51,462 matches
-
sau hainei sunt deschise, pictorul ține mâna în buzunar, dar gestul are o evidentă notă de eleganță și detașare, iar privirea artistului se fixează în acord cu ținuta aristocratică asupra unui interlocutor invizibil. L. Bassarab desenează o friză decorativă în stil Seccesion, Pești, dar și un portret al lui Friedrich Nietzsche și un tablou pășunist, La pășune. Frederic Storck oferă spre reproducere în revistă un bust al său. Într-un fel, aceste autoportrete contribuie și la misiunea de popularizare nu doar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Séon vine cu un mic medalion, Disperarea Himerei, unde Himera nu are nimic din ceea ce o consacră mitologic ca monstru, ci este antropomorfizată, lansând un țipăt în vid. Doar privirea spectrală o mai poate asocia interregnului monstruos. Sentimental-dulcege, în același stil Art Nouveau, avem schița în peniță a lui N. Vermont la pagina 26 și cea a D-nei S. Roguska 513, "Siestă" la pagina 30. Mircea Demetriad numele îi este ortografiat uneori Dimitriad semnează un articol despre Friedrich Nietzsche. Revista reușește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al lui Etienne Azambre, autoportretul în profil al lui C. Artachino și autoportretul lui Ludovic Bassarab. N. Vermont participă cu ilustrații pentru trei poezii, o "Silhuetă", un "Studiu de nud" și cu "Schițe de la procesul Bulgarilor". Frontispiciul este executat în stil secession de către Kimon Loghi, înfățișând-o pe zâna Ileana într-un cadru decorativ, alcătuit printr-o simetrie armonică de două pâlcuri de arbori și două coroane de lauri. Pe lângă dulcegăria constitutivă a manierei, răzbate și un fel de naivitate, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subiectului preluat din feriile locale. D. Karr este prezent cu două poezii, "Veac stins" și "Vedenii", iar Alexandru Bogdan- Pitești cu o poezie în franceză, "Berceuse d'amour", al cărui macabru decadent este ilustrat convingător de N. Vermont, aproape în stilul lui Félicien Rops, accentul cinic-satiric al acestuia fiind prezent într-un detaliu, moartea poartă ochelari care lasă, însă, să se vadă găvanele craniului. "Puis sur mes pauvres yeux lassés, / Tout las, tout brûlants de baiser, / Sphynx! Aux yeux tristes de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
schelet la picioarele căruia se află un buchet de flori, cocoțată pe un piedestal, Moartea indică cu mâna un orologiu. La baza piedestalului sunt doi îndrăgostiți sărutându-se fără a ține cont de amenințarea morții, formulată atât de expresiv în stilul dansurilor macabre ale lui Hans Holbein cel Tânăr. Poetul decupează în spiritul sensibilității decadente profilul femeii fatale, sfinx și minciună, victimizând erotic amantul bolnav de lassitude. Interesant mai este un medalion de N. Vermont, la pagina 59, înfățișând o femeie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
minimul formulei tradiționaliste, neobizantine, care-l determină pe critic să-l decreteze drept precursor al lui Blaga. Ovdiu S. Crohmălniceanu semnalează filonul expresionist atât în proza, cât și în poezia acestuia, pornind de la corelatul imagologic al literaturii, atrăgând atenția că stilul "bizantinizat" în poezie nu trebuie numaidecât asimilat expresionismului, fiind marca decorativismului secesionist sau a Jugendstil-ului, fără a invoca nicio transcendență. "Peste peisaje decorative, poetul suflă aur. Tot în spiritul artei de secessiune, el "estetizează" culorile, dispunându-le pe suprafețe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
marca decorativismului secesionist sau a Jugendstil-ului, fără a invoca nicio transcendență. "Peste peisaje decorative, poetul suflă aur. Tot în spiritul artei de secessiune, el "estetizează" culorile, dispunându-le pe suprafețe bine delimitate și după legi ale contrastului savant gândite. [...] Stilul "bizantinizant" el îl va cultiva inițial pentru efecte pur picturale, urmărite și anterior, în tratarea unor motive fantastice de origine folclorică"541. Criticul sesizează însă schimbarea peisajului liric și apariția în cadrul decorativismului bizantinizant a notelor expresioniste cu volumul Lângă Pământ
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
insolit pentru capul sfântului Ioan. Trupul Salomeei este arcuit astfel încât din poziția îngenuncheat, fruntea îi atinge genunchii, spatele desenează un grațios și dificil arc de cerc, în timp ce mâinile realizează un unghi anatomic imposibil. Măiastra execuție gimnastică servește drept figură de stil, așa cum spatele fetei servește drept postament capului Sfântului Ioan, mâinile ei rețin ondulația părului sfântului care urmează geometria spiralată de cochilie a unei linii caracteristice Art-Nouveau-ului. Este o modalitate de a înfățișa extraordinara suplețe a dansatoarei elogiată și în Herodiada
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1913 și 1917 (Bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 2) de către arhitectul Spiru Cegăneanu, elevul lui Ioan Mincu, după indicațiile lui Nicolae Petrașcu. Cu câțiva ani înainte, criticul de artă primise comanda construcției și decorării unei case pe care o realizează în stil neoromânesc, perspectiva arhitectonică a lui Mincu constituie factorul ordonator -, iar criticul menționează ca element simbolic central "altarul" întregii construcții, "frumosul Vârf cu dor al lui Mirea, copiat de elevul său Mihăilescu și corectat de el însuși"579, copie instalată în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în mână", iar celălalt, "o impresie după romanticul Mihai Viteazul al lui Lapatty, aflat tot la Muzeul Militar". Un alt panou decorativ pictat de fratele său, "cu bujori vii și cu rândunele sburând", se află în salon. Elementele neoromânești în stilul Mincu, începând cu ușa din fier forjat după o schiță a acestuia, se îmbină cu câteva elemente bizantine, sinteză pe care proiectul unei arte decorative românești o indica programatic ca soluție superioară. În Bibliotecă se află cinci medalionae albe cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui G. Petrașcu. Lângă un tablou de Grigorescu, Țărancă torcând, este plasată o vedere din Veneția, "plină de nostalgia orașului acela", și "o impresie după femeia cu părul roșu al lui Henner" realizate de G. Petrașcu. Salonul este decorat în stilul lui Ludovic al XVI-lea, cu mobilă de Aubusson, cu fotoliile și canapeaua reprezentând fabule de La Fontaine. Practic, ne aflăm în plin decor rococo pe care-l îndrăgea Pașadia din romanul decadent al lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se află un alt peisaj venețian, Ponte Realto (sic), semnat de fratele lui. O altă serie de artiști servesc construirii unui ambient eclectic simbolist, chiar dacă nu toate lucrările pot fi încadrate strict în acest curent. Însă remarcabilă este alternanța de stiluri și elemente decorative a căror acomodare conferă, de fapt, formula unei sensibilități estetice singulare. Indiferent de cât de savantă este combinația, elementul plasticii decorative românești reprezintă un constituent esențial. "Sufrageria, de un verde pompeian, cu lambriurile de un roșu stins
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mobila, având ici-colo ornamente românești. Pe pereți, lucrări de Verona, de Ștefan Popescu, de Simonidi, de frate-meu"580. Sunt situații unde importul estetic este menit să evoce, dimpotrivă, înrădăcinarea în tradiția românească de sugestie liturgică. "Candelabrele peste tot în stil danez, de alamă lustruită, imitație perfectă a policandrelor noastre bisericești"581. Scara are în drum o loggia, unde se află un bust în marmoră realizat de Paciurea, bust care consacră amintirea mamei. Nota intimistă se inserează prin acest reflex spectral
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
camera albă, anticamera în marmură albă, o "logette" tot în marmură albă unde se află și capul zeului Hypnos alcătuiesc un spațiu asemeni unei ample cutii de rezonanță, în ciuda dimensiunilor modeste ale casei -, spațiu caracterizat de acel amor vacui al stilului mișcării Arts and Crafts, tipic pentru modernism. Günter Metken definește acest spațiu într-un raport direct cu locatarul, raport fondat pe o ambiguitate irezolvabilă: "Este o arhitectură esențial introvertită al cărui unic ocupant îl constituie deopotrivă stăpânul casei și prizonierul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trimite către zona mediteraneeană, influență poate și a vilei "grecizante și policrome" a lui Franz von Stück, pe care cei doi artiști, Cecilia-Cuțescu și Frederic, avuseseră prilejul s-o viziteze la München. În același timp, modelul construcției este anglo-normand, în stil Tudor, cu bârne aparente. În zid sunt încastrate o serie de mici metope, fragmente de basorelief sau de friză. Cele din spatele casei sunt adăugate ulterior construcției și fac parte din colecția Kalinderu. Arcada intrării principale este decorată cu struguri și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ștampilă aplicată locuinței o constituie "pisania" (Liliana Vârban) de lângă intrare: " Această casă a fost clădită în anii 1912-1913 Arhitect fiind Clavel iar proprietari și colaboratori Fritz Storck sculptor și soția sa Cecilia pictor". Sub ea se află o plachetă în stil renascentist înfățișând o posibilă Judecată de Apoi și într-un colț al clădirii, o mică ștampilă masonică. Liliana Vârban, custodele muzeului Storck, oferă o interpretare în acord cu arta decadentă care conferă artei locul rezervat sensibilității religioase. Această interpretare se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
astăzi spațiu de expunere, este ornată, nu întâmplător, cu viță de vie ce evocă arborele vieții din iconografia religioasă"584. De asemenea, casa posedă un fel de altar, consistând dintr-o fântână de piatră cu un relief bizantin combinat cu stilul renascentist. Cum am văzut, și casa lui Fernand Khnopff posedă una, ca și vila Stück, unde pictorul instalează una din picturile sale celebre din ciclul Păcat. "Altarul" lui Stück are toate datele unei puneri în scenă decadente, unde sacrul este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturii pare dublată și de viziunea unui poet"588. Fiecare din aceste figuri face apel la o bogată viață interioară, fiecare dintre aceste figuri constituie o mise en abîme a interiorității artistului. "Toate siluetele înfășurate în draperii caste ce evocă stilul renașterii bizantine își mărturisesc caracteristica lor"589. Casa beneficiază de o grădină separată, însă acest hol cu tavanul pictat corespunde intimismului estetizant al pictoriței, având la bază anularea raportului dintre exterior și interior. Vegetația tropicală este transplantată nu ca la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ibidem, p. 57. 151Art. Cit., "Réflexions sur les arts décoratifs et la décoration en Roumanie au début du XXe siècle", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, Tome XLIII, București, 2007, p. 53. 152Apcar Baltazar, " Spre un stil românesc", în Viața românească, noiembrie 1908, p. 118. 153 Ibidem, p. 118. 154 Ibidem, pp. 118-119. 155 Ibidem, p. 122. 156 Ibidem, p. 125. 157 Ibidem, p. 125. 158 Ibidem, p. 128. 159 A se vedea M. P. -Verneuil, "Les Vitraux
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprodusă și în Peter Vergo, Art in Vienna 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phaidon Press Limited, 2001, p. 36. 375 "Eu sunt imperiul de la capătul decadenței, / Mă uit cum trec uriașii barbari blonzi, / Compunând acrostihuri indolente, / Într-un stil poleit de melancolia soarelui...". 376 Am împrumutat distincția realizată de Ion Negoițescu, în Poezia lui Eminescu (EPL, București, 1967, ediția a II-a, Editura Eminescu, București, 1970), cu privire la cele două dimensiuni ale poeziei eminesciene, cea din antume și cea din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
succesului. Una este reprezentată de cerințele mediului intern și ale resursei umane angajate, astfel Încât să se obțină un nivel optim al satisfacției și dezvoltării personale, iar alta este reprezentată de solicitările consumatorului care trebuie să primească produse adecvate ritmului și stilului propriu de viață. Se impun o serie de transformări În sens pozitiv ale mediului organizațional care ar trebui să ia forma perfecționării, Învățării continue și Îmbogățirii abilităților personalului, precum și a proiectării și reproiectării posturilor În funcție de tehnologie și progres. Deasemenea, este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
privit În mod diferit și de aceea Întâlnim În literatura de specialitate diferite clasificări ale acestor factori. Astfel, P. L. Dubois și A. Jolibert 19 (1994, 83-193) grupează factorii care influențează comportamentul consumatorului În: factori individuali, În care includ: personalitatea, stilul cognitiv, stilulde viață și riscul perceput; și factori de mediu, care se referă la: factorii socio-demografici (curba vieții de familie, clasele sociale), grupuri de referință, familia, mediul economic. In ampla analiză pe care o fac comportamentului consumatorului, P. Kotler, G.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pornesc de la următoarele categorii de factori: factori culturali reprezentați de cultură, subcultură și clasă socială; factori sociali care includ grupuri de referință, familia, roluri și statusuri; factori personali care se referă la vârsta și stadiul din ciclul de viață, ocupația, stilul de viață, circumstanțele economice, personalitatea și părerea despre sine; factori psihologici desemnați prin motivație, percepție, Învățare, convingeri și atitudini. Și Wilhelmina Wosinska (op. cit., 339-370) propune o abordare bazată pe trei mari dimensiuni determinante ale comportamentului consumatorului: socială referindu-se la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de referință, clasă socială, subcultură, cultură. Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune să analizeze categoriile-de factori psihologici și sociologici În contextul stilului de viață pe care consumatorul Îl dezvoltă. O limită a acestor concepții este abordarea problematicii din perspectiva comportamentului și stimulului. Din perspectiva umanistă, psihologia consumatorului studiază modul În care procesele, fenomenele și funcțiile psihice se reflectă În atitudinile și conduitele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
titudine se referă la modalitățile de a reacționa verbal san prin comportamente (latente sau manifeste) În mod personal și evaluativ față de problemele curente de viață, cele legate de onduitele semenilor și cele privind munca, activitățile și produsele personale inclusiv reative, stilul și valoarea lor; d) definiții care relevă Împletirea diferitelor procese și fenomene psihice În cadrul atitudinii. De exemplu, D. Krech și S. R. Crutchfield (1962) definesc atitudinea ca un sistem de evaluări pozitive sau negative, sentimente, emoții și tendințe spre acțiune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]