52,615 matches
-
schimbarea aleatorie a frecvenței alelelor, cauzată de asocierea genelor unei generații în cadrul reproducerii. Fluxul genetic reprezintă transferul de gene în interiorul și între populații. Importanța relativă a selecției naturale și a fluxului genetic la nivelul unei populații depinde de puterea de selecție și de "mărimea efectivă a populației", care indică numărul de indivizi apți de reproducere. Ca o consecință, modificarea mărimii populației poate influența în mod spectaculos cursul evoluției. Astfel, atunci când populația se micșorează, aceasta își poate pierde variația genetică, rezultând o
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
Ca o consecință, modificarea mărimii populației poate influența în mod spectaculos cursul evoluției. Astfel, atunci când populația se micșorează, aceasta își poate pierde variația genetică, rezultând o populație uniformă. Acest lucru are loc în cazul migrării, extinderii habitatului sau subdivizării populației. Selecția naturală este procesul prin care mutațiile genetice care sunt favorabile reproducerii devin și rămân comune în decursul generațiilor succesive ale unei populații. Driftul genetic reprezintă schimbarea frecvenței alelelor de la o generație la alta, unde un rol important îl joacă modul
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
continentului Antarctica . Atunci când biologii privesc vietățile, ei observă că acestea aparțin unor grupuri care au ceva în comun. Charles Darwin a explicat că aceast lucru urmează firesc dacă ""admitem paternitatea comună a formelor aliate, împreună cu modificarea lor, prin variație și selecție naturală"". De exemplu, toate insectele au în comun un plan de organism de bază, al cărui dezvoltare este controlat de gene de reglementare de bază. Ele au șase picioare, au părți dure pe partea exterioară a corpului (un exoschelet), au
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
picioarele). Toate primatele , cu excepția omului modern au părul de pe corp gros de care un copil se poate agăța. Reflexul strângerii permite mamei să își folosească toate membrele pentru a se cățăra în copac. Organele vestigiale au de multe ori unele selecții împotriva lor. Organele originale cereau resurse, uneori uriașe. În cazul în care nu mai au o funcție se ajunge la reducerea dimensiunii acestora. Există dovezi directe de selecție. Din secolul al XVIII-lea, era cunoscut faptul că embrionii din specii
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
a se cățăra în copac. Organele vestigiale au de multe ori unele selecții împotriva lor. Organele originale cereau resurse, uneori uriașe. În cazul în care nu mai au o funcție se ajunge la reducerea dimensiunii acestora. Există dovezi directe de selecție. Din secolul al XVIII-lea, era cunoscut faptul că embrionii din specii diferite sunt mult mai asemănători decât adulții. În particular, unele părți ale embrionilor reflectă trecutul lor evolutiv. De exemplu, embrionii de vertebrate terestre dezvoltă deschideri de branhii precum
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
importanță vitală. În ambele cazuri, fermierii selectau pentru reproducere indivizi cu proprietăți speciale, și au împiedicat creșterea a indivizilor cu caracteristici mai puțin dorite. Secolului al XVIII-lea și începutul secolului XIX a văzut o creștere în agricultura științifică, iar selecția artificială a avut un rol important în asta. Darwin a discutat de selecție artificială ca un model de selecție naturală în 1859 în prima ediție a operei sale Despre Originea speciilor, în capitolul IV: Selecția naturală. Nikolai Vavilov a arătat
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
și au împiedicat creșterea a indivizilor cu caracteristici mai puțin dorite. Secolului al XVIII-lea și începutul secolului XIX a văzut o creștere în agricultura științifică, iar selecția artificială a avut un rol important în asta. Darwin a discutat de selecție artificială ca un model de selecție naturală în 1859 în prima ediție a operei sale Despre Originea speciilor, în capitolul IV: Selecția naturală. Nikolai Vavilov a arătat că secară, inițial o buruiană , a ajuns să fie o plantă de cultură
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
cu caracteristici mai puțin dorite. Secolului al XVIII-lea și începutul secolului XIX a văzut o creștere în agricultura științifică, iar selecția artificială a avut un rol important în asta. Darwin a discutat de selecție artificială ca un model de selecție naturală în 1859 în prima ediție a operei sale Despre Originea speciilor, în capitolul IV: Selecția naturală. Nikolai Vavilov a arătat că secară, inițial o buruiană , a ajuns să fie o plantă de cultură prin selecție neintenționată. Secara este o
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
creștere în agricultura științifică, iar selecția artificială a avut un rol important în asta. Darwin a discutat de selecție artificială ca un model de selecție naturală în 1859 în prima ediție a operei sale Despre Originea speciilor, în capitolul IV: Selecția naturală. Nikolai Vavilov a arătat că secară, inițial o buruiană , a ajuns să fie o plantă de cultură prin selecție neintenționată. Secara este o planta mai rezistentă decât grâul: ea supraviețuiește în condiții mai aspre, cum ar fi dealuri și
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
ca un model de selecție naturală în 1859 în prima ediție a operei sale Despre Originea speciilor, în capitolul IV: Selecția naturală. Nikolai Vavilov a arătat că secară, inițial o buruiană , a ajuns să fie o plantă de cultură prin selecție neintenționată. Secara este o planta mai rezistentă decât grâul: ea supraviețuiește în condiții mai aspre, cum ar fi dealuri și munți. Nu este nici o diferență reală în procesele genetice care stau la baza selecției artificiale și celei naturale, iar conceptul
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
fie o plantă de cultură prin selecție neintenționată. Secara este o planta mai rezistentă decât grâul: ea supraviețuiește în condiții mai aspre, cum ar fi dealuri și munți. Nu este nici o diferență reală în procesele genetice care stau la baza selecției artificiale și celei naturale, iar conceptul de selecție artificială a fost folosit de Charles Darwin ca o ilustrare a procesului mai larg de selecție naturală. Există diferențe practice Studii experimentale despre selecția artificială arată că "rata de evoluție, în experimente
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
Secara este o planta mai rezistentă decât grâul: ea supraviețuiește în condiții mai aspre, cum ar fi dealuri și munți. Nu este nici o diferență reală în procesele genetice care stau la baza selecției artificiale și celei naturale, iar conceptul de selecție artificială a fost folosit de Charles Darwin ca o ilustrare a procesului mai larg de selecție naturală. Există diferențe practice Studii experimentale despre selecția artificială arată că "rata de evoluție, în experimente de selecție, este de cel puțin două ordine
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
fi dealuri și munți. Nu este nici o diferență reală în procesele genetice care stau la baza selecției artificiale și celei naturale, iar conceptul de selecție artificială a fost folosit de Charles Darwin ca o ilustrare a procesului mai larg de selecție naturală. Există diferențe practice Studii experimentale despre selecția artificială arată că "rata de evoluție, în experimente de selecție, este de cel puțin două ordine de mărime (adică de 100 de ori) mai mare decât orice rată văzută în natura sau
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
reală în procesele genetice care stau la baza selecției artificiale și celei naturale, iar conceptul de selecție artificială a fost folosit de Charles Darwin ca o ilustrare a procesului mai larg de selecție naturală. Există diferențe practice Studii experimentale despre selecția artificială arată că "rata de evoluție, în experimente de selecție, este de cel puțin două ordine de mărime (adică de 100 de ori) mai mare decât orice rată văzută în natura sau în fosile". Unii au crezut că selecția artificială
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
și celei naturale, iar conceptul de selecție artificială a fost folosit de Charles Darwin ca o ilustrare a procesului mai larg de selecție naturală. Există diferențe practice Studii experimentale despre selecția artificială arată că "rata de evoluție, în experimente de selecție, este de cel puțin două ordine de mărime (adică de 100 de ori) mai mare decât orice rată văzută în natura sau în fosile". Unii au crezut că selecția artificială nu ar putea produce noi specii. Se pare că acum
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
despre selecția artificială arată că "rata de evoluție, în experimente de selecție, este de cel puțin două ordine de mărime (adică de 100 de ori) mai mare decât orice rată văzută în natura sau în fosile". Unii au crezut că selecția artificială nu ar putea produce noi specii. Se pare că acum se poate. Specii noi au fost create de către animalele domesticite, dar detaliile nu sunt cunoscute sau nu sunt clare. De exemplu, ovinele domestice au fost create prin hibridizare, și
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
Aceste bacterii rezistente au produs următoarele generații. Gândacul de Colorado este renumit pentru capacitatea sa de a rezista la pesticide. În ultimii 50 de ani, a devenit rezistent la 52 de compuși chimici utilizați în insecticide, inclusiv cianura. Aceasta este selecția naturală accelerată de condițiile artificiale. Totuși, nu toate populațiile sunt rezistente tuturor produselor chimice. Ele devin rezistente doar la produsele folosite în zona lor. Evoluția influențează toate aspectele legate de forma și comportamentul organismelor. Ca urmare a selecției naturale, au
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
Aceasta este selecția naturală accelerată de condițiile artificiale. Totuși, nu toate populațiile sunt rezistente tuturor produselor chimice. Ele devin rezistente doar la produsele folosite în zona lor. Evoluția influențează toate aspectele legate de forma și comportamentul organismelor. Ca urmare a selecției naturale, au loc acele adaptări comportamentale și fizice prin care indivizii își optimizează capacitatea de a găsi hrana, de a evita prădătorii sau de a atrage parteneri. Organismele pot răspunde la selecție și cooperând între ele, un exemplu în acest
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
de forma și comportamentul organismelor. Ca urmare a selecției naturale, au loc acele adaptări comportamentale și fizice prin care indivizii își optimizează capacitatea de a găsi hrana, de a evita prădătorii sau de a atrage parteneri. Organismele pot răspunde la selecție și cooperând între ele, un exemplu în acest sens fiind simbioza. Pe termen lung, evoluția generează noi specii prin scindarea populațiilor ancestrale în noi grupuri între care nu mai au loc încrucișări. Aceste consecințe ale evoluției se împart în macroevoluție
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
speciei pot fi importante. Adaptarea constă în acele structuri sau forme de comportament care îmbunătățesc o anumita funcție, ceea ce favorizează supraviețuirea și reproducerea organismelor. Aceasta se realizează printr-o serie continuă de schimbări minore ale trăsăturilor, schimbări aleatorii din care selecția naturală alege pe cele mai adecvate mediului. Prin acest proces fie se câștigă o caracteristică nouă, fie se pierde una ancestrală. Un exemplu care arată ambele tipuri de schimbări îl constituie adaptarea bacteriilor la antibiotice, când se produc modificări genetice
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
23 capitolul "Conținuturi" punctul V, se găsește următorul text: "V. Evoluționism 1. Unitatea și diversitatea lumii vii. 2. și dovezi ale evoluției (definiția evoluției, exemple de dovezi directe și indirecte). 3. Factori ai evoluției (ereditatea, variabilitatea, suprapopulația, lupta pentru existență, selecția). 4. Specia ca unitate a evoluției." Acest text ar merita să fie actualizat de cercetătorii în domeniile respective, ținând cont de faptul că printre factorii evoluției, simbiozele și hibridările au un rol la fel de însemnat ca și lupta pentru existență sau
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
4. Specia ca unitate a evoluției." Acest text ar merita să fie actualizat de cercetătorii în domeniile respective, ținând cont de faptul că printre factorii evoluției, simbiozele și hibridările au un rol la fel de însemnat ca și lupta pentru existență sau selecția (celula eucariotă, de exemplu, este o simbioză între mai multe procariote printre care bacterii care stau la originea mitocondriilor) și că nu speciile sunt unitățile evoluției, devreme ce specia este doar o clasificare convențională umană, ci populațiile de organisme, adică
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
și președinte de colhoz în satul Lunga (raionul Florești). Ulterior a deținut funcțiile de: director al Stației Experimentale pentru Culturile de Câmp (1968-1973), șef al Direcției principale știință agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociației Științifice de Producție “Selecția” și director al Institutului de Cercetări Științifice în Domeniul Culturilor de Câmp din orașul Bălți (1978-1981) . În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edineț al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (PCM). Din anul 1985 și până în anul 1989
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
la data de 10 februarie 1952, în localitatea Kargapolie din regiunea Kurgan (Rusia), într-o famile de deportați basarabeni. În anul 1969, devine student la Facultatea de Litere, secția Jurnalism, a Universității din Chișinău. În anul 1971, este transferat "prin selecție” la Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat din Minsk - Belarus, ale cărei cursuri le absolvă în anul 1974. А fost membru ULCT din anul 1966 și membru PCUS din anii studenției. Fratele său, Ivan Diacov, este jurist și până în
Dumitru Diacov () [Corola-website/Science/302534_a_303863]
-
trecea greu în lipsa unei activități. Și-a căutat un serviciu, pentru a mai ușura poverile din casă. A găsit un post: responsabil de cămin cultural. A încercat să dea viață unei echipe de teatru. A căutat amatori, a făcut o selecție, a format o trupă, asumându-și rolul de regizor, solist și director de scenă. Activistul de partid i-a oprit însă orice avânt. Cu mare greutate a pus în scenă "Năpasta". A jucat rolul lui Ion. Sala a fost plină
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]