51,008 matches
-
pasivăă În această ciocnire cu stăpânii ei străvechi țărănimea română se înfățișează ca orice forță oarbă și elementară a naturii. Ea nu știe ce vrea, nu pricepe limpede ce să ceară și în ce chip să urmărească înfăptuirea vagelor ei dorințe” (1922, p. 43). Față de opinia lui Zeletin cu privire la caracterul inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modelul de bunăstare pe care l-a promovat regimul comunist, și anume bunăstarea bazată pe muncă. Cum în comunism toată lumea avea asigurat un loc de muncă, a ieși de pe piața muncii putea fi considerat un semn de excluziune. Probabil că dorința crescută de a-i sprijini pe șomeri își are baza tocmai în necesitatea de a evita excluderea unei categorii care a devenit tot mai largă în anii tranziției. Totuși, între răspunsul la prima întrebare („Credeți că statul ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
administrativ, fie de rudele aflate în pericolul de a-și pierde pozițiile în cazul unui dosar prost al familiei extinse. Climatul social devenise de așa natură, încât oricând unul dintre apropiați ar fi putut să îți înșele așteptările, fie din dorința de a parveni, fie din nevoia de a se proteja pe sine însuși. Neîncrederea se generaliza pe zi ce trece. Instituțiile administrării societății, inclusiv cele de natură politică, erau, în bună măsură, lipsite de legitimitate prin însăși originea lor. Sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rezolvă totul”, creând așteptări mult prea mari, mai ales referitor la eradicarea sărăciei structurale. Fondurile sociale operează în medii naționale care nu întotdeauna vizează reducerea sărăciei sau redistribuția mai egalitară a veniturilor, guvernele centrale fiind câteodată animate mai degrabă de dorința de a reduce deficitul bugetar și de a pune accentul pe politici macroeconomice și creștere economică, în detrimentul dezvoltării sociale și al protecției sociale (reducerea masivă a cheltuielilor sociale publice). O altă limită (relativ normală) a fondurilor sociale este generată de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și programe sociale publice le oferă beneficiarilor servicii contra cost, mai ales cu scopul de a nu-i demotiva și de a nu crea dependență. Asemenea proiecte și practici sunt uneori neluate în seamă de fondurile sociale, în special din dorința lor de a furniza rapid servicii de bază și a-i ajuta pe cei în situație de risc să depășească mai rapid un astfel de moment. Dezvoltarea unor proiecte la nivel local cu sprijinul și implicarea comunității a arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
participare, pe care le voi dezvolta pe scurt. Teorii psihologice Unele abordări ale mișcărilor sociale au propus explicații ale activismului care sunt reductibile la stări psihologice sau la trăsături de personalitate ale individului. McCarthy, McAdam și Zald (1988) enumeră autoritarismul, dorința de consistență cognitivă și deprivarea relativă. A fost utilizat pentru explicarea mișcărilor studențești chiar și un conflict oedipian dintre activiștii bărbați și tații lor. Deși neplauzibilă, o astfel de interpretare freudiană ar putea fi atașată datelor românești din studiul Re-ETGACE
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
despre o femeie atât de modestă, încât nici nu presupune că este nefericită. Iar Susan Minot, în romanul ei Foly, scrie: «nu numai că nu se gândește să facă ea însăși anumite alegeri, ci nu are deloc conștiința de avea dorința de a face». Femeile indiene raportează mult mai rar că sunt bolnave decât bărbații” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Streeten</Author><Year>1995</Year><RecNum>42</RecNum><Suffix>, p. 26</Suffix><record><rec-number>42</rec-number><ref-type name="Journal Article
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o măsură subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere mai mare decât cei obiectivi și au avantajul de a putea spune foarte mult despre nevoile, dorințele și preferințele oamenilor ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Veenhoven</Author><Year>2002</Year><RecNum>54</RecNum><record><rec-number>54</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Veenhoven, R.</author></authors></contributors><titles><title>Why social policy
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Stat Major român, care vizau deportarea evreilor comuniști sau simpatizanți din zonele de front, în baza unor rațiuni strict militare. [...] Această ultimă intenție a Marelui Stat Major trebuie luată în calcul ca o măsură reală în favoarea evreilor și pe fondul dorinței generalului Antonescu de a-și păstra autoritatea civilă, în calitate de șef al statului, cedarea unei părți a suveranității pe considerente militare fiind un aspect al amatorismului său politic"11. Fără a intra în prea multe detalii, vom menționa doar că opiniile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Titrații, absolvenții de liceu sau școli echivalente și rabinii, care doresc a fi scutiți de munca de interes obștesc, pot obține scutirea, plătind cu anticipație suma de lei 30.000 (treizecimii) anual. 2. În acest scop, își vor exprima această dorință și în cazul când se aprobă, vor depune în 24 ore, la Cercul de Recrutare respectiv, recipisa Casei de Depuneri din București sau a Administrației Financiare din provincie, doveditoare de plata acestei sume puse la dispoziția Ministerului Apărării Naționale, fondul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Românizare, vor efectua controluri repetate, conf. ordinului Nr. 60.960 din 14 Iulie 19421234, la toate instituțiile și întreprinderile care utilizează evrei, semnalând constatările și propunerile în raportul lunar, prevăzut în Instrucțiunile Nr. 55.500/1942, pagina 16, paragraful 6. Dorința Domnului Mareșal este, ca munca aceasta să nu fie trivializată, ci efectuată cu toată seriozitatea. De aceea, s'au prevăzut și pedepse severe: bătaia aplicată regulamentar și trimiterea în Transnistria, care a devenit operantă în ziua de 16 Iulie a.c.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evidentă. Probabil că se va primi și confirmarea scrisă a acestei hotărâri, dacă nu cumva Domnul Mareșal a înțeles că această chestiune a fost vizată prin ordinul verbal dat Domnului General Subșef în ziua de 22.X.19421327. * * * V. CONCLUZII: Dorința Domnului Mareșal cât și imperativul timpurilor de astăzi când lipsa specialiștilor cât și a muncitorilor necalificați se resimte mult a fost ca munca obligatorie depusă de evrei să fie depusă cu toată seriozitatea. Marea majoritate a evreilor încearcă prin orice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a unui experiment, subiecții pot iniția comportamente și acțiuni pe care le consideră adecvate situației. În condițiile în care bănuiesc scopul experimentului, ei pot încerca să-și îmbunătățească rezultatele, fără ca acestea să fie efectul variabilei care îl interesează pe cercetător. Dorința subiecților de a se prezenta sau de a fi percepuți „bine” într-un grup social este cît se poate de firească, dar poate invalida rezultatele unui experiment. De asemenea, există și subiecți care își schimbă în mod pozitiv și dezirabil
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
din științele socioumane, deoarece fiecare potențial subiect trebuie să și exprime acordul de a participa la realizarea unui studiu. -Artificialitatea mediului în care se realizează experimentul conduce la o scădere a așa-numitei validități ecologice (Best, 1977; Havârneanu, 2000a). Din dorința de a controla cît mai bine variațiile variabilelor externe, cercetătorul poate transforma radical mediul de desfășurare a experimentului, făcînd astfel dificilă generalizarea rezultatelor în contexte sociale reale. Acest risc este mai accentuat în cazul experimentului de laborator decît în cele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sunt prezente atâta timp cât intenționalitatea, evidențiată prin anticiparea rezultatelor, poate fi demonstrată. Adică, nu toate vocalizările sau chiar vorbirea pot fi calificate drept comportament comunicațional intenționat. Această definiție situează comunicarea Într-un context social. Vorbirea, verbalizarea devine comunicare când există o dorință sau o intenție de a transmite un mesaj celuilalt. De aceea, aceste două arii, comunicare și deprinderi sociale, sunt strâns legate și interdependente. Din păcate pentru copiii cu autism ele reprezintă, de asemenea, două arii principale de dificultate. Din acest
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
de schimbări, decretate între 1922 și 1928, de către șeful executivului american, numai cinci se refereau la unele reduceri de taxe, restul cuprinzînd ridicări ale acestora 51. Datorită eforturilor lui W. S. Culbertson și Charles Wilson, miniștrii la București, dar și dorinței părții române de a realiza o bază raporturilor bilaterale, au fost încheiate acorduri provizorii cu aplicarea reciprocă a tratamentului națiunii celei mai favorizate 52 și o înțelegere 53 privind reglementarea daunelor suferite în România de "Standard Oil", în anii primului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în România, în septembrie 193866, fostul ministru W. S. Culbertson intuia pericolele pe care le avea de preîntîmpinat această țară în viitor. El făcea cunoscute radioascultătorilor americani, la 28 septembrie, impresiile legate de vizita în România, țară ferm angajată în dorința de a-și păstra nealterate independența și frontierele naționale 67. Culbertson lega împletirea unor atare obiective de o atitudine mai intransigentă a Angliei și a Franței față de actele de forță ale Germaniei hitleriste. Evenimentele de la mijlocul lui martie 1939, care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mulțumească cu ratificarea concluziilor celor mari. Byrnes, Bidault și Bevin înțelegeau, dimpotrivă, să se accepte amendamentele. La Paris, în general, s-a putut observa o puternică tendință de reducere a participării statelor mici și mijlocii la problemele păcii, conferința reliefînd dorința marilor puteri de a impune țărilor mici hotărîri, de multe ori arbitrare, care au influențat într-un sens nedorit evoluția raporturilor internaționale de atunci și din perioada ulterioară 124. Situația grea în care s-a găsit România la forumul păcii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din discuția pe care ministrul de externe Gh. Tătărescu a purtat-o, la 29 august 1946, cu secretarul de stat Byrnes 125. Tătărescu, nefiind de acord cu unele opinii formulate de omologul său american asupra politicii interne românești, a relevat dorința Bucureștilor de a se încadra cît mai rapid în viața internațională, în opera de reorganizare a păcii europene și mondiale, continuînd, în felul acesta, tradițiile progresiste ale diplomației României. Conferința de la Paris și reuniunea miniștrilor de externe de la New York (4
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sfîrșit și că este dispus să accepte armistițiul propus de cele trei puteri 168. Aliații și condițiile armistițiului Aliații au fost surprinși de rapiditatea acestei lovituri. Pe 24 august, Clark Kerr, ambasadorul britanic în Uniunea Sovietică, a informat Moscova cu privire la dorința Statelor Unite de a participa la elaborarea condițiilor de armistițiu 169. Pe Churchill îl îngrijora mai ales maniera imprecisă în care erau formulate condițiile concepute în aprilie. Nu se stipula nimic referitor la controlul pe care aveau să-l aibă Aliații
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fi cheia controlului sovietic asupra României. Prin titulatura "Înaltul Comandament (Sovietic) al Aliaților", guvernul de la Washington înțelegea, cu naivitate, că "întîmplător, comanda militară o deține un general sovietic... Aceasta nu înseamnă că acesta acționează fără a ține seama de dorințele celorlalți doi membri ai Comisiei de Control, generalul britanic și cel american"173. Însă Molotov știa exact ce înseamnă această titulatură, dată fiind prezența armatei sovietice în România. Numai reprezentantul sovietic avea autoritatea de a da ordine guvernului român; reprezentanții
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a ajuta popoarele eliberate să-și "creeze instituții democratice proprii", desemnînd, ad-interim, niște "autorități guvernamentale care să reprezinte toate elementele democratice din rîndul populației și să susțină, prin alegeri libere, instituirea cît mai grabnică a unor guverne care să răspundă dorințelor poporului". Pentru cazul în care ar fi apărut probleme, Declarația prevedea ca "cele trei guverne să se consulte imediat asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a se achita de responsabilitățile comune prevăzute în această declarație, dacă, după părerea lor, circumstanțele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu se putea face nimic în acest sens. Iar cea de-a șasea și ultima chestiune era, din nou, necesitatea restructurării Comisiei Aliate de Control, astfel încît cele trei puteri să fie implicate, în mod real, în luarea deciziilor. Anticipînd dorința puterilor occidentale de a aborda această ultimă problemă, Moscova a anunțat o revizuire a operațiilor administrative ale Comisiilor de Control ale Aliaților. În ceea ce privește Comisia de Control Maghiară, sovieticii au hotărît ca cei din Comisia Aliată de Control să trimită directive
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ausnit, cît și Malaxa, Jacques Bachori și Ionică Weiss voiau să facă o vizită în Statele Unite, pentru a reînnoi vechile legături comerciale și a explora viitorul relațiilor comerciale 551. Berry vedea în includerea lui Malaxa în delegație un indiciu al dorinței regimului Groza de a explora noi oportunități în privința comerțului cu Washingtonul 552. Delegația a plecat în iunie, cu mult tam-tam din partea presei locale, generat, se pare, de Malaxa, care sugerase că grupul respectiv avea să caute investitori americani care să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
urmă, pe comuniști să piardă controlul asupra anumitor zone682. Pe 30 septembrie, Project Solarium și-a prezentat recomandările Consiliului Securității Naționale. Acest raport, intitulat CSN 162, a fost dezbătut în cursul lunii octombrie, acordîndu-se o deosebită atenție modului în care dorința lui Einsenhower de a menține un echilibru bugetar putea fi împăcată cu costurile economice pe care le presupune o apărare militară puternică 683. Pe 30 octombrie, Consiliul a adoptat, iar președintele a aprobat politica fundamentală de securitate națională a Americii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]