51,775 matches
-
Premiul Grammy pentru "Best Metal Performance" la ediția din 2008. Textul din oglinda de pe coperta albumului redă "oglinda care nu flatează." Cântecul "Beautiful Mourning" a fost ulterior folosit ca piesă cântabilă în jocul video "". "The Blackening" a fost primit cu critici pozitive în majoritatea presei "de metal". Cenzorul Blabbermouth.net Don Kaye a notat albumul cu un scor aproape perfect de 9,5 puncte din 10, spunând: "unul din cele mai pure, fine, și mai puternice exprimări a heavy metalului modern
The Blackening () [Corola-website/Science/331257_a_332586]
-
a promis că dacă iese victorios, el însuși avea să își zică astfel timp de zece ani. Cunoștințele despre Olof se bazează în mare parte pe scrierile lui Snorri Sturluson și ale lui Adam de Bremen, care au fost subiecții criticilor. Potrivit lui Adam de Bermen, Svend I al Danemarcei a fost nevoit să-și apere împărăția daneză de acțiunile lui Olof de a revendica tronul danez. Conflictul a fost soluționat prin căsătoria lui Svend cu mama lui Olof iar cei doi
Casa de Munsö () [Corola-website/Science/331291_a_332620]
-
femei membre ale Regatului Unit. Conform realității, în timpul când Thatcher fusese membră a "Parliament"-ului, numărul total de femei membre ale acestuia variase între 19 și 41. În timp ce filmul "The Iron Lady" a primit diferite tipuri de recenzii, variind între critică acerbă și revizii pozitive, jocul actoricesc al actriței Meryl Streep a fost apreciat pozitiv de către toate recenziile. Pe web site-ul Rotten Tomatoes, filmul a primit un scor de 51%. Scorul s-a datorat pe baza medierii a 207 revizii
Doamna de Fier (film) () [Corola-website/Science/331402_a_332731]
-
revizii critice, având consensul, "Performanță [actriței] Meryl Streep este perfect justificată" (conform originalului, "Meryl Streep's performance aș The Iron Lady is reliably perfect." ). Pe web site-ul Metacritic, care afișeză o mediere a opiniilor a diferite recenzii din partea unor critici de film, filmul a acumulat un scor 54 din 100 (bazat pe 41 de opinii), scor ce indică păreri variate (conform, "mixed or average reviews"). Modalitatea în care filmul a prezentat-o pe Margaret Thatcher a fost criticată de cei
Doamna de Fier (film) () [Corola-website/Science/331402_a_332731]
-
sunt obiecții de făcut”. Romanul a plăcut scriitorilor colaboratori ai revistei "Convorbiri literare" și a avut parte de un succes mare la public, atingând în 16 ani un tiraj de 37.000 de exemplare. Succesul romanului și obiecțiile făcute de critici că i-ar lipsi dramatismul l-au determinat pe Duiliu Zamfirescu să scrie o continuare în care să prezinte evenimentele ce au succedat celor din primul roman. Ideea scrierii unui roman care să urmărească viața unor personaje din "Viața la
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 12, 1 decembrie 1935, p. 604.</ref> Punerea în practică a intenției a fost amânată însă până la finalizarea publicării romanului " Viața la țară" în revista "Convorbiri literare". Zamfirescu împărtășea rezervele criticilor cu privire la nefinalizarea unor acțiuni secundare (printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând într-o scrisoare din 9/21 iunie 1895 că-și dorește să corecteze aceste lipsuri și să dezvolte subiectul cărții
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie 1936, p. 145.</ref> Romanul a plăcut și scriitorilor de la "Convorbiri literare", după cum menționează autorul într-o scrisoare din 9/21 iunie 1895. Duiliu Zamfirescu împărtășea rezervele criticilor cu privire la nefinalizarea unor acțiuni secundare (printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând că intenționează să scrie o continuare căreia îi schimbase numele din "Viața la oraș" în "Tănase Scatiu", în care să
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Săndulescu (1969), Dimitrie Păcurariu (1971), Ioan Adam (1979), Alexandru Piru (1981) și Paul Cornea (1984). Nu lipsește totuși un oarecare idilism sămănătorist mai ales prin viziunea poetică asupra sufletului țărănesc (în special în paginile în care apare baciul Micu). Unii critici au constatat asemănări cu scrierile lui Ivan Turgheniev (sosirea lui Matei Damian, drumul de la gară cu trăsura, vizita lui Matei la Sașa) sau chiar cu cele ale lui Lev Tolstoi (Sașa și Matei par două „suflete frumoase” asemănătoare cu eroii
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
și Pompiliu Constantinescu care susține că „"Viața la țară" se desprinde ca o icoană de lumini și armonie” în ciclul Comăneștenilor, devenind o operă clasică ce îi asigură autorului un loc de frunte în proza secolului al XIX-lea. Opiniile criticilor literari sunt în general favorabile romanului "Viața la țară". Eugen Lovinescu afirma în 1928 că „"Viața la țară" e un poem al vieții câmpenești”, în timp ce George Călinescu considera că " Viața la țară" prezintă istoria câtorva neamuri „rasă a câtorva familii
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
(n. 12 aprilie 1975, Constanța, România) este un scriitor de limbă română. Poet reprezentativ al noii generații, este considerat de critica literară unul dintre liderii generației de scriitori douămiiști și unul dintre cei mai atipici și originali scriitori de care dispune în prezent România, diferențiindu-se atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație . Conform criticului
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
detașarea ironică - de a estompa tiparele miturilor de referință, încurcând personajele biblice cu cele tolkieniene, bunăoară, sau optând pentru o cosmologie cu denumiri ce amintesc de Frank Herbert... Totuși, despre romanul Uezen au existat diverse opinii scrise și de alți critici literari: Maria Ana Tupan, Theodor Codreanu, Ionel Bota, Ion Pachia-Tatomirescu, Adrian Botez etc. Dintre aceștia, Maria Ana Tupan consideră că romanul aparține Noului Val de SF, în accepțiunea lansată de Judith Merrill în anii ’60, de ficțiune speculativă, criticul referindu
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
profesorii săi de la acea vreme au fost Malik ibn Anas și Muḥammad ibn al-Ḥasan al-Shaybănī. Al-Shafi'i a fost numit judecător în Najran în perioada lui Harun al-Rashid. Biografii săi povestesc că datorită devotamentului său pentru justiție, care uneori necesita critici adresate guvernatorului, Al-Shafi'i a atras antipatia unora din conducătorii vremii, și a fost pe nedrept acuzat că ar fi facilitat o revoltă a Alawiților. În consecință, a fost înlănțuit și adus înaintea Califului la Raqqa, în 803/187AH. Judecător
Al-Shafi‘i (Imam) () [Corola-website/Science/334119_a_335448]
-
al Omenirii: înaintarea înspre pirosferă prin săparea unor galerii subterane sau părăsirea Pământului și colonizarea unei alte planete. "Orașele scufundate" este unul dintre primele romane S.F. scrise în limba română, având din această perspectivă un rol de document literar. Unii critici precum Florin Manolescu îl consideră a fi cel mai important roman S.F. românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea. Într-o seară de iarnă, într-un apartament de la etajul 47 al unui zgârie-nori din Bucureștiul anului 5000, operatorul
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
pe fundul mării în orașe artificiale. Felix Aderca a lucrat în perioada 1920-1940 ca funcționar public în cadrul Ministerului Muncii. Internaționalitatea romanului corespunde cercetării recente a dublei apartenențe a autorilor româno-evrei. Romanul a fost bine primit la momentul apariției, deși unii critici contemporani au ignorat apariția sa. George Călinescu i-a făcut o recenzie consistentă și elogioasă în "Adevărul literar și artistic" din 1937 și apoi în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" (1941), folosind o terminologie personală ("„basm viitorist”", "„utopic
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Constantinescu, un alt contemporan al autorului, preciza că Felix Aderca, "„acel spirit viu, lucid, de analist și poet, în continuă metamorfoză”", a realizat un roman fantastic cu "„egală izbândă și cu o artă a scrisului încântătoare”". Lipsa de interes a criticii literare față de literatura științifico-fantastică românească din prima jumătate a secolului al XX-lea s-a datorat, după cum remarca istoricul literar Ion Hobana într-un articol din 1963, lipsei unei tradiții a acestui gen literar în România. Potrivit specialistului sus-menționat, literatura
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
este o poetă care se situează în prezent cu toate puterile la marele ei zenit poetic... Agi Mishol aparține, fără îndoială, dinastiei marilor poete ebraice - Rahel Bluwstein, Yoheved Bat-Myriam, Lea Goldberg,Dalia Ravikovich și Yona Wollach”. Au fost și unii critici precum poetul Itzhak Laor și Gavriel Moked care au exprimat despre opera ei opinii mai rezervate. Așa cum apreciază Joanna Chen, care a tradus poezii ale lui Mishol în engleză, poezia acesteia este „evocativă, accesibilă, ancorată în prezent, dar și în
Agi Mishol () [Corola-website/Science/334211_a_335540]
-
26 de ani devine profesor la Universitatea din Basel. Ocupă o poziție similară la Kiel, pentru ca în 1921 să se întoarcă la Berlin. Ascensiunea mișcării de dreapta îl nemulțumește și în "Humanistische Reden und Vortraege", apărută în 1937, își exprimă critica și indignarea față de nazism. Urmărit de adepții lui Hitler, în 1936 emigrează în SUA. În perioada 1936 - 1939 este profesor la Universitatea din Chicago, ca apoi să ajungă la prestigioasa Harvard University. Lucrările sale tratează cu precădere spiritualitatea Greciei antice
Werner Jaeger () [Corola-website/Science/334246_a_335575]
-
pentru DS și 3DS.Acesta include un capac din oțel un caz de Enchiridion (manualul eroului),un poster de Ooo,o carte numită Cartea de vite și un stylus conceput după sabia lui Finn. Jocul a primit recenzii pozitive din partea criticilor din cea mai mare parte.Ea deține un scor de 68% pe Metacritic,cu unele critici din lungimea să poveste relativ scurta.Lucas M. Thomas un pasionat al Sa-nceapa aventură,a dat jocului notă 8,5 "mare" rating,comentând
Adventure Time: Hey Ice King! Why'd You Steal Our Garbage?! () [Corola-website/Science/334226_a_335555]
-
un poster de Ooo,o carte numită Cartea de vite și un stylus conceput după sabia lui Finn. Jocul a primit recenzii pozitive din partea criticilor din cea mai mare parte.Ea deține un scor de 68% pe Metacritic,cu unele critici din lungimea să poveste relativ scurta.Lucas M. Thomas un pasionat al Sa-nceapa aventură,a dat jocului notă 8,5 "mare" rating,comentând că "aceasta este o aventură uimitoare și am aproape nici o plângere la nivel.GamingUnion.net lui
Adventure Time: Hey Ice King! Why'd You Steal Our Garbage?! () [Corola-website/Science/334226_a_335555]
-
Poe este îngrijorat și respinge dogmatismul științific pentru că îl consideră prea lipsit de imaginație si stagnant. Pentru el, știința este un prădător sau, ca un vultur, un mâncător de hoituri și i-a paralizat distrugător imaginația cu „realități plictisitoare”. În critica sa adusă științei, el face aluzie la personaje din mitologiile greacă și romană, cum ar fi driadele, nimfele naiade și Diana, zeița romană a vânătorii, descriind exilul lor forțat ca o dovadă că omenirea este prea doritoare să se debaraseze
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
singura care a fost mireasa lui și singura care a murit. Lecturi autobiografice ale poemului au fost, de asemenea, folosite pentru a sprijini teoria că Virginia și Poe nu și-au consumat căsătoria și că „Annabel Lee” era „fecioară”. Unii critici, inclusiv T.O. Mabbott, credeau că Annabel Lee era doar produsul imaginației sumbre a lui Poe și că Annabel Lee nu a fost o persoană reală. O iubită din copilărie a lui Poe pe nume Sarah Elmira Royster credea că
Annabel Lee () [Corola-website/Science/334233_a_335562]
-
de aur (simbolizând nunta), de aramă (simbolizând neliniștea matură) și de fier (simbolizând moartea), probabil în urma unei sugestii din poezia „Lied der Glocke” de Friedrich Schiller. Diferența între versiunea inițială și cea finală este atât de mare, încât mai mulți critici consideră că este vorba de două poeme diferite. Se crede că Poe a scris „Clopotele” în mai 1848 și a trimis poezia de trei ori la "Sartain's Union Magazine", o revistă condusă de John Sartain, până când ea a fost
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
printr-o "Nightosphere" versiune,care permite utilizatorului sa joace o cantitate nesfârșită de niveluri fără opțiunea de a se întoarce la suprafața până au renunța sau sunt uciși Recepția critică pentru joc a fost predominant negativa și cele mai comune critici au fost pe centrele de gameplay-ul repetitiv și lipsa de profunzime.Destructoid scrie despre joc ca versiunea de 3DS "prezentarea este leneșa,destul de fragil și rușinos",și ca a fost în general "un dezastru".Jocuri Radar a criticat sistemul de
Adventure Time: Explore the Dungeon Because I Don't Know! () [Corola-website/Science/334257_a_335586]
-
fost deja",și ca a făcut jocul mai plictisitor din cauza jucătorilor aveau la reșapare aceeași zona,în scopul de a descoperi nivelul de ieșire.Hardcore Gamer a fost impresionat de farmecul inițial al jocului,dar dezamăgit în cele mai multe alte aspecte critica"complet uscățiva,veritabil lipsa de (global),farmec și frustrant hit detectare.Eurogamer și a exprimat dezamăgirea față de tratamentul jocului de"lore surprinzător care a crescut în jurul valorii de (Sa-nceapă aventura),asa cum pur și simplu o draperie pentru Sa
Adventure Time: Explore the Dungeon Because I Don't Know! () [Corola-website/Science/334257_a_335586]
-
Riḥla este un gen literar ce a cunoscut evoluții și transformări dea-lungul secolelor. Unii critici consideră acest gen ca fiind o formă de autobiografie: „autorul, naratorul și călătorul sunt una și aceeași persoană; aventura lor nu începe cu o naștere, ci trebuie să fie completată de o revenire” . Riḥla poate apărea sub forma unui jurnal
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]