51,194 matches
-
privit simbolic: natura înconjurătoare nu putea fi deturnată de la cursul ei firesc, la fel și sentimentele femeii, care aveau o profunzime aparte. Proba impusă de ea simboliza, dintru-început, imposibilul, deci un refuz desăvârșit. I-a dat de înțeles pretendentului că rocile erau mult prea stabile, de neclintit, asemănătoare sentimentelor ei față de Arveragus, de aceea ar fi fost mai bine să renunțe la speranțele lui deșarte.838Aurel este un violator în intențiile sale, căci știe că nu va cuceri niciodată inima femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
context, ne ajută să conștientizăm maniera în care ne raportăm la o anumită persoană, la un anumit tip de relație cu interlocutorul, la un anumit context comunicativ, la o anumită temă de discuție etc. Emoțiile ne ajută să ne comunicăm (Roco, 2004, p. 138), să ne exteriorizăm, dar și să comunicăm (ele pot fi transformate, de exemplu, în entuziasm comunicativ, care se poate constitui într-un plus al modului în care transmitem o anumită informație; sunt situații în care emoțiile devin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
raportare optimă la coordonatele sociale, interpersonale, relaționale ale contextului comunicativ, inclusiv în planul decodării de semne nonverbale și paraverbale, alături de cele verbale și în cel al respectării disciplinei comunicării) și, pe de altă parte, manifestări ale inteligenței sociale (Thorndike, apud Roco, 2004, p. 139), ale inteligenței interpersonale și ale inteligenței intrapersonale (Gardner, apud Roco, 2004, p. 139). (h) Direcții particulare de analiză a comunicării interpersonale După cum reiese și din multiplele valențe ale competenței comunicative, o situație de comunicare interpersonală se constituie
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
decodării de semne nonverbale și paraverbale, alături de cele verbale și în cel al respectării disciplinei comunicării) și, pe de altă parte, manifestări ale inteligenței sociale (Thorndike, apud Roco, 2004, p. 139), ale inteligenței interpersonale și ale inteligenței intrapersonale (Gardner, apud Roco, 2004, p. 139). (h) Direcții particulare de analiză a comunicării interpersonale După cum reiese și din multiplele valențe ale competenței comunicative, o situație de comunicare interpersonală se constituie într-un proces complex, multifațetat, care se constituie, la rândul său, în sursă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
emoțională. Atât receptorul, cât și emițătorul comunică cu tonalități emoționale. Sunetul vocii cuiva amintește de o altă voce, gestica unei persoane se aseamănă cu felul de a se comporta al unei alte persoane, o privire poate evoca o altă privire" (Roco, 2004, p. 69); * structurarea mesajului folosind mărci/conectori de diferite tipuri (cf. Reboul & Moeschler, 2010, p. 59; Erickson, 2009, p. 128; Popescu, 2007, p. 91 etc.): * mărci ale inițierii actului comunicativ: pentru început; mai întâi; înainte de toate; înainte de a începe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
S. (2002). Introducing Theatre. Eighth Edition. Thomson Learning. Rimé, B. (2007). Comunicarea socială a emoțiilor. Traducere de Mircea Marin. București: Editura Trei. Robinson, K. (2011). O lume ieșită din minți: revoluția creativă a educației. Traducere de Doina-Mihaela Brăgaru. București: Publica. Roco, M. (2004). Creativitate și inteligență emoțională. Iași: Polirom. Rogers, C. R. (2008). A deveni o persoană: perspectiva unui psihoterapeut. Traducere de Anacaona Mândrilă-Sonetto. București: Editura Trei. Rotaru, I. (2010). Comunicarea virtuală. Impactul noilor tehnologii informaționale și comunicaționale în spațiul educațional contemporan
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să învețe mult mai mult despre modul cum și unde își pot exterioriza sentimentele; să-și dezvolte empatia [...]; să citească limbajul trupurilor și alte aspecte nonverbale, pentru a înțelege comunicarea; să învețe să asculte; să învețe să fie constructivi (afirmativi)" (Roco, 2004, p. 155). 22 Pentru accepțiunile competenței de comunicare, vezi Șerbănescu, 2007, pp. 62-63; Sălăvăstru, 2004, pp. 226-227 etc. 23 Relevantă este, în acest sens, și problematica tranzacțiilor pe care le implică orice relaționare/comunicare interumană, în condițiile în care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
p. 202; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 114-116; Watzke-Otte, 2009, pp. 57-59; Hogan, apud Albu, 2008, pp. 110-118; Friedrich, apud Albu, 2008, pp. 28-32; Pease & Garner, 2007, pp. 18-27; Șerbănescu, 2007, p. 76; Collett, 2005, pp. 88-107; Nuță, 2004, pp. 65-75, 114-115; Roco, 2004, p. 242; Zafiu, 2003, pp. 118-119; Ezechil, 2002, pp. 83-84; Birkenbihl, 1998, pp. 169-174 etc. 34 Considerate "fraze ucigătoare" (Watzke-Otte, 2009, pp. 57-58). 35 Vezi limbajul responsabilității (Stoica-Constantin, 2004). 36 Considerate "fraze trăgaci" (Watzke-Otte, 2009, p. 59). 37 Vezi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
41 Cf. Chiricu, 2010, p. 48; Vasilescu, 2010, pp. 200-209; Durac, 2009, pp. 61-63; Watzke-Otte, 2009, pp. 71-74; Cosnier, 2007, pp. 118-119; Pease & Garner, 2007, p. 19; Iordănescu, 2006, p. 91; Collett, 2005, pp. 33-60, 81-107; Mucchielli, 2005, pp. 233-234; Roco, 2004, p. 69; Ezechil, 2002, p. 65; Krasne, 1998, p. 154 etc. Pentru exemple interesante privind tempoul, intonația, intensitatea vocii copiilor, vezi Slama-Cazacu, 1961, pp. 136-138). 42 În condițiile în care, "pe lângă tonalitățile emoționale (automatizate) spontane, involuntare, există cele voluntare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vezi Slama-Cazacu, 1961, pp. 136-138). 42 În condițiile în care, "pe lângă tonalitățile emoționale (automatizate) spontane, involuntare, există cele voluntare pe care le folosesc pentru a-mi face mai atractivă comunicarea, pentru a o dirija în sensul în care doresc eu" (Roco, 2004, p. 69). 43 Cca 200 de silabe/minut reprezintă o vorbire relativ lentă; cca 350 de silabe/ minut = vorbire relativ normală; cca 500 de silabe/minut = vorbire relativ rapidă (Birkenbihl, 1999, p. 183). 44 "Raport"/"matching" (Iordănescu, 2006, p.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
42; Mihai, 1987, p. 13; Mihai & Papaghiuc, 1985, p. 18, 75; Năstășel & Ursu, 1980, pp. 238-240 (pentru argumentare) etc. 46 Adaptare după Maley & Duff, 1991. 47 Adaptare după Simister, 2011, p. 46. 48 Cf. Manes, 2008, pp. 117-118. 49 După Roco, 2004, p. 91. 50 Manes, 2008, pp. 129-132. 51 Am folosit, în exemplificare, texte din Pamfile, 1909, pentru ineditul lor. 52 Tobolcea & Karner-Huțuleac, 2010, pp. 92-95. 53 După Birkenbihl, 1998, pp. 234-235. Ca variantă în care li se dă participanților
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Borg, 2010, p. 102, pp. 141-142, pp. 145-150; Mazilu, 2010, p. 125; Vasilescu, 2010, pp. 206-209; Ivan, 2009, pp. 85-89; Cabana, 2008, pp. 91-149; Fine, 2008, p. 68; Manes, 2008, pp. 119-120; Vasilescu, 2007, pp. 15-16; Turchet, 2005, pp. 120-129; Roco, 2004, pp. 89-90; Puiu, 2001, pp. 70-71; Mucchielli, 2000, p. 271; Ghiga, 1999, pp. 154-170; Birkenbihl, 1998, pp. 169-174; Popescu, 1998, pp. 129-132; Grant & Grant Hennings, 1977, p. 58 etc. 67 Borg (2010, p. 116) diferențiază cinci mișcări ale capului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Cf. Mazilu, 2010, pp. 127-133; Vasilescu, 2007, pp. 21-24; Mucchielli, 2005, pp. 233-234; Birkenbihl, 1999, pp. 198-199; Rădulescu, 1985, pp. 151-152 etc. 70 Fine, 2008, p. 79. 71 Munteanu, 2005, p. 139. 72 După Munteanu, 2005, pp. 141-142. 73 După Roco, 2004, p. 91. 74 După Maley & Duff, 1991; Birkenbihl, 1998, pp. 235-236. 75 Tobolcea & Karner-Huțuleac, 2010, p. 91. 76 După Maley & Duff, 1991. 77 După Maley & Duff, 1991. 78 Birkenbihl, 1998, pp. 251-253. 79 Vezi Cojocaru, 2007, pp. 52-65 etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice [referitoare la biocenoză (totalitate a organismelor vii care populează un anumit mediu formând cu acesta un tot unitar)] ale mediului natural a căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă [adj.1. (despre roci): care rezultă din țesuturi vii; 2. (despre elemente chimice): care a contribuit la apariția vieții pe Pământ. (subst. n.): îngrășământ agricol obținut din culturi de bacterii bogate în azot], sanogenă (cea care promovează sănătatea), peisagistică, cultural-istorică și recreativă care au
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ele inedite, ale interacțiunilor dintre lilieci și mediul înconjurător. 2.1.1. Tipuri de adăposturi Principalele adăposturi folosite de lilieci sunt cele subterane, silvestre și antropice. a. Adăposturile subterane pot fi naturale (peșterile, nișele sau fisurile din diferite tipuri de roci etc.) sau artificiale (tuneluri, mine părăsite, gropi, puțuri etc.). Dintre acestea, adăposturile prefeate de liliecii din regiunile temperate sunt peșterile, deoarece le oferă condiții microclimatice practic constante. Cele mai favorabile din acest punct de vedere sunt cavitățile ascendente cu o
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de Repedea. Prin această revizure, în afară de precizarea vârstei, au fost identificați (în deschiderea fostei mari cariere de la Repedea) 41 taxoni de moluște, dintre care 21 menționați pentru prima dată. Din punct de vedere geografic, suprafața cvasiorizontală suprapusă acestui complex de roci dure este un tipic fragment din platoul structural al dealului Repedea, la rândul său reprezentant tipic al platourilor structurale din Podișul Modovei. Platoul structural de aici este delimitat net la N și NV de un puternic abrupt de cuestă, corespunzător
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
tipic fragment din platoul structural al dealului Repedea, la rândul său reprezentant tipic al platourilor structurale din Podișul Modovei. Platoul structural de aici este delimitat net la N și NV de un puternic abrupt de cuestă, corespunzător grosimii plăcii de roci dure, continuate cu pante ușor mai domoale pe complexul marno argilelor din bază. Muchia platoului structural din zona sectorului rezervației (352m) constituie și un ideal punct de observație asupra Iașului și a întregii regiuni, ce permite o instructivă comparație între
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
hectare) este alcătuit din următoarele clase (Fig . 8): molisoluri (cernisoluri*) (tipice, cambisoluri, vertice, rendzinice, pseudorendzinice, cenușiifaeoziomuri*, argiloiluviale) localizate în special în Câmpia Moldovei, care acoperă o suprafață de 248.674 de hectare; Rendzinele (soluri subțiri scheletice) s-au format pe rocile calcaroase din platourile structurale. argiluvisoluri (luvisoluri*) (soluri brune argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale pseudogleizate, soluri brune luvice, soluri brune luvice erodate, soluri brune luvice pseudogleizate, luvisoluri albice, luvisoluri albice pseudogleizate) răspândite în zone mai înalte din Podișul Sucevei și Podișul Central
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
teren au dus la degradarea totală a solurilor. Aceste suprafețe degradate sunt parțial sau total improprii pentru agricultură, fiind reprezentate prin versanți cu ogașe, râpe, ravene, cornișe (abrupturi de desprindere de la obârșia alunecărilor) și prin suprafețe cu alunecări active cu roca la zi. La nivelul județului Iași a fost identificată în anul 2000 o suprafață totală de 8066 ha terenuri improprii pentru folosință agricolă (terenuri neproductive sau pășuni degradate, slab productive). Un impediment în realizarea măsurilor de împădurire urgentă îl reprezintă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Protecție Specială Avifaunistică, declarate pentru conservarea speciilor de păsări de importanță comunitară. Biodiversitatea apelor de suprafață Județul Iași este situat din punct de vedere hidrografic în bazinele hidrografice ale râurilor Prut și Siret. Aceste râuri străbat platforma moldovenească constituită din roci cu rezistență slabă, structură care a permis formarea a numeroase coturi și meandre ale albiei minore a Prutului care s-au izolat în timp de cursul principal, transformându-se în ape stătătoare (prutețe). O altă caracteristică a bazinului hidrografic Prut
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
3. Bohotin Pietrosu, comuna Răducăneni, 0,91 ha 4. Șcheia, comuna Șcheia, 1,00 ha 5. Pârâul Pietrei - Bazga Răducăneni, comuna Răducăneni, 0,50 ha. Restricții stabilite în cuprinsul ariilor protejate cu caracter paleontologic: a. este interzisă distrugerea cuiburilor, colectarea rocilor, ierburilor, plantelor medicinale, semințelor și a materialelor de interes științific; b. sunt interzise pășunatul și vânătoarea; c. sunt interzise amplasarea corturilor și abandonarea deșeurilor; d. se interzice efectuarea săpăturilor de orice fel, deschiderea de cariere de piatră, nisip, argilă sau
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
m, formate din marne argiloase, nisipuri și destul de rar calcare oolitice. În lunci sunt materiale aluvionare diferite sub raportul texturii, grosimii și substanțelor organice. S-a observat o localizare a argilei pe locuri mai așezate (platouri). Materialul parental, alcătuit din roci ușor dezagregabile, a favorizat formarea de soluri destul de profunde, lipsite de schelet, cu volum edafic de la mijlociu la mare. Rezervația este situată în Podișul Central al Moldovei, în partea nordică. Din punct de vedere morfogenic face parte din tipul Suceava
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este format din lunca râului Prut (albia majoră); depozitele de terasă de pe acest teritoriu sunt formate din pietrișuri mărunte urmate de nisipuri grosiere și nisipuri argiloase. Predomină rocile cu caracter alcalin, ca urmare a prezenței marnelor calcaroase și a gresiilor. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul aluvial tipic și aluviunile recente. c) Aspecte hidrologice: aparține bazinului râului Prut, zona inundabilă. d
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a formațiunilor structurale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a formațiunilor structurale caracteristice Podișului Moldovei. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se află în Podișul Central Moldovenesc. Este o zonă de dealuri și podișuri de platforma
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]