinate, cum ar fi, Susținător al dezvoltării și stabilității piețelor Țintă pentru ofertanții de bunuri și servicii Dorințe Stimulator al creativității producătorilor, managerilor și comercianților, sentimentul de exercitare a controlului, a autocontrolului observațional al comportamentelor. Fascinația psihologilor sociali pentru atitudini a rezultat din convingerea că ele oglindesc modul de evaluare a lumii și prin aceasta ele determină comportamente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
solicită adaptare creatoare și capacitate de previziune pentru a realiza o schimbare calitativă din mers. Cum se poate atinge acest deziderat? „Timpurile shimbărilor sunt timpurile oportunităților. Când relațiile dintre oameni și lucruri se schimbă, noile juxtapuneri creează noi necesități și dorințe, oferă noi posibilități”. Această apreciere aparține lui John Naisbitt (Mind set, 2006) ne susține În argumentarea ideii că orice provocare, problemă, conflict trebuie privite ca oportunități de schimbare și progres. Impactul produs de schimbarea socială și câștigarea unor drepturi și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
potrivit Mari manageri dezvoltarea armonioasă a inteligențelor multiple: inteligența emoțională, inteligența socială și creativitatea structurându-se Într-un comportament inteligent al consumatorului. 2. Provocările venite din toate domeniile culturale, sportiv, economic, politic, profesional solicită gândirea, trezesc trebuințele și motivația, orientează dorințele și influențează dorința de consum a indivizilor. Psihologul de familie va fi un bun consilier al membrilor familiei În diverse situații. De exemplu: la ora actuală legea permite o gamă largă de terpaii alternative de la presopunctură, acupunctură și reflexoterpaie, cristaloterapie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dezvoltarea armonioasă a inteligențelor multiple: inteligența emoțională, inteligența socială și creativitatea structurându-se Într-un comportament inteligent al consumatorului. 2. Provocările venite din toate domeniile culturale, sportiv, economic, politic, profesional solicită gândirea, trezesc trebuințele și motivația, orientează dorințele și influențează dorința de consum a indivizilor. Psihologul de familie va fi un bun consilier al membrilor familiei În diverse situații. De exemplu: la ora actuală legea permite o gamă largă de terpaii alternative de la presopunctură, acupunctură și reflexoterpaie, cristaloterapie, meloterpaie, trepaie prim
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
simboluri distinctive. 4. Tendința spre provocare: pentru a obține maximum de satisfacție din experimentarea propriei vieți individul Își permite dărâmarea stereotipurilor, sau Își rezervă plăcerea trăirii unei realități sublimate (dezvoltarea domeniului virtual, Încercarea de senzații tari). 5. Tendința de umanizare: dorința de autenticitate și unicitate solicită dezvoltarea empatiei pentru a Înțelege emoțiile și dorințele individului, cu scopul de a-i asigura bunăstarea. Acest ghid al mega-tendințelor furnizează date valoroase pentru dezvoltarea unor strategii de design, inovare, marketing valide și pentru industria
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
experimentarea propriei vieți individul Își permite dărâmarea stereotipurilor, sau Își rezervă plăcerea trăirii unei realități sublimate (dezvoltarea domeniului virtual, Încercarea de senzații tari). 5. Tendința de umanizare: dorința de autenticitate și unicitate solicită dezvoltarea empatiei pentru a Înțelege emoțiile și dorințele individului, cu scopul de a-i asigura bunăstarea. Acest ghid al mega-tendințelor furnizează date valoroase pentru dezvoltarea unor strategii de design, inovare, marketing valide și pentru industria de textile și confecții. Cercetătorii, designerii, psihologii, caută prin demersurile lor să răspundă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Elaborarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Pentru a pătrunde În universul psihic al consumatorului cu scopul de a-i Înțelege dorințele și nevoile, Mette Kristine Oustrup și Genevieve Flaven au dezvoltat o teorie a dispoziției consumatorului pe baza tipurilor de personalitate delimitate de Jung (1971) și a tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962) (apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mărcilor În acord cu imaginea consumatorilor despre ei Însăși. În fapt, aplicarea teoriei imaginii despre sine a avut succes În previzionarea răspunsurilor consumatorilor la imaginea mărcilor. Pentru a pătrunde În universul psihic al consumatorului cu scopul de a-i Înțelege dorințele și nevoile, Mette Kristine Oustrup și Genevieve Flaven au dezvoltat o teorie a dispoziției consumatorului pe baza tipurilor de personalitate delimitate de Jung (1971) și a tipurilor elaborate de Myers-Briggs (1962, apud M. Mareck, 2005). Teoria dispoziției de consum este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
firmă celebră. Q20. Simțiți o nevoie continuă de reînnoire a garderobei? Adolescenții sunt destul de preocupați de vestimentația proprie astfel Încât resimt o nevoie continuă de reînnoire a garderobei. Acest fapt se poate explica sau prin nesatisfacerea nevoii de vestimentație, fie prin dorința de a fi mereu În tendințe și cu vestimentație nouă. Q26. Obișnuiți să probați produse doar pentru a vedea cum vă stă cu acestea, fără a le cumpăra? În privința comportamentului de consumator, acesta este unul civilizat, rațional - 74% dintre adolescenți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mediile pe care le frecventati (grup de prieteni, familie, scoala etc) Daca da, obisnuiti sa va cumparati un anumit tip de haine doar pentru imagine? Am obținut următoarele corelații semnificative: nevrotism cu frecvența cumpărăturilor, nevoia continuă de reînnoire a garderobei, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă. extraversiune cu tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
haine doar pentru imagine? Am obținut următoarele corelații semnificative: nevrotism cu frecvența cumpărăturilor, nevoia continuă de reînnoire a garderobei, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă. extraversiune cu tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. agreabilitate cu dorința de a se face remarcat cu ajutorul vestimentației, tendința de a informa prietenii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nouă. extraversiune cu tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. agreabilitate cu dorința de a se face remarcat cu ajutorul vestimentației, tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. conștiinciozitate cu frecvența cumpărăturilor, ascultarea părerii celorlalți În privința vestimentației, aprecierea hainelor de firmă, tendința de a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
celorlalți În privința vestimentației, aprecierea hainelor de firmă, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. Din punct de vedere psihologic, aceste rezultate ce confirmă ipoteza nr. 1 sugerează următoarele aprecieri: un nivel mai crescut al instabilității emoționale se asociază cu dorința frecventă de a merge la cumpărături, cu nevoia continuă de reînnoire a garderobei, precum și cu dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă; extravertiții tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
punct de vedere psihologic, aceste rezultate ce confirmă ipoteza nr. 1 sugerează următoarele aprecieri: un nivel mai crescut al instabilității emoționale se asociază cu dorința frecventă de a merge la cumpărături, cu nevoia continuă de reînnoire a garderobei, precum și cu dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă; extravertiții tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie remarcați atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
le place să fie remarcați atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social; cei deschiși spre nou sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social. adolescenți cu scor crescut la agreabilitate manifestă dorința de a se face remarcați cu ajutorul vestimentației, comunciă cu prietenii asupra noilor achiziții vestimentare și au tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine; adolescenții cu un nivel crescut al autocontrolului nu merg frecvent la cumpărături, țin seama de părerea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o alta firma? Adolescentele sunt mai interesate de firmă decât adolescenții, ele achiziționând produse similare de la firme celebre. Acest comportament de consum se poate datora așteptărilor privind calitatea pe care le au de la produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Obisnuiti sa va cumparati un anumit tip de haine doar pentru imagine? b. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a-și Îmbunătăți propria imagine, care se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
semn că se simte bine În pielea sa; Însumează propria identitate manifestată prin responsabilitate, distincția socială, reclamarea unui loc meritoriu În cadrul colectivității; informațiile despre sine astfel transmise sunt: stăpânirea de sine, lejeritatea sau constrângerea, rigoarea sau fantezia, supunerea sau rebeliunea, dorința de a se expune sau discreția. Am constatat diferențe În privința comportamentului de consumator Între adolescenții de gen feminin și adolescenții de gen masculin: adolescentele manifestă o mai mare curiozitate și deschidere din partea adolescentelor, ele fiind În măsură semnificativ mai mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și expoziții de vestimentație. Sunt mai interesate de firmă decât adolescenții, ele achiziționând produse similare de la firme celebre. Acest comportament de consum se poate datora așteptărilor privind calitatea pe care le au de la produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evită să Își cumpere haine identice celor purtate de prieteni. Rezultatele studiului pot prezenta interes pentru adolescenții Înșiși În modelarea propriului comportament de consum În aria vestimentară, dar și celor interesați să producă articole vestimentare În acord cu personalitatea și dorința de exprimare a acetei categorii aparte de consumatori. CAPITOLUL III. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI INFLUENȚA SOCIALĂ ÎN COMPORTAMENTUL DE CONSUM 3.1. Inteligența emoțională și adoptarea deciziei de cumpărare Inteligența și emoțiile Pentru definirea termenului de inteligență emoțională este necesar să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ignoranței emoționale. În procesul de a fi cât mai civilizați, de a nega natura animală, am Început să negăm și natura noastră emoțională. Payne considera inteligența emoțională o abilitate care implică o relaționare creativă cu stările de teamă, durere și dorință. John D. Mayer și Peter Salovey au fost primii care au definit inteligența emoțională ca fiind acea instanță care este capabilă să controleze și să regleze propriile sentimente cât și pe ale celorlalți și de a ne dirija gândurile și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pot avea pe ambele la un nivel scăzut. Una dintre marile direcții În abordarea inteligenței emoționale este reprezentată de Daniel Goleman. În viziunea lui, constructele care compun această formă a inteligenței emoționale sunt: conștiința de sine - Încrederea În sine; autocontrolul - dorința de adevăr, conștiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea; motivația - dorința de a cuceri, dăruirea, inițiativa, optimismul; empatia - a-i Înțelege pe alții, diversitatea, capacitatea politică; aptitudini sociale - influența, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relații, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru În echipă. Competența
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
scăzut. Una dintre marile direcții În abordarea inteligenței emoționale este reprezentată de Daniel Goleman. În viziunea lui, constructele care compun această formă a inteligenței emoționale sunt: conștiința de sine - Încrederea În sine; autocontrolul - dorința de adevăr, conștiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea; motivația - dorința de a cuceri, dăruirea, inițiativa, optimismul; empatia - a-i Înțelege pe alții, diversitatea, capacitatea politică; aptitudini sociale - influența, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relații, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru În echipă. Competența emoțională este o Însușire dobândită, intermediată pe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
potențial În randament profesional. A avea o inteligență emoțională excepțională nu garantează și dobândirea acelor Însușiri emoționale care contează În profesie: Înseamnă doar că există un potențial excelent pentru a le deprinde” (Goleman, D., 2004, p. 25). Bazându-se pe dorința individului uman de a se exprima, de a-și expune individualitatea prin ceea ce consumă, specialiștii În marketing apelează frecvent la emoțiile potențialului consumator, oferindu-i „ciocolată cu dragoste”, „cafea cu alintaromă”, mașini cu emoții („autoemocion”) etc. În acest sens, psihologia
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cumpărare, În care consumatorul sesizează existența unei diferențe perceptibile (suficient de mari) Între modul În care Îi este satisfăcută o nevoie și modul În care el ar dori satisfacerea acelei nevoi, deci deosebire Între starea actuală și starea dorită. Această dorință nesatisfăcută poate să apară ca urmare a unor stimuli interni sau externi, ce pot fi de natură: demoeconomică, psihologică, sociologică etc. Variabilele implicate În apariția necesității, diferă considerabil de la o situație la alta, dar Întotdeauna este prezentă cea motivațională, dacă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1997) grupează acești factori În două categorii cu influențe deosebite asupra deciziei: atitudinea altor persoane față de produsul În cauză, care se manifestă fie prin intensitatea atitudinii negative a acestora față de alternativa preferată, fie prin motivația acestuia de a se supune dorințelor altor persoane. Astfel, la o intensitate negativistă mare a persoanelor apropiate, consumatorul este tot mai tentat să-și revizuiască intenția de cumpărare; factori situaționali ce nu pot fi anticipați și care pot schimba intenția de cumpărare, cum sunt: pierderea locului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]