51,462 matches
-
lăsat la voia întâmplării. Ca și în pictura lui Kimon Loghi, A fost odată..., în fundal se află un castel care reclamă arhitectonic o altă vârstă culturală decât aceea basmului, ceea ce Paul Constantinescu consideră o eroare generată de neconcordanța între stilul personajelor împrumutând feriilor rusești din picturile care decorează cu scene de basm renumitele skatulka, casete pentru bijuterii, și recuzita legendelor nordice din care face parte și castelul. Prezent la expoziție, Tzigara-Samurcaș sublinia nu numai caracterul poetic al compoziției, ci și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al lui Ștefan Popescu se acomodează cu universul basmului așa cum apare la Frații Grimm sau la Hans Christian Andersen; asemeni unui modern creator de modă, artistul își poate alege cum să-și îmbrace personajele. Se poate decela aici și influența stilului picturilor murale bizantine, spre exemplu, coroanele și veșmintele fetelor de împărat se pot întâlni în recuzita picturilor aflate pe pereții mânăstirilor, înfățișându-i pe ctitorii acestora, familiile domnitoare. Ștefan Popescu nu intenționează să realizeze o pictură istorică, așa cum nici Moreau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Prin gesturi, costume și colorit, lucrarea amintește de frescele moldovenești. O notă neconcordantă o creează aici cadrul scenei, care înfățișează o pădure cu copaci stufoși ce lasă să se vadă în depărtare un castel, decor ce nu este interpretat în stilul personajelor. Se distinge încercarea de sinteză a două stiluri, unul desprins din arta bizantină, altul amintind de dezideratele Jugendstil-ului"224. Acestei dicotomii vizând elementul decorativ, Paul Constantinescu îi mai adaugă o alta care poate fi raportată la pictura lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
moldovenești. O notă neconcordantă o creează aici cadrul scenei, care înfățișează o pădure cu copaci stufoși ce lasă să se vadă în depărtare un castel, decor ce nu este interpretat în stilul personajelor. Se distinge încercarea de sinteză a două stiluri, unul desprins din arta bizantină, altul amintind de dezideratele Jugendstil-ului"224. Acestei dicotomii vizând elementul decorativ, Paul Constantinescu îi mai adaugă o alta care poate fi raportată la pictura lui Gustave Moreau și Arnold Böcklin, aceea dintre înclinația romantică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pe oceane, pe asemenea întinderi de apă i-ar fi plimbat imaginația lui"227. I. Teodorescu remarca tocmai juxtapunerea temei împrumutată basmului românesc cu cadrul "feeric" al peisajului breton, exact ceea ce disocia cu acribie Paul Constantinescu, castelele al căror stil arhitectonic corespundea unei medievalități occidentale de personajele extrase din basmul românesc, purtând amprenta vestimentară a stilului bizantin din pictura murală a bisericilor din Nordul Moldovei, caz similar cu cel al lui Kimon Loghi ale cărui "citate" din Böcklin ne dau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Teodorescu remarca tocmai juxtapunerea temei împrumutată basmului românesc cu cadrul "feeric" al peisajului breton, exact ceea ce disocia cu acribie Paul Constantinescu, castelele al căror stil arhitectonic corespundea unei medievalități occidentale de personajele extrase din basmul românesc, purtând amprenta vestimentară a stilului bizantin din pictura murală a bisericilor din Nordul Moldovei, caz similar cu cel al lui Kimon Loghi ale cărui "citate" din Böcklin ne dau măsura unei "intertextualități" picturale pregnante în tablourile sale. Nu despre un fenomen de aculturație este vorba
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru un teatru românesc (acuarelă pe carton, 0,465 x 0,610 cm, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu Sion, nedatat, 1913), un triptic inspirat din lumea basmelor, ambele aflându-se sub semnul sintezei dintre stilul Art-Nouveau și decorativismul bizantin. IV.4. G.D. Mirea Vârful cu Dor. Preambul la senzualitatea secesionistă G.D. Mirea realizează în Vârful cu dor una dintre cele mai mari compoziții din pictura română, dimensiune care conferă o anumită prestanță tabloului. Tabloul este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Un alt tablou se intitulează Melancolie, un pastel, ca și primul "reprezentând chipuri feminine, motive preferate ale artei simboliste"278. Referința la poezia eminesciană nu mai este directă, însă tabloul constituie o expresie a unei état d'âme simboliste. În stil Art-Nouveau, Ottilia Michail-Oteteleșanu a realizat la Berlin un portret al lui Mihai Eminescu pe care l-a păstrat în preajmă toată viața. În monografia inevitabil lacunară pe care i-o consacră Tudor Octavian 279 este reprodusă o ilustrare a unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
remarcat. Mișu Teișanu mai creează 22 de gravuri policolor având ca temă "Luceafărul". Popescu-Gogan consideră că există o influență manifestă a creației lui Paciurea în desenele având ca temă poezia eminesciană ale lui Mișu Teișanu, desene aflate sub semnul simbolismului. "Stilul școlii lui Paciurea vizibil în liniile himerelor unind cerul cu pământul simțit la un Teișanu, la Mina Byk-Wepper de exemplu, chiar la un Victor Ion Popa în S-a stins viața falnicei Veneții se conturase la sfârșitul secolului în plastica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a unor critici profesioniști, precum Constantin Prodan, care-l caracteriza cu o scârbă aproape princiară drept un "sculptor mic și gros de statură în contrast cu sentimentele lui de trubadur, care nu visa decât alegorii ușoare, pe care le executa într-un stil dulce"322. Sculptorul termina secția de sculptură a Școlii de Arte Frumoase din București (1887-1890), continuându-și studiile la Paris și la Roma, devenind profesor la Școala Superioară de Arhitectură din București. Dincolo de sculpturile dedicate personalității și operei eminesciene discutate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vizită trimise la domiciliu"334. Opinia lui Arghezi despre secesionism și Spaethe este la fel de tranșantă ca și expedierea lui Spaethe de către Șirato, însă și mai colorată ideologic de antimonarhismul poetului care-l asocia pe Spaethe cu casa regală: "Secesionismul, un stil încă dibuind, s-a inaugurat în București, la vitrina unei prăvălii cu cârnați"335, iar Spaethe este "marele nostru ipsozar", "E doară kimonuloghi al sculpturii românești"336. Inaderența la Art Nouveau, respectiv Modern Style sau Sezession, a lui Arghezi nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
creatoare. Oricum, este evident că, spre deosebire de himerele și sfincșii decadenți, a dispărut la Paciurea elementul care le edifica, tensiunea dintre principiul plăcerii și pulsiunile tanatice, care configurau un erotism contrariant, deviant, morbid. Formalismului decorativist, sau ceea ce John Reed definește ca Stil decadent, Paciurea îi opune un formalism ontologic. Sorin Alexandrescu focalizează ceea ce el numește emergența formei, efortul generic, ineluctabil al materiei de a prinde formă, cu mențiunea că acest tip de formalism trecut de teoreticianul român prin grila psihanalizei freudiene, marchează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
afirmă totuși un spațiu de rezonanță cu sculptura himerelor, unde materia este modelată ductil pentru a reda dinamica pulsatorie, expasivă, metamorfotică a materiei spiritualizate. Deși poartă acest titlu care ne-ar permite să ne închipuim că lucrarea este concepută în stilul simbolurilor Jugendstil-ului, a căror modă începuse să se propage din Occident și la noi, Sfinxul lui Paciurea nu este o sculptură decorativă de gândire tematică abstractă, ci, dimpotrivă, prezintă încă, spre deosebire de himerele sale de mai târziu, pe lângă doza inerentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
insular destinat unui "libret", cel de-al doilea element insolit al acestei picturi. "Libretul" conține chiar note muzicale, o partitură, și nu oricare, ci primele note din aria Violetei din Adio dell passato din Traviata. Astfel, în cel mai pur stil simbolist, tabloul incorporează muzica de operă, cu un libret și cu stilistica curbilinie a scriiturii secesioniste. Expresia transfigurată a personajului feminin constituie un efect al muzicii, mai mult, a unui anumit tip de muzică, unde tensiunea afectelor atinge un prag
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
satului, Fată bulgară, Căpitan de briganzi, Arap, În grădină (coperta pentru versurile lui D. Anghel), Schițe decorative pentru o sală de mâncare: Defilarea (2), Ospățul, Bachanala, Siesta; Aquarele: Pastorală, Din grădina din Luxembourg, Idilă, În doliu, Tip din Macedonia, Moldoveancă, Stil Japonez, Efect (2), Cap, desemn cărbune, Cap de copil, desemn cărbune, Bătrână, desemn cărbune. Succesul lui Loghi, nu numai pentru un public mediocru, ține de atmosfera romantic-simbolistă din la belle époque, până la izbucnirea Primului Război Mondial. În 1898, când pictorul se situa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sugestia unei stări de visare melancolică pe care tabloul o imprimă și armonia arcadică a peisajului. Într-un tablou precum Idilă antică este poate cel mai bine precizată influența böckliniană, pornind de la rama aurită a tabloului, rama cu decorații în stil Secession, la expresia hieratică a atmosferei accentuată de verticalitatea stilizată a chiparoșilor pe fundalul stâncos și costumația antică în roșu și alb a celor doi îndrăgostiți. Teatralizarea scenei nu scapă unei priviri atente, gesticulația are amplitudine dramatică, o expresivitate distinctă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deschizând-o unei dimensiuni simbolice, unei reverberații mai ample. O a treia influență minimalizată de critica postbelică, considerată un accident de traseu, o relevă Paul Constantin în Arta 1900 în România. Paul Constantin subliniază influența pe care a avut-o Stilul 1900, sub diferitele sale denominații, Jugendstil, Liberty, Stile Floreale, Modern Style, Sezession, Art Nouveau etc., asupra artiștilor români. În cazul lui Luchian, nu este menționat un anume pictor care să-și fi pus amprenta asupra formației sale, ci mai degrabă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ample. O a treia influență minimalizată de critica postbelică, considerată un accident de traseu, o relevă Paul Constantin în Arta 1900 în România. Paul Constantin subliniază influența pe care a avut-o Stilul 1900, sub diferitele sale denominații, Jugendstil, Liberty, Stile Floreale, Modern Style, Sezession, Art Nouveau etc., asupra artiștilor români. În cazul lui Luchian, nu este menționat un anume pictor care să-și fi pus amprenta asupra formației sale, ci mai degrabă pictorul român apare ca tributar unei mode. Luchian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cea care-i urmează. Bazându-și demersul pe estetica receptării a lui Jauss, Valentin Ciucă este cel care corelează atitudinea dandy a pictorului, adoptată la începutul carierei sale, cu maniera Art Nouveau, pe baza unui acord perfect între un anumit stil de viață și operă, ca un tur de roluri între eul social și eul profund. Luchian debutează sub semnul arcadicului idealizant al bucolicelor lui Nicolae Grigorescu, iar în viața personală se înscrie în cercul mondenităților, adoptând o atitudine fashionable, pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a unei geometrii, ce-i drept, sinuoase, care face un tandemn relevant cu geometria construcțiilor din fundal. Pentru o parte din aceste tablouri, arhitectonica relevă mai degrabă un oraș flamand, punând în evidență sursa de inspirație străină, dar și eclectismul stilului. Pieptănăturile sofisticate adăugă propria lor geometrie arabescului floral, iar veșmântul, printr-un procedeu de continuitate mimetică, integrează volutele și dantelăria nu mai puțin complicată a florilor. Ornamentalul devenit podoabă și accesoriu, paftale, bijuterii sofisticate la Gustav Moreau ele îmbracă până la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Art Nouveau, conferind picturii virtuozitatea scriiturii decorative, fapt care duce la asimilarea panourilor decorative ale lui Luchian cu rococo-ul. Luchian primește o comandă, urmând să execute câteva panouri decorative pentru Palatul Societății Funcționarilor Publici construit cu elemente decorative în stil Art Nouveau de către arhitectul Michăescu. Este vorba de o compoziție cu siluete feminine aflate în mijlocul unei grădini, compoziții din care nu s-a păstrat decât un studiu pentru una dintre decorații. Theodor Enescu presupune că "era vorba de mai multe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
citează pe Albert Aurier, apropiindu-l de decorativismul Art Nouveau așa cum este acesta ilustrat la sfârșitul secolului XIX. Fără să greșească, Theodor Enescu situează aceste influențe sub semnul modei, funciar efemeră și superficială, definind și câteva dintre trăsăturile esențiale ale stilului: eleganța, predilecția pentru luxuriantă vegetală, precum și o anumită "tratare" a feminității care constituie tema liant, adică tema integratoare, alături de stilul specific. "Luchian a fost foarte interesat de aceste linii unduitoare, de aceste imagini elegante și gracile, de profunzimea de plante
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
greșească, Theodor Enescu situează aceste influențe sub semnul modei, funciar efemeră și superficială, definind și câteva dintre trăsăturile esențiale ale stilului: eleganța, predilecția pentru luxuriantă vegetală, precum și o anumită "tratare" a feminității care constituie tema liant, adică tema integratoare, alături de stilul specific. "Luchian a fost foarte interesat de aceste linii unduitoare, de aceste imagini elegante și gracile, de profunzimea de plante răvășite și întrețesute, de flori luxuriante, de tot acest naturism și cult al imaginii feminine"452. Figurile feminine, așa cum observa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în veșmintele personajelor picturii prerafaelite. În Adevărul literar și artistic, cu titlul "Expoziții noui, Cecilia Cuțescu- Storck"459, este reprodus un Panou decorativ al pictoriței. Cecilia Cuțescu-Storck pictează cinci femei într-o atitudine grațios coregrafică, în jurul unor arbori stilizați în stilul Art Nouveau-lui. Trei dintre ele poartă veșminte albe, una se sprijină de o alta închipuind o relație matern-surorală, cele trei din mijloc au o atitudine de devot, cu mâinile ridicate. Întreaga compoziție evocă simplitatea și armonia unui spectacol perfect asamblat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între ele. Pentru Serafina Brukner, alegoria circumscrie întreaga umanitate, criticul conferind o accepție sintetistă întregii fresce atât din punct de vedere al temei, cât și din punct de vedere al tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel gotic, ceea ce imprimă frescei un caracter eclectic, pentru care simbolurile joacă rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]