51,008 matches
-
însă, datorită unor conjuncturi istorice nefavorabile, aceasta a fost estompată și retrogradată undeva în fundalul conștiinței. Odată înlăturate acele contingențe istorice inhibatoare, identitatea națională reiese din nou la suprafață din subteranele conștiinței. Desigur, această argumentație primordialistă este iremediabil defectă, trădând dorința naționaliștilor de a naturaliza națiunea și identificarea națională. Una dintre cele mai solide concluzii la care au ajuns cercetările din științele sociale istorice este modernitatea națiunii și implicit și a reflectării acesteia în conștiința indivizilor sub forma identității și identificării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
depășită de Pol Pot în Cambodgia, care a resetat timpul istoric, prin instituirea "Anului Zero" în 1975, conform cronologiei convenționale. Toate aceste manevre de re-cronologizare a istoriei unei națiuni semnalează intensitatea eforturilor politice de redefinire identitară. Resetarea timpului istoric simbolizează dorința politică de creare a unei "identități virginale" (Mullaney, 2001, p. 8), care nu poate fi asumată colectiv decât prin redefinirea radicală a relației comunității cu propriul său trecut. Iar prin instituirea unui nou debut al istoriei, relația cu trecutul este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pe lângă dimensiunea sa socială, asupra căreia nu vom stărui, în principatele danubiene, revoluționarii au urmărit să iasă de sub protectoratul rusesc, iar în Ardeal ei au căutat să dobândească autonomie națională și drepturi colective în cadrul unui Imperiu Habsburgic federalizat. În Moldova, Dorințele Partidei Naționale din Moldova, documentul-program redactat de Mihail Kogălniceanu după arestarea fruntașilor mișcării de către domnitorul Mihail Sturdza, specifica explicit printre revendicări "Unirea Moldovei cu Țara Romănească". Apreciată ca fiind "cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În acest chip, prin "stârpirea Dacilor învinși de Augustul Traean", Dacia rămâne "deșertată de lăcuitori" (Albineț, 1845, pp. XXI, VI). Pentru justificarea măsurilor extreme luate de romani împotriva dacilor, finalizate cu exterminarea acestora, sunt invocate motive psihologice, majoritatea orbitând în jurul dorinței de răzbunare. Albineț, de exemplu, afirmă că Traian nu putu uita cruzimile comise de daci în timpul războiului, această memorie a ororilor fiind cea care l-a determinat să trimită "armie în toate părțile, ca pretutindene pe unde vor afla Daci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnică, unitatea geografic-teritorială și unitatea primordial-politică a regatului dacic. Tema unității politice poate fi reperată în textele școlare într-o formă mai degrabă aluzivă decât explicită, revendicativă și programatică (așa cum devine ea în climaxul mișcării pașoptiste; a se vedea proclamația-manifest Dorințele Partidei Naționale din Moldova, care revendica explicit "Unirea Moldovei cu Țara Românească" [1883, p. 31]). De exemplu, Albineț sugerează utilitatea uniunii politice, care, dacă s-ar fi săvârșit, ar fi putut limita, sau chiar neutraliza, nociva influență otomană asupra purității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți este unirea celor două Românii, Moldo-România și Munteno- România, într-o singură entitate politică. Manualul... lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți este unirea celor două Românii, Moldo-România și Munteno- România, într-o singură entitate politică. Manualul... lui Moldovan, dedicat istoriei Transilvaniei, precum și cel scris de Aaron, axat pe principatul Țării Românești, nu conțin nicio urmă de unitate politică, deși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 145). În privința stării educației sătești, lucrurile erau chiar și mai sumbre în Muntenia. Sistemul de învățământ rural a rămas închis până în 1857, an în care s-au luat măsuri pentru deschiderea a 2.000 de școli. Distanța ce separă dorința de realitate a fost la fel de mare ca și în Moldova, motiv pentru care din cele două mii de școli propuse, până la finele acelui an nu s-au deschis decât 417 (Drace-Francis, 2006, p. 144). Imaginea cenușie devine cu adevărat întunecată o dată ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Fichte și Humboldt ne dă capii de serie care au ctitorit tradiția naționalismului german. Faptul că vom uza formula compactă de "naționalism etnic herderian" în locul celei complete de "naționalism etnic herderian-fichtean-humboldtian" este justificată, dincolo de motivele pragmatice deja expuse, și de dorința de a evita construcții lingvistice rebarbative. Simplitate estetică aceasta este esența idealului de parcimonie expresivă pe care îl profesăm și în cazul de față. În paralel cu articularea progresivă a infrastructurii instituționale prin extinderea și consolidarea rețelei de unități școlare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concretizarea politică în Marea Unire din 1918. Un mesaj la fel de explicit în sensul întregirii românești îl are ca emitent pe R.G. Melidon (1876), care specifică faptul că prima ratio pentru care a scris manualul său de istorie națională îl constituie dorința sa "de a deștepta simțimêntul național în masele poporuluĭ român", în condițiile în care manualele precedente (menționează aici pe cel al "D-luĭ Laurian" și pe al "D-luĭ Eliade") sunt diagnosticate ca suferind de un deficit de naționalism (Melidon, 1876, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca principiu motor "tendința instinctivă de unire a Românilor" (p. 5). Această tendință instinctivă de unire este cea care explică și de ce istoria românilor este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni toțĭ în un singur stat" (ibidem). Ideea că românii au fost animați din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în intențiile unioniste și planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
altar în suflet pentru iubirea de Patrie și să închinăm acestui altar tot sufletul, toată viața și tot focul nostru patriotic"), în capul listei este așezat imperativul "Să ne înrădăcinăm în suflet ura neîmpăcată contra dușmanilor Patriei; să ne plămădim dorința pătimașe de a-i sfărâma și ai îngenunchia la picioarele noastre" (p. 56). Narcisismul eului național merge mână în mână cu pedagogia urii celuilalt antinațional. Programul educațional predat în școala militară a națiunii conține, dincolo de iubirea aproapelui național și ura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
merită semnalată. Am arătat cum pentru cărturarii Școlii Ardelene (și pe urmele lor în prima generație de manuale de istorie: Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) de o importanță crucială era proveniența geografică a coloniștilor romani. Motivați de dorința de a demonstra caracterul nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din care au emigrat majoritatea coloniștilor). Ulterior, manualele din perioada naționalismului etnic (1859-1918) nu mai menționează Roma, mergându-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naștere" (Mitu et al., 1999, p. 8). Cadrul de referință în interiorul căruia se discută problematica originii românilor este completat de afirmația că "în fiecare dintre aceste mituri etnogenetice există atât o doză importantă de adevăr științific, cât și o mare dorință a popoarelor respective de a avea certitudini cu privire la originea lor" (p. 8). Pe baza acestui fundal teoretic, autorii invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10). După
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul, ca fenomen reactiv împotriva schimbării, implică dorința de întoarcere în lumea pierdută a tradițiilor din trecut; c) este o tentativă de restaurare sau recuperare a tradiției periclitate, prin reîntoarcerea la trecutul idealizat (Berger și Zijderveld, 2009, pp. 71-73). Indivizii care preferă restaurarea comunismului în România printr-o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1972). Bizanț după Bizanț. București: Editura enciclopedică română. Kogălniceanu, M. (1837). Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens, Tome premiere, Histoire de la Dacie, des Valaques Transdanubiens et de la Valachie. (1241-1792), Berlin: Librarie de B. Behr. Kogălniceanu, M. (1883). Dorințele Partidei Naționale din Moldova. Iași: Tipografia Națională. Kogălniceanu, M. (1946). Opere. Tomul I: Scrieri istorice. Ediție critică adnotată cu o introducere și note de Andrei Oțetea, București: Fundația regală pentru Literatură și Artă. Laurian, A.T. (1853). Istoria Romaniloru. 3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dominația Europei asupra lumii a luat sfârșit; locul Europei a fost luat de S.U.A. Decolonizarea este un proces complex, specific secolului XX care are ca rezultat independența coloniilor. Cauzele decolonizării: dezvoltarea unei elite a intelectualității naționale, pregătită la școlile europene; dorința de eliberare a popoarelor din colonii; participarea coloniilor la cel de-al Doilea Război Mondial; presiunea opiniei publice internaționale; Modalități prin care coloniile și-au dobândit independența: negocieri: India, Birmania; războaie: Indonezia (1947-1949), Angola (1961-1974), Mozambic (1964-1974), Indochina (1946-1954), Algeria
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
prin care se proclama Republica Socialistă Română. Tot din 1965 s-a revenit la denumirea de P.C.R. Între P.C.R. și P.M.R. nu există practic nici o diferență, primul continuând firesc activitatea celui de-al doilea. Această redenumire a fost făcută la dorința lui Ceaușescu care dorea să demonstreze ruperea cu trecutul și orientarea politicii României spre alte orizonturi. Prima etapă se caracterizează prin slăbirea cenzurii, atenuarea politicii represive a Securității, reluarea legăturilor cu Europa Occidentală. În 1968, în Cehoslovacia a izbucnit o
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
partidelor politice s-a înscris pe două direcții: tendință de fuziune specifică primului deceniu de după război; apariția în anii ’30 a multor partide politice, situație alimentată de tendințele lui Carol al II-lea de a discredita sistemul pluripartidist și de dorința diverselor grupări de a folosi viața politică în interes propriu; Partidul Național Liberal a reprezentat interesele burgheziei industriale și financiare, ale căror poziții economice și politice s-au consolidat mult după Marea Unire; a fost cel mai important partid politic
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cu elan mic 3, 5 pași; sărituri cu elan mediu 7, 9 pași; sărituri cu elan complet; b) materiale: groapa de sărituri /saltele; zonă de elan 10-15 m; stâlpi cu suporți de ștachetă; ștachetă; c) psihologice: încrederea în forțele proprii; dorința de a sării cât mai sus; educarea curajului; cunoașterea de sine; educarea voinței, tenacității și perseverenței; d) timp didactic alocat: 10-25 minute. * linia metodică este expusă pe larg în acest subcapitol; m tode rea, metoda jocului; * cu note conform S.N.E.
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu genunchiul stâng), absorbirea forței centrifuge și menținerea centrului de greutate a ansamblului atlet obiect pe axa de rotație. În timpul pivotării pe un picior viteza periferică a ciocanului (sfera ciocanului) scade. Sprijinul bilateral sau faza de accelerare a vitezei. În dorința de a așeza piciorul drept pe sol cât mai repede, atunci când ciocanul se află încă la punctul înalt al traiectoriei, atletul “închide” mișcarea de rotare a piciorului aflat în aer (dreptul) provocând un impact activ cu solul pe toată talpa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
c; aruncarea greutății de pe loc; aruncarea greutății din lateral; aruncarea greutății u elan; b) materiale: cerc de aruncare (D = 2,132 m) zonă de recepție de 15-20 m; ile de 1-6 kg; ruletă (10-20 m); nivelator, mătură, greblă; c) psihologice: dorința de a arunca cât mai mult; cultivarea spiritului de trecere și de autodepășire; cultivarea capacității de concentrare; exprimarea apacității de forță maximă și de afirmare în raport cu ceilalți; d) timp didactic alocat: 10-25 minute. * linia metodică prezentată anterior; * strategia didactică: metodele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acesta nu este un ideal care mă singularizează de ceilalți oameni. Eu înțeleg că acest ideal îl pot realiza numai într-o comuniune deplină cu comunitatea umană în care trăiesc, cu neamul nostru și cu umanitatea. Fiindcă ideea este următoarea: dorința mea e să putem face fiecare câte ceva, atât cât ne stă nouă în putere, cât e vocația noastră și să facem câte ceva la ridicarea omului la nivel de umanitate, la nivelul de umanitate în sens herderian, ca sumă a tuturor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în care să te regăsești. Odată ieșită din atelier, ea te reprezintă și se întâmplă adesea să mă mai întâlnesc și cu lucrări de ale mele la care aș simți nevoia să mai lucrez, pentru că nu disting în totalitate acea dorință de exprimare avută inițial. Există tendința de a o lua și a o duce mai departe, de a-i adăuga culoarea ce trebuie să capete mai multă expresivitate, însă este destul de greu, pentru că lucrarea se transformă în ceea ce rămâne după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
acest schit părăsit, cu cel al unui primar curajos, ce și-a pus oamenii la treabă și lau mai curățat un pic, cu ajutorul domnului Țenț, pe atunci director al CPL, care avea nu numai ceva studii de pictură, ci și dorința de a ne dota cu mobilier refuzat pe la export, cu uși și ferestre, am pus, așadar, totul la punct și am deschis o tabără cât se poate de rustică. Nu aveam lumină, ne găteam singuri, cumpărând produse de la țărani doar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]