51,008 matches
-
probleme. Este foarte necesar ca această calitate să o posede angajații care intră În relație directă cu beneficiarii, clienții, consumatorii. Ei trebuie să-și dea seama din atitudini, gestică și Întrebările uneori lacunare, alteori mai elaborate ale clienților ce trebuințe, dorințe sau expectanțe au clienții. Consider că simțul situației este un talent ce trebuie dezvoltat Încă din copilărie și căutat la cei care lucrează În sfera piețelor de consum. Alături de autorul citat și noi apreciem că simțul situației se Învață și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
amintit oamenilor: aceste capacități se pot dezvolta corelat pe tot parcursul vieții (Mariana Caluschi, 2001). Un manager empatic va găsi mai rapid calea de a comunica și relaționa cu angajații; un agent de marketing empatic va reuși să Înțeleagă rapid dorințele și expectanțele clientului, Îl va atrage, utlizând și limbajele emoționalității și chiar Îl poate loializa mai ușor. 3.3. Influența socială. Asertivitate și manipulare În comportamentul consumatorilor Așa cum o prezintă S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
propriilor drepturi Atitudinea de a susține drepturile cuiva neprivilegiat Atitudinea de apărare a propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora Exprimarea și susținerea propriului punct de vedere Asumarea responsabilității Anticiparea și pregătirea succesului social Stima de sine și dorința de afirmare Se evidențiază prin aceste atitudini pe care individul trebuie să le manifeste că asertivitatea ține de exprimarea și clarificarea propriilor puncte de vedere, autoapreciere și Înseamnă a te face ascultat. Între a fi pasiv și agresiv, asertivitatea presupune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manifeste că asertivitatea ține de exprimarea și clarificarea propriilor puncte de vedere, autoapreciere și Înseamnă a te face ascultat. Între a fi pasiv și agresiv, asertivitatea presupune negocierea cu ceilalți și implică păstrarea verticalității, a echilibrului, respectând În același timp dorințele și drepturile celorlalți. Așa cum arată atât literatura de specialitate, cât și practica a spune "nu" unei solicitări venite din partea unei persoane este o dificultate frecvent Întâlnită În rândul populației generale. Este Întâlnită, de asemenea, și situația În care refuzul apare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În care refuzul apare ca o reacție agresivă ce nu ține cont de sentimentele celuilalt. Pentru a evita cele două variante care nu favorizează relațiile interumane, este indicat ca refuzul cererii adresate să denote siguranță de sine, implicând respectarea propriilor dorințe și excluzând intenția de a obține doar o victorie personală. James Fleming (1998, 57) oferă trei principii ce trebuie respectate pentru ca refuzul unei cereri să se exprime asertiv: onestitatea față de ceilalți și mai ales față de propria persoană respectul de sine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
face greșeli dreptul de a beneficia de o judecată corectă dreptul de a nu fi pus la presiuni psihice, abuzat sau minimalizat dreptul de a decide asupra responsabilității pentru problemele altora Asumarea și susținerea drepturilor de a acționa după propria dorință, fără a-i răni pe ceilalți și de a fi mai deschis și mai cinstit față de ceilalți dau siguranța de sine, ceea ce oferă o mai mare libertate și satisfacție În legătură cu propria persoană și cu ceilalți. Apărarea, recunoașterea și revendicarea propriilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fi mai deschis și mai cinstit față de ceilalți dau siguranța de sine, ceea ce oferă o mai mare libertate și satisfacție În legătură cu propria persoană și cu ceilalți. Apărarea, recunoașterea și revendicarea propriilor drepturi, acceptarea responsabilităților și respectarea nevoilor celorlalți corelate cu dorința de afirmare și pregătirea succesului social sunt componente foarte importante ale sferei creativității. Comportamentul asertiv depinde În mare măsură și de aspectele sinelui social care oferă individului un sens și o semnificație a vieții și conștiința propriei identități. În opinia
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
-urile proprii de comunicare, se poate analiza opțiunea pentru un comportament asertiv sau non-asertiv (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Asertivitatea nu presupune: COMPORTAMENT AGRESIV COMPORTAMENT PASIV A-i ataca pe ceilalți A câștiga prin impunere cu forța A ignora dorințele celorlalți Pierderea autocontrolului Dorința de a fi permanent pe placul celorlalți Incapacitatea de a spune "nu" Găsirea unor scuze pentru acțiunile Întreprinse Credința că ceilalți au Întotdeauna dreptate Neexprimarea sentimentelor Această paralelă Între comportamentele non asertive realizată de J. Fleming
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se poate analiza opțiunea pentru un comportament asertiv sau non-asertiv (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Asertivitatea nu presupune: COMPORTAMENT AGRESIV COMPORTAMENT PASIV A-i ataca pe ceilalți A câștiga prin impunere cu forța A ignora dorințele celorlalți Pierderea autocontrolului Dorința de a fi permanent pe placul celorlalți Incapacitatea de a spune "nu" Găsirea unor scuze pentru acțiunile Întreprinse Credința că ceilalți au Întotdeauna dreptate Neexprimarea sentimentelor Această paralelă Între comportamentele non asertive realizată de J. Fleming (1998, 14-15) dă posibilitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
orientat investigațiile - delimitarea unor fenomene și tendințe ce pot produce turbulențe În dinamica piețelor, colaborarea dintre specialiști se focusează, cum am mai arătat, pe psihologia cosumatorului. Se dorește În acest fel creșterea puterii de influențare a comportamentului consumatorului. Altfel spus dorința producătorilor de a manipula atitudinile și comportamentul consumatorului a condus la elaborarea unor studii ce deschid orizonturi și arii noi de investigații corelate. Se apreciază că rezultatele acestor cercetări realizate În colaborare cu psihologii, sociologii, economiștii, educatorii, ecologiștii pot fi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă Cele opt reguli conturează o atitudine de considerație, respect și Înțelegere față de interlocutor, de dorința de a satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum ar fi nevoia de Înțelegere, de apartenență, de prietenie, de protejare a imaginii de sine. Cea de-a opta regulă, ascultarea suportivă, trebuie tratată În mod special, ea reprezentând o tehnică esențială
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mare. Așadar. În ceea ce privește comportamentul de cumpărare, timpul petrecut la casele de marcat sau oferta de mărci private ale magazinelor influențează Într-o măsură mică preferințele consumatarilor. De ce plăcere de a face cumpărături, atunci? Pentru tineri, plăcerea ar putea veni din dorința de a socializa, iar supermarketul și hipermarketul au devenit un mijloc de socializare. Cum multe hipermarketuri ne Întâmpină Într-o atmosferă plăcută, cu muzica În surdină, curățenie și spații special amenajate pentru cei care, obosiți de cumpărături, se pot odihni
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Tendința spre anxietate socială sau spre competență socială poate influența, de asemenea, alegerea vestimentară. Indivizii cu anxietate socială nu sunt Înclinați să se dezvăluie (Ș. Boncu, 2005, 148). Anxietatea socială este echivalentă În bună măsură cu timiditatea și consistă În dorința individului de a evita evenimentele sociale negative, ca dezaprobarea. R. Arkin (1981) a arătat că persoanele timide adoptă strategii de autoprezentare menite să le protejeze de feedback-urile sociale negative. Ele optează pentru comportamente moderate, urmând să se plaseze cât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nesiguranță În autoprezentare, de unde și o precauție În autoprezentarea vestimentară. Persoanele competente social abordează un stil asetiv de autoprezentare. Acesta este interesat de calitatea relațiilor cu ceilalți, dar se prezintă pe sine autentic și are curaj să Își exprime preferințele, dorințele, convingerile. Pornind de la acest stil de autoprezentare, Mariana Caluschi (2001, 111112) promovează, În sfera prezentării sinelui, două concepte esențiale pentru managementul imaginii: conceptul de „self-made man” și cel de „selfmanagement”. Primul concept desemnează individul ridicat din poziții social de nivel
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dintre așteptările clientului și experiența palpabilă pe care o deține deja. Încrederea vorbește despre un concept și o promisiune care sunt Înțelese și dorite”. În realizarea Încrederii o cerință ese cheia promisiunii ce confirmă așteptările: consecvența În respectarea promisiunilor, preîntâmpinarea dorințelor consumatorului, calitatea serviciilor etc. Încrederea se obține greu și se poate pierde ușor dacă nu sunt Îndeplinite condițiile expuse mai sus. b) Integritatea este sentimentul de siguranță dat de tratarea corectă a clientului, Încrederea În angajamentul etic al unei mărci
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
2002, p. 157). Sentimentul de mândrie față de companie, marcă, producător e asociază În timp cu pasiunea. d) Pasiunea ce reflectă legătura, mintea, rațiunea și sufletul clientului apare atunci când s au stabilit Încrederea, integritatea și mândria ce funcționează ca susținător al dorinței și voinței de a fi client fidel al companiei, mărcii etc. Autorii citatți anterior susțin că nu se pot maximiza profiturile dacă nu se produce Pasiune. Acest fapt Înseamnă că trebuie ținut cont de faptul că oamenii sunt ființe emoționale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu ridicarea nivelului de educație și cultură, Îi dă posibilitatea cumpărătorului să-și satisfacă mai multe nevoi, mai sofisticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspecte de care este absolut obligatoriu să țină seama producătorul, pentru a putea veni În Întâmpinarea dorințelor consumatorului. In cazul În care producătorul nu deslușește aceste noi opțiuni ale clientului, acesta se va Îndrepta către un alt producător. Complexitatea deosebită a comportamentului consumatorului se explică și prin multitudinea factorilor care influențează direct sau indirect procesul decizional de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reclamei și mirajul ce Învăluie bunurile și serviciile oferite consumatorului, individul se manifestă ca observator care percepe influențele, dar mai mult decât atât, exercită influență, fiind el Însuși determinant al creativității și schimbării, creator de tendințe prin exprimarea asertivă a dorințelor și nevoilor sale. Comportamentul consumatorului poate fi stimulat de structuri atitudinale și motivaționale care Îl definesc ca personalitate, Însă se poate dezvolta și circumstanțial. Stresul societății contemporane Îi determină pe indivizi să descopere noi metode de copping. Comportamentul de consum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de sevraj caracteristic substanței specifice și aceeași substanță sau una apropiată este luată pentru a ușura sau evita simptomele sevrajului; Substanța este adesea luată În cantitate mai mare sau În cursul unei perioade mai Îndelungate decât cea prevăzută; Există o dorință persistentă sau eforturi infructuoase pentru a diminua sau controla utilizarea substanței; Mult timp este consumat În activități necesare pentru obținerea substanței, În utilizarea produsului sau pentru recuperarea efectelor sale; Activitățile importante sociale, profesionale sau ale timpului liber sunt abandonate sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Întrucât modelul autoritarist s-a descalificat, copilul de azi Își comunică preferințele, Își exprimă cererile și Își dă cu părerea În legătură cu alegerile făcute de părinți. Copilul „mut” ține de o epocă depășită: În situația actuală, el alege, Își face cunoscute dorințele, Își dă avizul În problema cumpărăturilor, iar părinții țin cont de dorințele lui și-i transmit un stil de consum finalizat prin plăcere. Este vremea copilului hiperconsumator, personaj ascultat, cu drept de a alege el Însuși, dispunând de o părticică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Își exprimă cererile și Își dă cu părerea În legătură cu alegerile făcute de părinți. Copilul „mut” ține de o epocă depășită: În situația actuală, el alege, Își face cunoscute dorințele, Își dă avizul În problema cumpărăturilor, iar părinții țin cont de dorințele lui și-i transmit un stil de consum finalizat prin plăcere. Este vremea copilului hiperconsumator, personaj ascultat, cu drept de a alege el Însuși, dispunând de o părticică din puterea economică și controlând direct sau indirect o parte a cheltuielilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de a alege el Însuși, dispunând de o părticică din puterea economică și controlând direct sau indirect o parte a cheltuielilor gospodăriei. Nu mai e vorba, ca În faza I, de eliminarea unor cutume ancestrale, ci de autorizarea exprimării unor dorințe subiective prin favorizarea comportamentelor autonome ale celor mai tineri cu ajutorul cumpărăturilor și al banilor de buzunar: În zilele noastre, consumul e conceput ca un instrument al plăcerii, al trezirii și al dezvoltării autonomiei copilului. Simultan, el ține, În ce-i
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În Istoria literaturii romane moderne urmatoarele cuvinte: ,,In 1863 se Întâlnesc În Iași cinci tineri intorși de curând de la studii. Patru din ei aparțin boierimii moldovenești, adică acelei clase cultivate printr-o atingere seculară cu civilizația Apusului, dar În care dorința producțiilor proprii, Într-o vreme În care meseria condeiului nu le dădea Încă influența și puterea obținute mai târziu, era mai mică decât plăcerea de a gusta producțiile altora. Din mijlocul acestei aristocrații locale se ridică Petre Carp, Vasile Pogor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-n urmă-l Înghite lumina...” - hiperbolă: exagerearea expresiei (mărind imaginea); „Sălbatecul vodă e-n zale și fier și zalele zuruie crunte...” (G. Coșbuc) „Dar nici nu aș vrea să-l supăr (micșorând imaginea) Cât piperul de ienupăr...” (Arghezi) - imprecație: blestem (dorința de a pedepsi pe cineva) „În două surcele de lemn să se facă Picerele tale, făptură buimacă...” (Arghezi); - perifraza: exprimă În mai multe cuvinte ceea se poate exprima Într-unul singur; Capitala Franței (Paris) Învingătorul de la Austerlitz (Napoleon) Astrul zilei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poezii semnate de cunoscuții parnasieni francezi: Leconte de Lisle, Théodore de Banville, Sully Prudhomme, Paul Verlaine, François Coppée și José María de Heredia. Poeții parnasieni au fost influentati de Théophile Gautier și de doctrina acestuia a „artei pentru artă”. Din dorința de a elibera poezia din chingile romantismului, ei au militat pentru o poezie, ca rezultat al unui meșteșug elevat, cu tematică vizând subiecte clasice sau exotice, tratate cu o mare rigurozitate a formei si cu o maximă eliberare de emoții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]