52,493 matches
-
originalitatea și creativitatea artiștilor. Adesea Surorile Osoianu deschid concertele “Zdob și Zdub”, astfel, creând o atmosferă spirituală de conștientizare a profunzimii rădăcinilor poporului românesc. Mereu fermecătoare și mereu în căutarea ineditului, cele cinci fiice ale „Talăncuței” rămân deschise tuturor provocărilor artistice. Drept exemplu în acest sens servește și colaborarea lor cu interpreta Loredana Groza de pește Prut, alături de care au cântat la concertul dedicat celor 25 de ani de activitate ai artistei. Acestea colaborează împreună de mai bine de 2 ani
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
artistei. Acestea colaborează împreună de mai bine de 2 ani. De asemenea, Surorile Osoianu au colaborat și cu mai multe orchestre bine cunoscute atât din Republică Moldova, cât și de pește hotarele ei, una dintre acestea fiind orchestră “Lăutarii”, conducător artistic Nicolae Botgros. Surorile Osoianu, fiind un promotor veritabil al folclorului autentic, au participat la zeci de festivaluri în numeroase țări ale lumii : Țările Baltice, România, Rusia, Ucraina, Spania, Franța, Finlanda, Germania, Bulgaria. Festivalul Dinastiilor de Familie “La Izvorul Osoiencelor” a
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
prin care tradiția perpetuează. Sunt însă și multe alte forme de a promova tradiția. În peisajul nostru cultural, satele se regăsesc într-o conlucrare mult mai largă. Au loc diferite târguri, iarmaroace, sărbători ale satului în care își anunță dinastiile artistice. Festivalul de la baștina Osoiencelor a foarte potrivit, pentru zilele noastre, pentru familie, prin care s-a transmis tradiția noastră culturală. M-a uimit spiritul acestui festival, întâlnirile care au avut loc, modul in care oamenii știu să se regăsească. Fiecare
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
acea unitate socială unde se creează, se moștenește și se recreează, se perpetuează tot ce înseamnă tradiție. Cuplul familial, grupul familial dintotdeauna s-a făcut remarcat, mai ales în tradiția românească, ca moștenitor și transmițător al diferitor aspecte ale creativității artistice - muzică, dans, povestitul în familie etc. Cântatul în grup are o tradiție foarte veche în spațiul românesc și s-a dezvoltat la șezători, la claca, în cadrul acelor spectacole de familie care sunt obiceiurile de nuntă, botez, cumătrii, petrecerea tinerilor la
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
În iunie 1999 muzicienii l-au ales pe Simon Rattle ca următorul dirijor principal. Rattle a pus o condiție la semnarea contractului ca Filarmonica din Berlin să devină o societate publică administrată propriu, cu puterea de a lua propriile decizii artistice și financiare. Aceasta a necesitat o schimbare a legii statului care a fost aprobată în 2001, permițându-i să ocupe postul începând cu anul 2002. Contractul inițial al lui Rattle cu orchestra era valabil până în anul 2012. În aprilie 2008
Orchestra Filarmonică din Berlin () [Corola-website/Science/328548_a_329877]
-
sportive de biatlon s-au desfășurat în perioada 16-22 februarie 2013 în stațiunea Cheile Grădiștei din Fundata. Probele sportive de hochei pe gheață s-au desfășurat în perioada 18-22 februarie 2013 la Patinoarul Olimpic din Brașov. Probele sportive de patinaj artistic s-au desfășurat în perioada 20-22 februarie 2013 la Patinoarul din Poiana Brașov. Probele sportive de sărituri cu schiurile s-au desfășurat în perioada 18-22 februarie 2013 la Valea Cărbunării din Râșnov. Probele sportive de schi alpin s-au desfășurat
Festivalul Olimpic de iarnă al Tineretului European 2013 () [Corola-website/Science/328553_a_329882]
-
programul și itinerarul turneului Tarafului Gorjului din perioada 14 aprilie - 25 iunie 1963. Itinerarul cuprindea toate marile orașe ale țării. Solista a reușit să cânte alături de orchestră până pe 1 mai, când, din cauza bolii, a fost înlocuită de Mia Braia. Ansamblul Artistic Doina Gorjului a luat ființă în data de 1 iulie în anul 1968, prin decizia Consiliului Județean Provizoriu Gorj, când s-a hotărât transformarea Tarafului Gorjului în Orchestra Populară Doina Gorjului, având o secțiune de dansuri și un efectiv de
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
apârut în anul 1970, când sub bagheta lui Gelu Barabancea au cântat, Filofteia Lăcătușu, Ileana Leonte, Sica Rusu Durlai, Ștefania Ețegan, Alexandru Roman și Nelu Bălășoiu. Iar în anul 1972 a fost editat primul disc al ansamblului la Electrecord. Ansamblul Artistic Doina Gorjului a participat cu succes, fiind mereu premiat, la toate marile festivaluri-concurs de folclor. A prezentat spectacole în județ și în țară, având colaboratori de frunte ai muzicii populare românești: Maria Lătărețu, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Gheorghe Roșoga, Maria
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
unde cărțile de basme ilustrate pe care le-a creat i-au adus simpatia colegilor și a profesorilor, Lăzărescu urmează cursurile Liceului Gheorghe Lazăr, unul din cele mai renumite licee din București. Nivelul elevat al liceului, atmosfera stimulantă și activitățile artistice paralele programului care au loc la liceu îl antrenează cu pasiune. Rezultatele sale sunt remarcabile. Participă la toate expozițiile liceului din acea perioadă și expune în sala de expoziții a Ateneului Român în 1942, o expoziție personală într-o sală
Cezar Lăzărescu () [Corola-website/Science/328565_a_329894]
-
România el a fost condamnat în contumacie că dezertor în anul 1927, dar a fost amnistiat în 1934. A cântat că pianist în câteva formații de muzică ușoară, lansându-se în cele din urmă că impresar, posesor al unei agenții artistice proprii. A cumpărat la un moment dat sală Plaza din Paris, de pe Bulevardul Poissioniére, care se află la marginea falimentului, si a transformat-o în 1934 sala de musical-hall ABC. Afacerea era considerată riscantă la vremea respectivă din cauza concurenței serioase
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
a serii, Lys Gauty s-a aflat pusă în umbră de exuberantul nou venit. Trenet a fost concediat, pentru că după două săptămâni să reprimească anagajamentul că vedeta a showului. În anii anii 1934-1936 lui Goldin i s-a încredințat direcția artistică a sălii Bobino, căreia i-a redat prestigiul. Și aici a adus cântăreți că Fréhel, Damia, Mărie Dubas, Réda Căire, Suzy Solidor, Lucienne Boyer, Charles și Johnny (Charles Trenet și Johnny Hess), Mireille et Tino Rossi. Între 1936-1937 Goldin a
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
și Johnny (Charles Trenet și Johnny Hess), Mireille et Tino Rossi. Între 1936-1937 Goldin a condus și spectacolele de la sala Trianon, iar între septembrie 1937 (când a lansat revista "Ça, c'est parisien" cu Mistinguett) -1939 a cumulat și direcțiunea artistică a Teatrului Mogador. Și Stroe și Vasilache au primit de la Goldin un angajament de o săptămână, după ce au ajuns la el, la Paris, la recomandarea lui Constantin Tănase. În 1936 Goldin a fost primit ca membru în Societatea compozitorilor români
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
ca de pildă pe Alice Cocea, care s-a produs la Théatre des Capucines, (de exemplu,în piesa lui Michel Duran, „Sincèrement” 1949) În anul 1944 i s-a prilejuit lui Goldin să vadă la Teatrul Comédie française un program artistic în favoarea copiilor muncitorilor feroviari. A rămas impresionat de o formație de șase tineri cântăreți , si a decis să-i angajeze. După asocierea cu alți trei artiști, grupul avea să devină celebru sub numele de Leș Compagnons de la Chanson. Mitty Goldin
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
anii ’40 a primit comandă de a pictă palatele regale. În 1942 a fost desemnat să renoveze catedrală ortodoxă din Chișinău. După 1945, comuniștii l-au acuzat că fost prea apropiat de Casă Regală și l-au îndepărtat din viața artistică. A trait mulți ani în Bacău unde a realizat pictură bisericii sfinții Voievozi din cartierul CFR și pictură cupolei Teatrului Bacovia. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Bacău. Tot la Bacău a fost înființată Casă memoriala „Nicu Enea”, iar
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
11. Expoziția unui pictor român [Nicu Enea] la Zagreb. "Dimineață", 18 mai 1934. Cronică. Salonul Oficial. [Referire la Nicu Enea]. "Artă și Omul", 3, nr. 19-22, ian-apr 1935, p. 338. Lazăr - Nyl, N. I. La “Dalles”: [expoziția Asociației de artă] “Tinerimea artistică”. (Cronică plastică). "Neamul românesc", 16 măr 1935, p.2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Tăbăcaru, G[rigore]"'. N. Enea: pictorul Bacăului. "Bacăul", 16 măr 1936. Salonul oficial. Pictură. Sculptură. Pavilionul Artelor - Șoseaua Kiseleff. Aprilie - mai 1937. București, Ministerul
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
N. Enea [de la sala “Universul” din București]. "Universul", 12 măr 1947. Prin București. Ce-am văzut? [Expoziția Nicu Enea de la sala ziarului “Universul”]. "Femeia și Căminul", nr. 115, 16 măr 1947, p. 2. Glasber, Maximilian. Expoziția [Asociației de artă] “Tinerimea Artistică”. (Cronică plastică). "Era nouă", 4, nr. 748, 11 apr 1947. Referire la Nicu Enea. Ultimile expoziții. [Expoziție inaugurală dedicată Jugoslaviei, la galeria “Arcadia” din București.. "Semnalul", 11 dec 1947, p.2. Referire la Nicu Enea. Sporici, V[asile]. Secțiunea plastică
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
9, sep 1966, p. 14. Antonescu, Eugenia.Creația plastică pe meleaguri băcăuane. Catalog. Bacău, Comitetul Regional pentru Cultură și Arta; Muzeul Regional, 1967, p. 4, 5, 6. Referiri la Nicu Enea. Coban, Grigore V. Un pas hotărât pe calea afirmării artistice. La aniversarea cenaclului “Nicu Enea” al UAP. "Steagul roșu", 25, nr. 5261, ian 1970, p. 2. Coban, Grigore V"'. Un pictor al meleagurilor băcăuane: Nicu Enea. "Gaudeamus", 2, nr. 1, ian 1970, p. 1-2. Coban, Grigore V. Cenaclul “Nicu Enea
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
apr 1974, p. 2. Coban, Grigore V"'. Nicu Enea - desenator. "Ateneu", 11, nr. 4, apr 1974, p.11. Barbosa, Octavian. Enea, Nicolae. În: "Octavian Barbosa. Dicționarul artiștilor români contemporani." București, Meridiane, 1976, p. 172. Mardare, Măndica. Retrospectivă Nicu Enea - eveniment artistic cu semnificații deosebite pentru băcăuani. "Steagul roșu", 33, nr. 6812, 27 mai 1978, p. 6. Bujor, Doina. Retrospectivă de pictură și grafică Nicu Enea - sărbătoare a culorii și luminii. "Steagul roșu", 33, nr. 6814, 10 iun 1978, p. 6. Coban
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
112-113. Enea, Nicu. Flori. [Reproducere]. În: "Județul Bacău. "Bacău, Consiliul Județean; Muzeul de Artă și Etnografie Bacău, 1996, p. 93. Centenar Nicu Enea. 28 mai 1997. [Mapă ex libris]. Bacău, Bibliotecă Județeană “C. Sturdza”, 1997. Kalmuski, Doru. Radiografia unui destin artistic. [Nicu Enea]. Bacău, Muzeul de Artă, 1997. 107 p. Frunzetti, Ion. Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. Prefață catalogului expoziției Nicu Enea, Bacău, 1966. În: "Ion Frunzetti. Prietenii mei artiștii. Vol. 1. "Constantă, Europolis, 1997, p. 151-156. Kalmuski, Doru. Enea
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
construcției "Trattnerhof" de către Thomas von Trattner. Apar, de asemenea, și prostituatele, celebrele "Grabennymphen" ("nimfele de pe Graben"). "Graben" a cunoscut o perioadă prosperă la începutul secolului al XIX-lea. Au fost înființate atunci magazine de lux, cu însemne bogat decorate și artistice. Circulația rutieră a crescut, iar clădirile care au închis "Graben" din cele două părți au început să fie percepute din ce în ce mai mult ca un obstacol. Prima casă de economii din Austria a demolat în 1835 casele din colțul dinspre Tuchlauben pentru
Graben (Viena) () [Corola-website/Science/328635_a_329964]
-
de artă, pentru că reușise să câștige o diplomă la concursul “Cântarea României” în 1985. A absolvit Liceul de Artă „Octav Băncila” din Iași în 1990. În această perioadă, a frecventat atelierul pictorului Ion Neagoe. Din 1990, și-a continuat studiile artistice la Academia de artă "George Enescu" din Iași, secția Artă Monumentala, la clasa profesorului Dimitrie Gavrilean. În 1996, termină facultatea ca șef de promoție. În această perioadă, călătorește în Rusia, Franța, Italia și Maroc, unde vizitează muzeele și școlile de
Felix Aftene () [Corola-website/Science/328647_a_329976]
-
din Iași, secția Artă Monumentala, la clasa profesorului Dimitrie Gavrilean. În 1996, termină facultatea ca șef de promoție. În această perioadă, călătorește în Rusia, Franța, Italia și Maroc, unde vizitează muzeele și școlile de artă, intrând în contact cu mediile artistice din aceste țări. În 1998, câștigă un concurs pentru realizarea unei picturi murale în spațiul Direcției Generale a Finanțelor Publice Iași. Lucrarea, intitulată "Babylon", este realizată în tehnică mixtă pe o suprafață de 74 mp, iar execuția ei a durat
Felix Aftene () [Corola-website/Science/328647_a_329976]
-
al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1997. În 2005, intră în Biroul de Conducere, iar din ianuarie 2013 este președinte al U.A.P.R., filiala Iași. În 2001, împreună cu Gabriela Drinceanu și Zamfira Bârzu formează "Grup 3", un grup artistic a cărui coerentă stilistica vine din reevaluarea tradiției patrimoniale est-europene prin modalități de expresie noi, păstrând suportul tradițional. Lucrări în spațiul public: Expoziții personale Expoziții “Grup 3”
Felix Aftene () [Corola-website/Science/328647_a_329976]
-
da Venosa și Monteverdi, pășind maiestuos printre capodoperele Barocului muzical - creațiile lui Bach și Haendel, punând în valoare lucrările lui Haydn și Mozart, atangând culmea măiestriei vocale în Simfonia a IX-a de Beethoven, dar și corzi profunde ale simțirii artistice în Requiemul german de Brahms. Se cuvine a aminti și alți mari compozitori ce au figurat în repertoriul corului, pregătit de mână energică a lui Aurel Grigoraș: H. Berlioz, C. Debussy, G. Verdi, G. Puccini, F. Liszt, M. Ravel, G.
Aurel Grigoraș () [Corola-website/Science/328654_a_329983]
-
umerii acestor artiști confruntați în timpurile trecute cu decorul concertelor festive și nesfârșitul șir de refrene militante. S-a păstrat însă iubirea de frumos și, acum, ni se înfățișează, la sărbătorirea unei jumătăți de veac de experiență, în plină forță artistică, rezonând la gestul maestrului lor și primind elogiul meritat pentru ce au împlinit în istoria muzicii românești."(Prof. univ. dr. Grigore Constantinescu). "Metropolitan Opera Association, Lincoln Center, New York 10023 Sending you many congratulationes on the 50th annyversary of the Radio
Aurel Grigoraș () [Corola-website/Science/328654_a_329983]