54,634 matches
-
activităților realizate în comun de către mai multe gospodării ale populației. 3.23. Definiție: Prin altă producție non-piață (P.13), se înțelege producția care este furnizată altor unități, fie gratuit, fie la prețuri nesemnificative din punct de vedere economic. 3.24. Definiție: Producătorii de piață sunt UTA locale sau o unități instituționale a căror producție este, în cea mai mare parte, destinată pieței. Trebuie menționat că, dacă o UTA locală sau o unitate instituțională este un producător de piață, producția sa principală
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
piață sunt UTA locale sau o unități instituționale a căror producție este, în cea mai mare parte, destinată pieței. Trebuie menționat că, dacă o UTA locală sau o unitate instituțională este un producător de piață, producția sa principală este, prin definiție, o producție de piață deoarece conceptul producției de piață este definit după ce s-a aplicat distincția între noțiunile de piață/pentru consumul final propriu/altă non-piață, unei UTA locală sau unei unități instituționale. 3.25. Definiție: Producătorii pentru consumul final
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
sa principală este, prin definiție, o producție de piață deoarece conceptul producției de piață este definit după ce s-a aplicat distincția între noțiunile de piață/pentru consumul final propriu/altă non-piață, unei UTA locală sau unei unități instituționale. 3.25. Definiție: Producătorii pentru consumul final propriu sunt UTA locale sau unități instituționale a căror producție este, în cea mai mare parte, destinată consumului final propriu. 3.26. Definiție: Alți producători non-piață sunt UTA locale sau unități instituționale a căror producție, în
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
final propriu/altă non-piață, unei UTA locală sau unei unități instituționale. 3.25. Definiție: Producătorii pentru consumul final propriu sunt UTA locale sau unități instituționale a căror producție este, în cea mai mare parte, destinată consumului final propriu. 3.26. Definiție: Alți producători non-piață sunt UTA locale sau unități instituționale a căror producție, în cea mai mare parte, este cedată gratuit sau la prețuri nesemnificative din punct de vedere economic. Unități instituționale: Distincția între producătorii de piață/pentru consumul final propriu
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
O singură excepție, cea a cvasi-societăților aparținând gospodăriilor. Acestea care sunt producători de piață și sunt clasificate în sectoarele societăților nefinanciare sau financiare. 3.31. În cazul altor producători privați, trebuie făcută distincția între instituțiile non-profit și alți producători privați. Definiție: O instituție non-profit (INP) este definită drept o persoană juridică sau socială creată în scopul producerii de bunuri și servicii și al cărei statut nu îi permite să reprezinte sursă de venit, profit sau orice alt câștig financiar pentru unitatea
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
administrația publică sau de către instituțiile Uniunii Europene și acordate oricărui tip de producător care exercită aceeași activitate, respectiv toate vărsămintele legate de volumul sau valoarea producției sunt incluse, contrar acelora destinate să acopere un deficit global care sunt excluse. Această definiție a vânzărilor corespunde celei a producției la prețurile de bază, în afară de: 1) producția la prețuri de bază nu este definită decât după ce s-a decis dacă este o producție de piață sau non-piață: vânzările produselor servesc numai la evaluarea producției
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
a) evaluarea altei producții non-piață; b) evaluarea producției totale a altui producător non-piață (UTA locală); c) evaluarea producției totale a unei unități instituționale în care o unitate locală este un alt producător non-piață (vezi 3.53 - 3.56). 3.48. Definiție: Prețul de bază este contravaloarea primită de către producător de la cumpărător pentru o unitate de produs sau serviciu realizat, din care se scad eventualele impozite de plătit pe unitatea de produs sau serviciu, ca rezultat al producerii sau vânzării sale (adică
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
execuție. 3.60. G. Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor și articolelor personale și de uz casnic. Producția serviciilor de comerț cu ridicata și amănuntul este măsurată prin adaosul comercial aplicat bunurilor cumpărate pentru a fi revândute. Definiție: Adaosul comercial reprezintă diferența între prețul de vânzare efectiv sau imputat al unui bun cumpărat pentru a fi revândut și prețul care ar trebui să fie plătit de către distribuitor pentru înlocuirea acestuia în momentul când este vândut sau utilizat. Prin
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
convenție, producția serviciilor gospodărești rezultată prin utilizarea de personal remunerat este evaluată pe baza remunerării angajaților care este vărsată și care cuprinde toate formele de plată în natură, cum ar fi hrana și locuința. CONSUMUL INTERMEDIAR (P.2) 3.69. Definiție: Consumul intermediar reprezintă valoarea bunurilor și serviciilor utilizate ca intrări în cursul unui proces de produc(ie, excluzând activele fixe, al căror consum este înregistrat ca un consum de capital fix. Bunurile și serviciile respective sunt fie transformate, fie în
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
Nici o diferență nu este stabilită între aceste bunuri și servicii și acelea consumate în cadrul activităților principale (sau secundare) ale unei UTA locală; b) valoarea bunurilor și serviciilor primite de o altă UTA locală aparținând aceleiași unități instituționale (numai dacă corespunde definiției generale dată în paragraful 3.69.); c) costurile de utilizare a activelor fixe închiriate (de exemplu, mașini sau vehicule) sub leasing operațional; d) cotizațiile, contribuțiile sau drepturile plătite de organismele profesionale non-profit; e) bunurile și serviciile care nu sunt considerate
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
tratare a anumitor bunuri și servicii care sunt finanțate de către administrația publică sau de către instituțiile non-profit în serviciul gospodăriilor, dar care sunt furnizate acestora din urmă sub forma transferurilor sociale în natură. Cheltuielile pentru consumul final (p.3) 3.75. Definiție: Cheltuielile pentru consumul final acoperă cheltuielile destinate achiziționării de către unitățile instituționale rezidente a bunurilor sau serviciilor, care sunt utilizate pentru a satisface direct nevoile individuale sau colective ale membrilor colectivității. Cheltuielile pentru consum final pot fi efectuate pe teritoriul economic
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
pentru remunerarea angajaților în natură (care corespund unei cheltuieli pentru consum final imputată gospodăriilor populației). Chiar și atunci când societățile finanțează consumul individual, de exemplu, cheltuielile pentru publicitate, acestea se regăsesc în consumul intermediar. Consumul final efectiv (p.4) 3.81. Definiție: Consumul final efectiv (P.4) cuprinde bunurile și serviciile achiziționate de către unitățile instituționale rezidente pentru satisfacerea directă a nevoilor umane, atât individuale cât și colective. 3.82. Definiție: Consumul individual acoperă bunurile și serviciile ("individuale") achiziționate de către gospodăriile populației în
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
se regăsesc în consumul intermediar. Consumul final efectiv (p.4) 3.81. Definiție: Consumul final efectiv (P.4) cuprinde bunurile și serviciile achiziționate de către unitățile instituționale rezidente pentru satisfacerea directă a nevoilor umane, atât individuale cât și colective. 3.82. Definiție: Consumul individual acoperă bunurile și serviciile ("individuale") achiziționate de către gospodăriile populației în scopul satisfacerii nevoilor și dorințelor membrilor lor. Bunurile și serviciile individuale prezintă următoarele caracteristici: a) trebuie să dea posibilitatea observării și înregistrării bunurilor și serviciilor achiziționate de către o
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
c) aceste bunuri și servicii trebuie să fie de o anumită natură astfel încât achiziționarea lor de către o gospodărie, o persoană sau eventual un grup limitat de persoane să excludă toate posibilitățile achiziționării acestora de către alte gospodării sau persoane. 3.83. Definiție: Consumul colectiv acoperă serviciile ("colective") furnizate simultan tuturor membrilor colectivității sau anumitor subgrupe ale acestora (de exemplu, ansamblul gospodăriilor populației existente într-o regiune). Serviciile colective prezintă următoarele caracteristici: a) pot fi furnizate concomitent tuturor membrilor colectivității sau anumitor subgrupe
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
fie înregistrat în momentul când are loc producția destinată pentru acest scop. 3.92. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației sunt înregistrate la prețurile de achiziție ale produselor, adică la prețul efectiv plătit de către cumpărător în momentul cumpărării. O definiție mai precisă este dată în paragraful 3.06.. 3.93. Bunurile și serviciile furnizate cu titlul de plată a remunerației în natură sunt evaluate la prețurile de bază, atunci când ele sunt produse de către angajatori și la preț de achiziție, atunci când
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
de valoare (P.53). 3.101. Formarea brută de capital reprezintă consumul de capital fix. Formarea netă de capital este obținută scăzând consumul de capital fix din formarea brută de capital. Formarea brută de capital fix (p.51) 3.102. Definiție: Formarea brută de capital fix (P.51) reprezintă achizițiile producătorilor rezidenți, minus cedările de active fixe într-o anumită perioadă, mărind plusvaloarea activelor neproduse, ce rezultă din activitatea de producție a unităților productive sau instituționale. Activele fixe reprezintă activele corporale
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
costuri sunt integrate în prețul de achiziție. Pentru terenuri și alte active neproduse, trebuie să fie separate de cumpărări și vânzări și înregistrate la o rubrică distinctă în clasificarea formării brute de capital fix. Variația stocurilor (p.52) 3.117. Definiție: Variația stocurilor este măsurată prin valoarea intrărilor în stoc, din care se scade valoarea ieșirilor din stoc și eventualele pierderi recurente ale bunurilor din stoc. 3.118. Pierderile recurente datorate deteriorărilor fizice, pagubelor accidentale sau furturilor pot afecta toate tipurile
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
schimbare a calității (de exemplu, prețurile practicate în timpul soldărilor sau prețurile fructelor și legumelor în afara sezonului). Astfel de modificări ale calității trebuie să fie tratate ca schimbări de volum. Achiziții minus cedări de obiecte de valoare (p.53) 3.125. Definiție: Obiectele de valoare sunt bunurile nefinanciare care nu sunt primordial utilizate în scopul producției sau al consumului, care în condiții normale nu se deteriorează în timp și care sunt în principal achiziționate și păstrate pentru a servi ca rezerve de
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
Prin convenție, SEC consideră că este necesar să se facă înregistrarea ca achiziții sau cedări de obiecte de valoare a operațiilor care vizează aceste tipuri de bunuri și care sunt realizate: a) de bijutierii și comercianții de obiecte de artă (definiția generală a obiectelor de valoare impune ca achizițiile de bunuri de acest tip de către bijutierii și comercianții de opere de artă să fie înregistrate ca variație a stocurilor); b) de către muzee (datorită definiției generale a obiectelor de valoare, achizițiile acestor
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
bijutierii și comercianții de obiecte de artă (definiția generală a obiectelor de valoare impune ca achizițiile de bunuri de acest tip de către bijutierii și comercianții de opere de artă să fie înregistrate ca variație a stocurilor); b) de către muzee (datorită definiției generale a obiectelor de valoare, achizițiile acestor bunuri de către muzee trebuie să fie înregistrate ca formare de capital fix). Această convenție evită obligația de a recurge adesea la reclasificări între cele trei tipuri principale ale formării brute de capital, adică
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
intermediari. Făcând abstracție de producția obiectelor de valoare, achizițiile și cedările între sectoarele rezidente se anulează la nivel global, nelăsând să apară decât adaosul agenților și comercianților. EXPORTURILE ȘI IMPORTURILE DE BUNURI ȘI SERVICII (P.6/P.7) 3.128. Definiție: Exporturile de bunuri și servicii sunt tranzacțiile (vânzări, troc, donații sau transferuri) prin care rezidenții furnizează bunuri și servicii nerezidenților. 3.129. Definiție: Importurile de bunuri și servicii sunt tranzacțiile (cumpărări, troc, donații sau transferuri) prin care nerezidenții furnizează bunuri
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
adaosul agenților și comercianților. EXPORTURILE ȘI IMPORTURILE DE BUNURI ȘI SERVICII (P.6/P.7) 3.128. Definiție: Exporturile de bunuri și servicii sunt tranzacțiile (vânzări, troc, donații sau transferuri) prin care rezidenții furnizează bunuri și servicii nerezidenților. 3.129. Definiție: Importurile de bunuri și servicii sunt tranzacțiile (cumpărări, troc, donații sau transferuri) prin care nerezidenții furnizează bunuri și servicii rezidenților. 3.130. Exporturile și importurile de bunuri și servicii nu cuprind: a) schimburile între filiale (stabilimente de comerț), adică: 1
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
alte impozite pe bunuri plătite în țara exportatoare. În tabelul resurselor și utilizărilor și în tabelul simetric intrări-ieșiri, importurile de bunuri sunt, pentru toate grupele de produse, evaluate în mod diferit, și anume, la valoarea CIF la frontiera țării importatoare. Definiție: Prețul CIF (cost, insurance, freight) este prețul unui bun livrat la frontiera țării importatoare sau prețul unui serviciu furnizat unui rezident înaintea achitării oricăror impozite sau altor taxe pe importuri și a plății adaosurilor comerciale și de transport în țară
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
posibil să se obțină decât o singură valoare totală a vânzărilor repartizate pe produse. În consecință, estimările se vor baza pe prețul de achiziție și nu pe valorile FOB. Exporturile și importurile de servicii (p.62/p.72) 3.140. Definiție: Exporturile de servicii cuprind toate serviciile furnizate de către rezidenți nerezidenților. 3.141. Definiție: Importurile de servicii cuprind toate serviciile furnizate de către nerezidenți rezidenților. 3.142. Exporturile de servicii cuprind următoarele cazuri limită: a) transportul bunurilor exportate efectuat de către un transportator
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
produse. În consecință, estimările se vor baza pe prețul de achiziție și nu pe valorile FOB. Exporturile și importurile de servicii (p.62/p.72) 3.140. Definiție: Exporturile de servicii cuprind toate serviciile furnizate de către rezidenți nerezidenților. 3.141. Definiție: Importurile de servicii cuprind toate serviciile furnizate de către nerezidenți rezidenților. 3.142. Exporturile de servicii cuprind următoarele cazuri limită: a) transportul bunurilor exportate efectuat de către un transportator rezident, plecând de la frontiera țării exportatoare (cazurile 2 și 3 din tabelul 3
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]