57,527 matches
-
credeam că nu mai sfârșește. Iar eu toată noaptea m-am gândit la plăcerea unui vânat în balta Dunării, și a doua zi m-am hotărât să mă reped cu calul și cu pușca până acolo. Acesta a fost începutul călătoriilor mele la Iezer. Întăia vânătoare n-a fost cu nici un folos. Mi-am lăsat calul la crâșmă, în marginea satului, ș-am coborât spre apă, în apropierea liniei. Rețeaua albă a podului de fier se întindea până departe, dincolo, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lui. La drum drept le dădea sfaturi, la deal îi îndemna, la vale-i certa. Bătrânul de lângă mine privea gânditor și zâmbind locurile pe unde treceam. Ne apropiam de capitală (moș Ștefan Leu zicea: „reședință“); dar ziua era prielnică pentru călătorie cu trăsura, la picioarele noastre aveam un paner plin cu lucruri bune de ale gurii, și amândoi am fost într-un gând să nu ne mai abatem pe la târg. Nu mai mergem pe la reședință, Ilie!... strigă, de la locul lui, moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
el o mânie amestecată cu dezgust. Se îngrețoșa de ea ca de un venin; nu se putea elibera de dânsa; îl amețise și-l tulburase, încât nu mai rămăsese nimic din judecata aceea polițistă cu care se fudulea. Așa că asupra călătoriei pe care o plănuiseră muierile se încleștase cu îndârjire, numai ca să se vadă câte întâmplări pot fi pe lumea asta, care nu s-au mai pomenit asemenea întâmplări; și la cât năcaz poate ajunge un om blajin ca el; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
poate dormi. Atuncea ne ține treji și ne spune. Da de mâncare cere? îl grăbi nana Floarea. —Cere, dar mâncă puțin. Și ai băgat tu de samă ce spune? Am băgat de samă, nană, dar nu prea înțeleg. Istorisește o călătorie. Zice c-a intrat printr-o poartă neagră și s-a dus pe celălalt tărâm. Și acolo l-a ademenit după el Necuratul în felurite chipuri schimbate. Dar mai ales s-a îmbrăcat acel Necurat în arătare de urs - c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mult decât scrisese el, badea Toma avea și încredințarea că nu atât raportul între sunet, literă și înțelegere va face pe domni să știe despre ce-i vorba, ci o altă putere, al cărei simbol e cartea în sine, cu călătoria ei tainică și cu bunăvoința lui Dumnezeu, carele toate le rânduiește. Întru asta, badea Toma nu se înșela. O scrisoare de la pădure, în vremea asta, arăta stăpânilor că acolo s-a petrecut o dramă, fie între oameni, fie între sălbătăciuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
rău mirositoare a ghiolului. Am auzit cândva o legendă de la Egipet. Anume, că ar fi fost o regină demult moartă, în mormânt de porfir boltit, învăluită în triplu giulgiu, care se întoarce din când în când în valea Nilului din călătoria ei fără sfârșit prin ținutul umbrelor. Numele ei era Nitacrit. Când silueta ei fină și nealterată se întorcea din veacul vechi în lumea nouă, într-o noapte de lună plină, cel care avea norocul s-o zărească era săgetat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lipsește un picior. Atunci de ce a numărat nouăsprezece? Neguțătorul meu armean m-a privit zâmbind și mi-a turnat al doilea păhărel de vin dulce. Ascultă și un sfat de la noi, a urmat el. Când pleci la drum într-o călătorie lungă, dacă e în vremea blândă, între Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru, nu uita să-ți iei blana. Între Sfântul Dumitru și Sfântul Gheorghe, fă cum poftești. La al treilea pahar îți spun și ce-i cu picioarele. Cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
N-a mai vrut s-asculte nimic. Râdea strâmb. A rămas neînduplecat. —Împlinește-mi măcar o rugăminte, prea iubite stăpâne, a îndrăznit într-un târziu Roxelana. Ia cu măria ta pe pruncul nostru Gingir, ca să se bucure și el de călătorie și să-ți fie inima blândă când vei ajunge acolo. Gingir iubește pe Mustafa ca pe-un Dumnezeu. —Bine, a încuviințat sultanul. Pregătește-ți pruncul. Îl iau cu mine, ca să se bucure de priveliștile împărăției noastre ca de niște jucării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
atunci", ofta el cu ochii aburiți de amintiri nebuloase pe care nimeni nu le putea confirma, nici dezminți. Aproape sigur venea iarăși vorba despre faptul că Bătrânul ar fi fost în tinerețe căpitan de vapor și că, într-una din călătorii, contractase boala deșertului, o boală curioasă și necruțătoare, care nu figura în dicționarele medicale. Nu e mortală, se spunea, dar nu i se cunoaște leacul. Cine o ia nu mai poate trăi decât într-un deșert. Nu mai suportă lumea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
privire de jur împrejur, ca și cum ar fi vrut să-și ia rămas bun de la mulțimea aceea în care toți aveau același chip ca și el, după care se retrăgea să se culce într-un cort de tuareg, adus din ultima călătorie și fixat într-o altă încăpere, lăsând candelabrul să lumineze o sală strălucitoare și goală. Mă miram: "De ce nu v-ați dus nici unul s-o vedeți?" Zâmbeau. Intrarea era păzită de un zdrahon mut care, cu siguranță, nu le-ar
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în aceeași clădire mizerabilă în care ne găseam, nu foarte departe de camerele noastre păduchioase, "mă rog, a dumneavoastră nu, domnule sculptor, dar cele mai multe așa sînt", exista o sală de basm, somptuoasă, "ca la Versailles" preciză Siminel, cel ahtiat de călătorii. Nimeni nu putea lămuri de unde și pe ce căi se auzise cum arăta refugiul Bătrânului, dacă nu fusese nimeni acolo, dar ce importanță avea asta? Fapt e că sala exista și că n-aveau nevoie s-o pipăie ca să fie
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
care dase în mintea copiilor) și că se închisese în sala cu oglinzi ca să nu se compromită. Dar asemenea presupuneri extreme intrau repede în desuetudine. Un oarecare interes a stârnit în schimb ipoteza că Bătrânul plecase poate într-o lungă călătorie prin lume. Cine știe prin ce porturi rătăcește acum?" a râs Siminel gata să îmbrățișeze cu entuziasm această versiune, care le-ar fi dat posibilitatea să pălăvrăgească îndelung despre țările calde la care visa el, dar, după câteva momente de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
să vă poftesc cu mine". Poate că tot din politețe o voi întreba "unde?", fără să aștept un răspuns, deoarece știu că n-ar avea ce să-mi răspundă. După care formalitățile ar fi încheiate și m-aș pregăti de călătorie, iertîndu-i pe toți, uitîndu-i și lăsîndu-i și pe ei să mă uite"... M-am gândit să-mi fac de lucru pe la laborator, poate o întîlneam pe Laura. Dar ușa era încuiată și în zadar m-am învîrtit o vreme pe-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
întîmplat, Dinule? l-am întrebat după ce m-a consultat. ― Nimic deosebit, m-a liniștit el. Trebuie să te odihnești o zi, două. N-ai voie nici un abuz. Clar? Stai la pat. ― Ca...? ― Întocmai, râse Dinu. Iți aduc o carte de călătorii dacă vrei. Știa la ce mă gândisem. Exista la azil o bătrână paralitică pe care o vedeam uneori trecând într-un cărucior pe rotile, cu o pătură galbenă pe genunchi. Avea un gât subțire și fragil, gata să se rupă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
data asta a hotărât să discute foarte serios cu micul său prieten; ca și cum comicii nu ar fi oameni serioși. Poate chiar cei mai serioși... - Te ascult, Didier. - Dacă nu te superi, eu te-aș invita, în weekend, într-o mică călătorie cu mașina mea! - O, Didier, dar tu ești un prieten extraordinar! - Adică până acum nu ai știut asta? - Ba am știut, cum să nu știu, dar această propunere a ta chiar mă emoționează. - Să trag concluzia că primești invitația mea
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
voia să divulge el taina, a dat-o cotită: - Da, vecine, eu, adică noi, suntem demult gata... Simțind că ceva nu e în regulă, vecinul a pus problema direct: - Gata, în sensul de a merge cu noi într-o mică călătorie, până la Bergerac. Doar ți-a spus Didier... - O, da, sigur că mi-a spus... da, suntem pregătiți și vă mulțu- mim pentru că v-ați gândit la noi. Se înțelege că, pentru ca lucrurile să nu ia o întorsătură ne- plăcută
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de Michel, care se plictisea din nou în fața casei. Copilul avea o mutră spăsită și nu știa cum să demareze o discuție, fie ea și banală. Fin observator, Michel l-a scos din încurcătură: - Salut, prietene, cum te simți după călătoria atât de plăcută de la Bergerac? - Foarte bine, Michel, dar... știi... ar fi o problemă... - Care problemă? De ce nu mi-o dai spre rezolvare, că eu am fost bun la Matematică? - O, dar nu e o problemă de Matematică, Michel... - Dar
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Am trecut prin Belgrad, care arăta totuși destul de bine, mai ales în comparație cu ce aveam să vedem în Bulgaria și apoi în România. În loc s-o luăm spre Timișoara ori Turnu-Severin, am trecut granița în Bulgaria. Bine primiți, doar eram francezi! Călătoria a durat trei zile. A treia zi am trecut podul la Giurgiu. Doi soldăței tineri se hlizeau și cereau țigări. Singurul incident, minor, s-a întâmplat la vamă, din cauza mea. N-am avut de lucru și am început să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
ofițer de marină și că după ce trenul a plecat din stația Brăila, au observat lipsa marinarului și a valizei. A trebuit să elucidăm cazul și am început cu casa de bilete a stației Făurei știind că militarii la foaia de călătorie și se decupează talonul. S-a stabilit unitatea și numele ofițerului în marină. La percheziția domiciliului șefectuată de un agent de miliție s-a gășit geamantanul. S-a restituit păgubașului cercetările fiind continuate de procurorii militari,acest caz fiind de
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
la piață, constata ca multe sunt lucrurile de care el nu are nevoie): ne-am lăsat, bunăoară, prea puțin seduși de aspectele politice sau economice ale Japoniei moderne. Aceia dintre dumneavoastră care sunt în căutarea febrilă a unui jurnal de călătorie în sensul clasic al cuvântului ar fi bine să repună grabnic volumul pe raftul librăriei și să ne înjure sotto voce pentru neintenționata inducere în eroare. Totuși, dacă sunteți în căutarea diversității, a alterității fundamentale față de ceea ce dumneavoastră considerați a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a alterității fundamentale față de ceea ce dumneavoastră considerați a fi un stil de viață canonic în Europa, atunci această carte poate să vă ofere măcar câteva porți întredeschise spre tot ceea ce poate fi mai altfel în raport cu elementele familiare nouă, românilor. În Călătoriile lui Gulliver, Jonathan Swift îl plimbă pe chirurgul englez prin cele mai stranii locuri de pe pământ: Lilliput, Brobdingnag, Ținutul Houyhnhnmilor etc. Între toate aceste regate închipuite, își face loc un imperiu real, cel al Japoniei. Descris succint în Partea a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
acel instinct românesc pe care ți-l clădește perspectiva iminentă a unei țepe turistice în Balcani, ne cumpăraserăm abonamente chiar la plecarea din Tokyo, așa că, în clipa în care șoferul ne cere, politicos, ca, la urcare, să prezentăm legitimațiile de călătorie, ne conformăm zeloși. Mașina este plină până la refuz, iar aerul condiționat nu mai face, nici el, față aglomerației. Broboane de sudoare mi se strâng inestetic pe frunte, regret (tardiv și inutil) că nu mi-am prins părul în coadă, rucsacul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și credincioși defetiști din perioada medievală, ademeniți de dictonul "părăsește lumea murdară; caută cu bucurie Ținutul Pur" (onri edo; gongu jyodo), s-au zăvorât de bunăvoie în bărci și s-au lăsat în voia valurilor oceanului. Scopul ultim al acestei călătorii era atingerea patriei mitice despre care se credea că reprezintă tărâmul salvării. Scriitorii par cei mai vulnerabili în confruntarea cu moartea, cei mai pasibili de accese aproape incontrolabile de "nihilism activ". Fără îndoială, chiar și în Apus, numărul celor care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în miezul ei cald și vei ști că, flămând, vei primi hrană, că, însetat, izvorul însuși îți va fi deschis la picioare. Vei cunoaște odihna, tu, cel obosit, și ție, rănitului, îți va fi dată alinarea. Ne-am început lunga călătorie pe pământ adorând Zeița-Mamă. Femeia indiană există pentru a nu ne lăsa să uităm acest lucru, pentru a ne întoarce la leagănul cel dintâi al firii, acolo unde, poate, este singurul loc în care putem recupera un crâmpei de fericire
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
care o făcuse..." A fi capabil să te relaxezi în mod inteligent este produsul ultim al civilizației, iar, în prezent, foarte puțini oameni au atins acest nivel. Bertrand Russell Dacă este un loc comun, cel puțin de la romantici, să privim călătoria drept un mod de investigare a spațiului interior, de descoperire a propriului sine prin alteritatea experiențelor, eu vin și spun (cu siguranță, nu prima) că nimic nu-ți dă prilejul să-l cunoști mai bine pe cel de lângă tine decât
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]