51,663 matches
-
sunt situate pe teritoriul localității, pe o lungime de aproximativ 2 km. Accesul auto în localitate este pe traseul local Rezina- Mateuți, continuat pe drum alb spre Șoldănești. Teritoriul reprezintă un relief deluros-ondulat, care face parte din înălțimea nistreană. Structura rocilor este formată din: argile, alivrite, nisipuri și calcaruri. Conform raionării agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
intens pe versanții vâlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub două forme: de suprafață și de adâncime. Eroziunea de suprafață este răspândită acolo unde relieful are altitudini mari și este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe câmpiile fragmentate constituite din roci, argilo- nisipoase. Pe teritoriul satului eroziunea de suprafață - 3,2 km / km. Eroziunea de adâncime contribuie la costituirea unor forme de relief negative, cum sunt: ravenele, vâlcelele. Eroziunea liniară pe teritoriul satului reprezintă 173-180 m. Ravenele s-au format ca
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
al unui munte submarin care are mai mult de 4.500 de metri, adâncimea platformei de pe care se ridică fiind de aproximativ 4200 m, iar înălțimea deasupra mării, fiind de 300 m. Muntele a fost inițial un vulcan, iar unele roci de bazalt sunt expuse în unele locuri, dar cele mai multe roci suprafață sunt formate din calcar care s-a acumulat din creșterea coralilor timp de milioane de ani. "Vârful acestui munte este format dintr-o succesiune de calcare terțiare cu vârsta
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
500 de metri, adâncimea platformei de pe care se ridică fiind de aproximativ 4200 m, iar înălțimea deasupra mării, fiind de 300 m. Muntele a fost inițial un vulcan, iar unele roci de bazalt sunt expuse în unele locuri, dar cele mai multe roci suprafață sunt formate din calcar care s-a acumulat din creșterea coralilor timp de milioane de ani. "Vârful acestui munte este format dintr-o succesiune de calcare terțiare cu vârsta cuprinsă între Eocen (sau Oligocen) până la recentele depozite de recif
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
s-a acumulat din creșterea coralilor timp de milioane de ani. "Vârful acestui munte este format dintr-o succesiune de calcare terțiare cu vârsta cuprinsă între Eocen (sau Oligocen) până la recentele depozite de recif, cu intercalații în paturile vechi de roci vulcanice". Stânci abrupte de-a lungul celei mai mare parți din coastă dau naștere brusc la un platou central. Altitudinea variază de la nivelul mării la 361 m, la Dealul Murray. Insula este acoperită în principal de pădurea tropicală, din care
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m. Lacul este proprietate de stat fiind în administrarea RA Apele Romane -SGA Ialomița. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane (freatice) încarcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu, dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
prin cursul superior și Poneasca, pană la confluența cu Minișul îi desparte de Munții Semenic care domină împrejurimile cu relieful sau înalt (vârful Piatra Goznei 1447 m.). În al doilea sector, limita urmează linia sinuoasă a contactului dintre calcare și rocile care nu carstifică, șisturi cristaline și granit, din care sunt alcătuite dealurile Bozoviciului. Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domină dealurile amintite (cu 150-200 m.), începând din valea Minișului pană în valea Nerei. În partea de sud-vest
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
și Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcată de abruptul calcaros al Munților Aninei care le domină (cu 200-500 m.), de la Nera pană la nord de localitatea Gârliște, ce se desfasoară în lungul unei mari dislocații tectonice marcată de roci eruptive. La nord de Gârliște limita vestică este pusă in evidența de ruptură de panta dintre munte și Depresiunea Lupacului, după care ea urmează vaile Lupacul Mic și Bârzăvița pană la confluența acesteia cu Bârzava. Munții Aninei, cu înalțimea lor
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
și Depresiunea Lupacului, după care ea urmează vaile Lupacul Mic și Bârzăvița pană la confluența acesteia cu Bârzava. Munții Aninei, cu înalțimea lor maximă în vârful Leordiș (1160 m.), au trăsături geomorfologice caracteristice, ca o consecință a alcătuirii lor geologice. Roca predominantă este calcarul dispus în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii geologice, și din întinse podișuri calcaroase "ciuruite" de doline. La nord-vest și nord
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.) - Leordiș (1160 m.) - Pleșiva (1144 m.) care se ramifică spre Nera. În afară de aceste două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologică. Din pricina eroziunii diferențiale exercitată pe roci cu duritați diferite cât și a tectonicii au luat naștere depresiuni locale la Prolaz (în Cheile Carașului), Carașova, Lisava, Ciudanovița, Aninei și pe valea Minișului. Abrupturile stâncoase, pereții aproape verticali insoțiți la bază de o trenă de grohotișuri rezultate din
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Reșița de unde se îndreaptă spre nord-vest. Ea curge printr-o vale adâncă și împădurită săpată în șisturi cristaline. Afluenții ei mai importanți de pe stânga - Valiug, Crainic, Râul Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același nume situat într-un petic calcaros. Curge mai întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același nume situat într-un petic calcaros. Curge mai întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai importanți amintim Lișava, Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
motivul cerințelor mari mineralul fiind rar întâlnit în natură, a apărut posibilitatea de a fabrica imitații de onix din agat poros (care absorbea coloranții) sau din calcedon cenușiu ținut într-o baie de acizi. Uneori se folosea și obsidian negru (rocă vulcanică) care șlefuit imita bine onixul negru. Determinarea falsificării este dificil cu ochiul liber fiind necesar un examen mineralogic.
Onix () [Corola-website/Science/306134_a_307463]
-
dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele bogății de importanță economică, precum lignitul (în masivul Măgura Codlei) sau materialele de construcție. La nord-vest de Zărnești, pe valea Bârsei Fierului, se găsește un corp "granodioritic", cu înveliș periferic granitic. Rocile sedimentare, mai ales "argilele comune" și "luturile" se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, "argila refractară" — lângă Cristian, "marnele cretacice" — în vestul Țării (utilizate în industria cimentului), "calcare" în zona Apața și "calcare triasice și jurasice" în sectorul Codlea - Holbav - Vulcan
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
dolari la prețurile din noiembrie 2006) au fost extrase prin săpături. Atât în timpul Goanei după Aur, cât și în deceniile ce i-au urmat, căutătorii de aur au efectuat de asemenea extracții în „piatră tare”, adică extragerea aurului direct din rocile care îl conțineau (de regulă cuarț), săpând sau producând explozii pentru găsirea și scoaterea filoanelor de cuarț ce conținea aur. Odată ce pietrele cu aur erau scoase la suprafață, acestea erau sparte, și aurul separat mecanic (folosind apă în mișcare), sau
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
albă, neavând proprietăți magnetice va fi numit [[carbonat de magneziu|Magnezit MgCO. Probabil de aici provine și denumirea unei regiuni din [[Grecia]] "Magnezia" din [[Thesalia]]. prin procesele de [[vulcanism]], la temperaturi ridicate (cca. 600 °C) temperatură cedată de lava vulcanică rocilor înconjurătoare. Prin ieșire la suprafață a lavei se reduc presiunea ce determină degajarea de gaze în cantități mari, așa numiții vapori de apă atacă rocile din punct de vedere chimic formându-se calcare dolomitice, fiind astfel eliminat bioxidul de carbon
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
prin procesele de [[vulcanism]], la temperaturi ridicate (cca. 600 °C) temperatură cedată de lava vulcanică rocilor înconjurătoare. Prin ieșire la suprafață a lavei se reduc presiunea ce determină degajarea de gaze în cantități mari, așa numiții vapori de apă atacă rocile din punct de vedere chimic formându-se calcare dolomitice, fiind astfel eliminat bioxidul de carbon, formându-se hidroxizi alcalini.Dacă lava conține [[fier]] vor lua naștere oxizi de fier, care prin răcire cristalizează dând naștere la "magnetit" FeO sau minerale
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
la o temperatură de 1130 °C într-o atmosferă de CO și H tratat pentru a echilibra tensiunile din material și eliminarea formării unei rețele cristaline defectuoase în [[structura]] magnetitului. în formă compactă, granulată, sau critalină cu cristale octaedrice în [[roci magmatice]] ca [[bazalt]], [[diabaz]] și [[gabro]]. Mineralul poate fi întâlnit și în [[roci metamorfice]] sau [[roci sedimentare]] în albia [[râu]]rilor.Malurile sau "ștrandurile negre" din [[California]], [[Noua Zeelandă]] [[Fuerteventura]] (Insulele Canare) conțin magnetit.Cantități mai însemnate de magnetit sunt în regiunile
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
tratat pentru a echilibra tensiunile din material și eliminarea formării unei rețele cristaline defectuoase în [[structura]] magnetitului. în formă compactă, granulată, sau critalină cu cristale octaedrice în [[roci magmatice]] ca [[bazalt]], [[diabaz]] și [[gabro]]. Mineralul poate fi întâlnit și în [[roci metamorfice]] sau [[roci sedimentare]] în albia [[râu]]rilor.Malurile sau "ștrandurile negre" din [[California]], [[Noua Zeelandă]] [[Fuerteventura]] (Insulele Canare) conțin magnetit.Cantități mai însemnate de magnetit sunt în regiunile: "Kiruna [[Suedia]], Pibara [[Australia]] de vest, Adirondack, Oregon, New Jersey, Pennsylvania, North Carolina
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
echilibra tensiunile din material și eliminarea formării unei rețele cristaline defectuoase în [[structura]] magnetitului. în formă compactă, granulată, sau critalină cu cristale octaedrice în [[roci magmatice]] ca [[bazalt]], [[diabaz]] și [[gabro]]. Mineralul poate fi întâlnit și în [[roci metamorfice]] sau [[roci sedimentare]] în albia [[râu]]rilor.Malurile sau "ștrandurile negre" din [[California]], [[Noua Zeelandă]] [[Fuerteventura]] (Insulele Canare) conțin magnetit.Cantități mai însemnate de magnetit sunt în regiunile: "Kiruna [[Suedia]], Pibara [[Australia]] de vest, Adirondack, Oregon, New Jersey, Pennsylvania, North Carolina, Virginia, New Mexico
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
km, fiind alcătuit spre adâncime din mai multe straturi Structura Pământului pe straturi: Această structură stratificată a Pământului stă model și pentru celelalte planete din sistemul solar. Structura internă a pământului are caracteristica de discontinuitate sau grosimile variabile a straturilor rocilor ce pot favoriza mișcările seismice (cutremurele). În 2010 un grup de cercetători conduși de Satoshi Kaneshima de la Universitatea Kyūshū, Japonia, au susținut că ar fi descoperit un nou strat al nucleului, descoperire care ar putea duce la dezlegarea misterelor legate
Straturile Pământului () [Corola-website/Science/306238_a_307567]
-
cuvântul "Ketzer" ("eretic"). În comparație cu aurul, pirita este însă mai plastică și mai dură. Alte minerale cu care se poate confunda sunt marcasita și calcopirita. Se mai numește și "aurul nebunilor". Este una dintre cele mai răspândite sulfuri, fiind întâlnită în roci magmatice și metamorfice bogate în magneziu și fier (roci de culoare închisă), roci hidrotermale și roci sedimentare sau în acumulările de cărbuni ("pirita framboidală").Supusă fenomenelor de oxidare la suprafață, sau în prezența apei de infiltrație, se transformă în hidroxid
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]
-
plastică și mai dură. Alte minerale cu care se poate confunda sunt marcasita și calcopirita. Se mai numește și "aurul nebunilor". Este una dintre cele mai răspândite sulfuri, fiind întâlnită în roci magmatice și metamorfice bogate în magneziu și fier (roci de culoare închisă), roci hidrotermale și roci sedimentare sau în acumulările de cărbuni ("pirita framboidală").Supusă fenomenelor de oxidare la suprafață, sau în prezența apei de infiltrație, se transformă în hidroxid de fier amorf (limonit) după mai multe etape intermediare
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]
-
Alte minerale cu care se poate confunda sunt marcasita și calcopirita. Se mai numește și "aurul nebunilor". Este una dintre cele mai răspândite sulfuri, fiind întâlnită în roci magmatice și metamorfice bogate în magneziu și fier (roci de culoare închisă), roci hidrotermale și roci sedimentare sau în acumulările de cărbuni ("pirita framboidală").Supusă fenomenelor de oxidare la suprafață, sau în prezența apei de infiltrație, se transformă în hidroxid de fier amorf (limonit) după mai multe etape intermediare. Din punct de vedere
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]
-
care se poate confunda sunt marcasita și calcopirita. Se mai numește și "aurul nebunilor". Este una dintre cele mai răspândite sulfuri, fiind întâlnită în roci magmatice și metamorfice bogate în magneziu și fier (roci de culoare închisă), roci hidrotermale și roci sedimentare sau în acumulările de cărbuni ("pirita framboidală").Supusă fenomenelor de oxidare la suprafață, sau în prezența apei de infiltrație, se transformă în hidroxid de fier amorf (limonit) după mai multe etape intermediare. Din punct de vedere economic este importantă
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]